Le-am pășit pragul și am văzut cu ochii noștri greutățile cu care se confruntă de ani de zile, dar n-au mai rămas singure, pentru că le-am bătut la ușă cu daruri. Încununăm campania „Bătrânii noștri” cu lacrimi de bucurie și recunoștință.
Ne-au lăsat în casele și sufletele lor ca să le cunoaștem durerile tăcute și nevoie adunate în singurătate. Dar am revenit la ele cu daruri, căldură și multă speranță. Olga Potereanu din Dănceni, ne aștepta cu nerăbdare.
„-Bună ziua, doamna Olga. Am venit și noi să vorbim un pic cu dumneavoastră. Să simțiți că suntem alături. -Mulțumesc la toți care au luat parte”.
După patru decenii în care a muncit infirmieră și a avut grijă de pacienți, dar și de mama bolnavă, acum, mai mult ca niciodată, are nevoie de susținere și afecțiune.
„-Cred că mai mult aveți nevoie de căldură, de o vorbă bună, cred că de asta aveți nevoie, da?”
Durerea pe care o poartă în suflete e mare... Fiica e plecată de mulți ani în Ucraina, iar feciorul a decedat acum doi ani. Totuși, am încercat să-i aducem un strop de fericire.
Datorită oamenilor care nu au rămas indiferenți la nevoile ei, dar și cu suportul sponsorilor campaniei „Bătrânii noștri”, am asigurat-o cu produse chimice, de igienă, dar și produse alimentare pentru o lungă perioadă de timp.
„Sărbătoarea de Paște este o sărbătoare de dragoste, de lumina, împărtășirea căldurii, bucuriei. Nouă ni s-a părut că este o ocazie foarte bună, plăcută, frumoasă, ocazie minunată, ca noi să dăruim un strop de bucurie acelor bătrâni care au rămas singuri care au nevoie de o vorbă bună, de o îmbrățișare și sperăm că și noi i-am adus astăzi acea bucurie și căldură care o avem în sufletele noastre”, ne-a spus Liuba Birina, manager Marketing, PR și Comunicare Corporativă, METRO.
Pentru că nu are apă în casă și spală rufele în lighean chiar și iarna pe ger, a primit un ajutor de nădejde, o mașină de spălat.
„-O mașină de spălat, ca să puteți spăla hainuțele, căci am înțeles că spălați cu mâna. E greu? – Am avut una de aceea veche. Vă doresc sănătate dumneavoastră și la copiii dumneavoastră”.
S-a ales și cu un televizor nou, pentru că cel vechi abia de se mai vedea. Recunoaște că durerea din suflet nu o lasă să se bucure din plin dar e recunoscătoare.
„-Mă bucur că nu m-ați uitat, vă mulțumesc la toți.”
S-a bucurat pentru darurile primite, dar mai mult de tot, avea nevoie de cineva care să o asculte. Paștele din acest an va rămâne unul dintre cele mai frumoase și luminoase pentru ea.
„-Mulțumim la toată lumea care m-a ajutat și care mă susține pe mine. Mulțumim frumos”.
O lăsăm plină de emoții la poartă, iar noi ne continuăm drumul, un drum lung până la Sofia, Drochia, acolo unde ne aștepta Valentina Schițco.
„-Bună ziua, bine v-am regăsit. Să vă cuprind. Cum sunteți? Sănătoasă? -Bogdaproste”.
Am regăsit-o sănătoasă și plină ne emoții. Spune că au văzut-o oamenii la televizor și au venit la ea în vizită.
„-V-au văzut femeile din sat? -Da. Și din Drochia tocmai au fost niște oameni și m-au văzut. Au vrut să cumpere capra”.
Dar nici noi nu am venit cu mâinile goale, pentru că e mai mult singură și nu are cine să-i poaret de grijă. Fiica a decedat, un fecior e la Kiev, iar altul e bolnav la pat.
„V-am adus aici un televizor nou, un pic mai măricel ca să ne vedeți mai bine. Să priviți TV8 și să ne vedeți mai bine. V-am adus și un aspirator”.
Cu suportul oferit de telespectatori și sponsorii campaniei, i-am umplut pragul casei cu diverse bunătăți și lucruri de care avea mare nevoie.
„Noi în fiecare an facem ajutoare de Paști pentru bătrâni, iar anul acesta am hotărât să fie prin intermediul TV8. Nivelul de viață al bătrânilor este un indicator foarte mare pentru societate, ca o hârtie de turnesol și arată cât de tare suntem responsabili de ea. Eu cred că susținerea pe care o facem noi, Prima Finanțare, pentru bătrâni va fi susținută și de către alții fiindcă toți vom fi odată bătrâni, suntem tineri momentan, dar bătrânețea trebuie să fie protejată”, a menționat Sergiu Cozmolici, fondator, „Prima Finanțare”.
„-De unde ați grămădit atâția bani? -Avem parteneri, mulțumim sponsorilor noștri care ne-au ajutat”.
Pentru că telefonul vechi avea butoanele șterse, s-a ales cu unul nou în loc. Dar cea mare nevoie avea de un frigider, pentru că cel vechi era defect.
„-Iată o să puteți transfera. Totul aici”.
Dar își dorea și un aragaz cu cuptor ca să mai coacă plăcinte, ca altădată. Le-a primit pe toate cu mare bucurie.
„Vai ce noroc a adat peste mine!”
Am instalat televizorul, i-am oferit instrucțiunile de rigoare și ne-am pornit. Dar nu ne-a lăsat să ieșim din ogradă fără flori din grădina ei.
„Ne bucurăm că ați făcut parte din campania noastră și ați devenit simbolul campaniei „Bătrânii noștri”, pentru ochii dumneavoastră senini în acre se reflect cerul și toate bunătatea de pe lume, așa că le meritați din plin pe toate”.
Două lucrătoare medicale. Două femei. Două mame care au cunoscut durerea de a-și pierde copiii, dar care nu s-au oprit. Au continuat să trăiască pentru ceilalți, cu demnitate, cu blândețe și cu acel curaj tăcut, care nu se laudă.