Un incendiu care a înecat în fum satul Girgiulești, la începutul acestui an, a atras atenția echipei Cutia Neagră PLUS asupra situației legate de companiile care activează pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Principalul rezident al portului este grupul Trans-Oil, controlat de businessmanul Vaja Jhashi. Una dintre companiile din acest grup se face vinovată și de incendiul izbucnit în port. 

Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație care arată modul în care au fost favorizate de-a lungul anilor firmele din acest grup comercial, prin modificări de legi, atitudine indulgentă din partea instituțiilor de stat. În doar cinci ani, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de restituiri de TVA în valoare de peste un miliard de lei, în timp ce au plătit impozite de la stat de câteva ori mai mici. 

Câteva incendii de proporții produse la mijlocul lunii ianuarie pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești au atras atenția publică asupra lipsei de control a statului în legătură cu activitățile de pe teritoriul portului. 

Despre incendiile la silozurile cu șrot de semințe de floarea-soarelui ale companiei Danube Oil, parte a cunoscutului grup Trans-Oil, presa a aflat abia pe 16 ianuarie. În realitate, potrivit primăriței satului Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, focul mocnea acolo încă din luna septembrie, fără ca cineva să intervină și să verifice cauzele: 

„Noi am dat semnale mai înainte de a se începe incendiul propriu-zis, pentru că localitatea, să zic așa, era bântuită de niște mirosuri provenite de la procesarea termică a răsăritei.  În septembrie-octombrie, noi am alarmat Ministerul Mediului, am trimis un demers pe problema asta ca ulterior să apară și incidentul ăsta cu incendiile. Știam de la salvatori că acolo sunt probleme la câteva dintre silozurile astea, știam că pe interior s-a constituit un proces de ardere, dar nu avea nimeni capacitatea de a lua măsuri concret, de a le demola sau de a le stinge. Și atunci, s-a așteptat procesul natural până au ars și au explodat. Și atunci, deja s-a alarmat toată lumea”, a declarat primărița.   

Deși pâcla de fum a înecat toată zona, inspectorii de mediu nu au putut să pătrundă pe teritoriul portului timp de mai bine de o săptămână. Orice intervenție în port necesită permisiuni speciale. 

 INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Înțelegem că este Zonă Economică Liberă, cu statut special, este și o lege care presupune că nu toate structurile statului care pot controla pe partea tehnică sau partea de mediu ceea ce se întâmplă în ZEL. Nu au acces, iar accesul este asigurat printr-un aviz al Cancelariei de Stat. Dar, oricum, din cauza că această situație a durat mai multe luni de zile, instituțiile statului trebuiau să se autosesizeze și să fie reacții mai rapide și urmează să vedem cine nu a întreprins măsuri prompte, la timp.” 

Cinci echipaje de pompieri au luptat cu focul timp de patru zile și, într-un final, au reușit să lichideze incendiul. Locuitorii din Giurgiulești își amintesc zilele în care aerul devenise greu de respirat din cauza fumului dens:

„Oamenii erau revoltați și înainte de incidentul ăsta propriu-zis, pentru că era un miros toxic, un miros care deja era ticsit și în haine și în case, era imposibil de respirat. Copiii chiar aveau probleme, nu puteau respira, dormi în case, era catastrofă în perioada aia”, ne-a spus Tatiana Gălățean. 

Un localnic pe care l-am întâlnit în Giurgiulești spune și el că fumul a provocat multe probleme sătenilor:

„El ca atare nu a fost așa mare incendiu. Pur și simplu, s-a degajat fum. Era greu și chiar, în sat, când voiai să faci o aerisire în cameră nu puteai, pentru că trebuia le ții (nr. geamurile) închise din pricina că era fumul ăsta care s-a degajat de la butoaiele astea”.  

Controalele efectuate de autorități după stingerea incendiilor au depistat o serie amplă de încălcări grave admise de companie și gestionarii portului. Directorul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Ion Moraru, spune că rezervoarele care au luat foc erau destinate nu pentru șrot, ci pentru păstrarea semințelor:

„Însuși proiectul, silozurile date, erau preconizate pentru păstrarea cerealelor. Cu gabarite diferite. Dar, în proiect, în soluția de proiect este pusă pentru păstrarea șrotului.  Însăși păstrarea șrotului are alți parametri și nu corespunde. De aici și s-a produs tot incidentul”, a spus Moraru în cadrul emisiunii Teritoria Svobodî. 

Managerul financiar al Trans-Oil, Vitalie Butnaru, a respins aceste acuzații. Într-un răspuns transmis Cutiei Negre Plus, Butnaru a spus că silozurile erau exploatate adecvat.

Responsabilii de supravegherea tehnică au mai declarat că lipsea contractul de deservire tehnică și planul de acțiune de lichidare a eventualelor avarii. Mai mult, proprietara depozitelor activa fără avizul expertizei ecologice de stat și nu deținea autorizație de mediu. 

INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Acest agent economic a fost informat că trebuie să obțină autorizația pe emisii și avizul expertizei ecologice în februarie 2022, dar nu a obținut aceste acte și a activat în continuare așa, fără ca instituțiile statului să poată intra pe teritoriul zonei economice libere. Pentru că legea spune că controlul poți să-l desfășori o dată pe an”. 

În consecință, pe 23 ianuarie, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a decis sistarea activității Danube Oil. 

Firma sancționată este însă una dintre companiile concernului cu o activitate economică nesemnificativă. În perioada 2019-2021, firma a lucrat în pierdere, cu venituri de doar 5 mii de lei, iar cheltuieli de sute de mii. Prin urmare, sistarea activității acestei companii nu reprezintă o pagubă pentru grupul Trans-Oil, care are rulaje anuale de zeci de miliarde de lei.

După ce a fost sistată activitatea Danube Oil, grupul de companii Trans-Oil a publicat pe site-ul său un comunicat prin care a recunoscut că incendiile au fost provocate de o eroare umană: 

„Conducerea Trans-Oil, compania mamă a Danube Oil Company SRL, a revizuit, verificat și stabilit că unele dintre abaterile de proiectare implementate de conducerea companiei Danube Oil Company SRL, combinate cu o posibilă eroare umană inadvertentă, ar fi putut rezulta într-un lanț de evenimente care au determinat creșterea temperaturii în mariaprimărița Giurgiuleștiinteriorul silozurilor și declanșarea unui incendiu”, se menționa în comunicatul grupului.

A doua zi, comunicatul a fost șters de pe site-ul firmei și a rămas doar pe pagina oficială de pe Facebook. 

Pe 31 ianuarie, Trans-Oil a emis un nou comunicat prin care a informat că una dintre companiile sale a donat locuitorilor din Giurgiulești 40 de mii de sticle de ulei. Sursa citată a menționat că donația vine ca o reafirmare a susținerii pe care Trans-Oil o acordă cetățenilor Republicii Moldova. 

Pe de altă parte, primărița de Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, spune însă că a primit doar 20 de mii de sticle: 

„Nu știu de unde ați auzit, ați dublat suma. Nu a fost vorba de 40 de mii sticle, dar de 20 de mii, pe care le-am primit. Le-am acceptat! Cu multe comentarii, unii au zis că nu trebuia să le luăm, alții au spus de ce să nu le luăm dacă cetățenii au nevoie. Părerea mea, ar fi fost una personală. Eu am decis că cetățenii au nevoie”. 

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mediu și dezvoltare regională, Ina Coșeru, consideră că se fac vinovate de incendiul din Portul Internațional și unele instituții ale statului. Acestea nu și-au făcut treaba și urmează ca Procuratura să se expună pe acest caz: 

„Toată informația a fost transmisă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția de Supraveghere Tehnică, care este în subordinea Ministerului Infrastructurii și Ministerul Mediului, cu procesul-verbal elaborat de Inspectoratul Protecția Mediului. Toate aceste documente au fost transmise la Procuratura Generală, care urmează să se expună deja pe ceea ce s-a întâmplat în Zona Economică Liberă”, susține deputata PAS.

La rândul său, administrația Portului Internațional a precizat pentru Cutia Neagă Plus că rezidenții sunt cei care poartă răspundere deplină pentru realizarea proiectelor de investiții: 

„Nu este rolul și nu ține de competența operatorului portuar Danube Logistics SRL să evalueze sau să controleze dacă obiectele rezidenților PILG corespund reglementărilor legale, aceasta fiind sarcina autorităților de stat relevante responsabile de controlul conformității, competență care le este atribuită prin lege”, a afirmat Danube Logistics, firma care gestionează Portul Giurgiulești.

Trans-Oil este cea mai importantă afacere de pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Managerul financiar al grupului este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhasi, un apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Colaborarea dintre companiile din grupul lui Vaja Jhashi și Portul Internațional a început încă în 2004, după ce ultimul a ajuns în gestiunea Danube Logistics.

Investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, Danube Logistics SRL, a primit în locațiune terenul portului de la Guvernul Republicii Moldova în baza unui Acord de Investiții semnat acum 19 ani. 

Rolul acestei companii este să dezvolte portul. Pentru realizarea acestui obiectiv, Danube Logistics semnează contracte de sublocațiune cu agenți economici. Ultimii se angajează să efectueze investiții pe terenurile luate în sublocațiune și se califică drept rezidenți ai portului. 

Conform datelor cadastrale, peste jumătate din cele 79 de clădiri și construcții de pe teritoriul Portului International Liber Giurgiulesti aparțin și sunt administrate de firmele conectate la Vaja Jhashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics.

Grupul Trans-Oil este cel mai important exportator de cereale din Moldova. Conform informațiilor Biroului Național de Statistică, Trans-Oil deține 35% din totalul exporturilor de cereale din 2021 și o pondere de 46% pe piața semințelor de floarea-soarelui. 

În interviurile acordate unor portaluri și în comunicările prezentate în cadrul unor conferințe internaționale, managerul financiar general al Trans-Oil, Vaja Jhashi, vorbește de multe ori despre importanța afacerii sale pentru Republica Moldova, prezentându-se drept unul dintre cei mai importanți investitori locali. 

Cutia Neagră PLUS a verificat cine de fapt a avut mai multe de beneficiat din aceasta afacere: Grupul de companii Trans-Oil sau Republica Moldova și bugetul acesteia? 

Informațiile descoperite de Cutia Neagră arată că datorită relațiilor apropiate pe care le-a avut Vaja Jhashi cu reprezentanții tuturor guvernărilor de până acum, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de tratament special din partea statului.

În 2011, au fost adoptate mai multe modificări la Legea cu privire la Portul International, care au permis scutirea de taxe vamale a produselor prelucrate de companii rezidente ale portului. Excluderea acestei prevederi din lege a făcut posibilă importarea produselor nefinisate pe teritoriul portului, prelucrarea și apoi comercializare lor pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de produse autohtone. În cazul în care sunt considerate autohtone, produsele sunt scutite de taxa vamală. Articolul care a fost abrogat stipula că: 

„Mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient pe teritoriul Portului Internaţional, la scoaterea lor de pe acest teritoriu pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului”.

Doi ani mai târziu, în februarie, Guvernul a adoptat o nouă hotărâre în favoarea companiilor-rezidente ale portului. 

Conform punctului 13 al acesteia, cererea de restituire a TVA este satisfăcută fără un control din partea statului în cazul în care agentul economic întrunește anumite condiții.

O sursă apropiată Trans-Oil a declarat că această hotărâre nu a reprezentat o dedicație pentru grupul de companii respectiv. În același timp, sursa citată a declarat că companiile din cadrul Trans-Oil nu au beneficiat de restituiri de TVA fără control: 

„Hotărârea asta este moartă. Poate unii au beneficiat. Din câte știu, Trans-Oil nu a beneficiat niciodată de TVA fără efectuarea controlului. Tot timpul a fost un control foarte minuțios. Au mai fost cazuri din astea, când managerii, șefii de silozuri, băgau acte de achiziție cu persoane care erau moarte de vreo doi ani. Aceste cazuri au fost investigate de autorități. Se mergea până la actele primare. Și acolo găseai o firmă înregistrată pe Ixulescu într-un apartament, unde nu puteai găsi pe nimeni. Se făceau asemenea prostii, era un fel de spălare de bani, pentru că marfa este, iar tu trebuie să îi demonstrezi proveniența. Nu poți spăla bani fără marfă, marfa este fizic. Acum toți fug de astfel de metode. Mulți producători voiau să vândă pe cash fără să figureze undeva”.     

Tot în 2013, în textul aceleiași Legi cu privire la Portul Internațional a fost operată o nouă modificare care a extins numărul de cazuri în care firmelor rezidente ale portului pot să solicite restituire de TVA. 

Astfel, pentru mărfurile și serviciile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pentru mărfurile și serviciile scoase de pe teritoriul Portului Internaţional în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a fost înlocuită sintagma „se scutesc de taxa pe valoare adăugată” cu „se impozitează cu taxa pe valoare adăugată zero”. 

Modificarea la legea a fost votată în regim de urgență de deputați la pachet cu politica bugetar-fiscală și legea bugetului de stat pentru 2014. 

O analiză a Cutiei Negre Plus arată că în varianta inițială a proiectului de lege, această prevedere nu exista. Ea a fost introdusă mai târziu, între prima și a doua lectură, printr-un amendament. Am încercat să aflăm cine este autorul modificării, dar pe site-ul Parlamentului este imposibil să deschizi avizul comisiilor de specialitate. 

Iureșul în care erau adoptate aceste documente l-au revoltat atunci chiar și pe Igor Dodon, deputat socialist la acel moment: „Stimați colegi, noi propunem să fie exclus de pe ordinea de zi proiectul 491, politica fiscală și proiectul 488, bugetul pentru anul 2014. Pentru informație, vreau să vă spun că azi dimineață, la ora 10, încercarea Comisiei finanțe și buget de a analiza proiectele de decizie nu s-a încununat cu succes. Acum, cu jumătate de oră înaintea ședinței Parlamentului, ne-am convocat în comisie și fără a avea dreptul de a acorda întrebări autorilor s-a pus la vot în regim de urgență, pentru ca acum să ne pună în fața necesității de examinare în regim de urgență a politicii fiscale și bugetului”,  a declarat Igor Dodon atunci în Parlament.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei finanțe-buget din acea perioadă, spune că nu își mai aduce aminte cum au avut loc aceste modificări: „Da nu mai țin minte, ce glumiți? Dar ce articol? Vă dați seama că vorbim de 10 ani în urmă. Dar ce articol? Ce lege? - Este vorba despre legea cu privire la Portul Giurgiulești? -  Și asta de unde o venit? Nu știu! Idee n-am! Habar nu am, asta e zece ani în urmă.” 

Cea mai importantă modificare la legislația fiscală care a oferit avantaje de sute de milioane companiilor rezidente ale Portului s-a produs în 2015. Schimbarea cadrului legal a fost făcută printr-o asumare de răspundere a Guvernului Gaburici. 

Noile modificări prevedeau că toate mărfurile livrate în și din port vor fi impozitate cu taxa pe valoare adăugată zero.

Premierul Gaburici pretindea că modificarea operată va asigura condiţii fiscale egale pentru toţi agenţii economici. 

 În realitate, au fost create condiții privilegiate de restituire a TVA doar pentru companiile care activau pe teritoriul portului. 

Vlad Vlaicu, avocat specializat în dreptul fiscal, menționează că mai multe modificări care au avut loc la legislația fiscală moldovenească privilegiază companiile rezidente ale Portului Internațional. Aceste modificări, a adăugat el, creează o concurență neloială între agenții economici din țară: „Sub aspectul respectării legislației fiscale și aplicării acestora, rezidenții Portului Internațional Giurgiulești sunt favorizați spre deosebire de alți agenți economici din Republica Moldova prin faptul că lor li se aplică un regim fiscal mai lejer, cu impozite mai mici. Achitând impozite mai mici, costul producției este mai mic, respectiv vânzarea se face la un preț mai mic. Astfel se crează o concurență neloială. Rezidenții portului respectiv primii 10 ani de activitate achită 25% din impozitul ce urmează achitat. De exemplu, dacă impozitul pe venit este anul acesta 12%, rezidenții portului achită doar 3%. După 10 ani, până la finele activității, ei achită doar 50% din impozit, respectiv vor achita doar 6%.” 

Contactat de Cutia Neagră Plus, Gaburici a refuzat să ne spună dacă modificările făcute în perioada când era prim-ministru au fost făcute sub influența Trans-Oil. Fostul prim-ministru ne-a îndemnat să ne adresăm Cancelarie de Stat pentru informații. 

Vitalie Butnaru spune pentru Cutia Neagră Plus că Trans-Oil niciodată nu a făcut lobby sau nu a influențat direct sau indirect implementarea unor modificări legislative. 

Principalii beneficiari sunt firmele din grupul condus de Vaja Jhashi. Trans-Oil beneficiază de aproape 80% din totalul TVA-ului restituit rezidenților portului.  

Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Fiscal, în perioada 2018-2022, patru companii din grupul Trans-Oil, rezidente ale Portului Internațional, au beneficiat de restituire de TVA de la stat în valoare de peste un miliard de lei.

În 2022, anul crizelor, al războiului și al inflației, restituirile de TVA obținute de firmele lui Vaja de la stat au explodat. Acestea au ajuns la aproape jumătate de miliard de lei. În unele cazuri, suma restituită sub formă de TVA este și de nouă ori mai mare decât în anii precedenți. 

De exemplu, în primele opt luni ale anului 2022, companiei Floarea Soarelui SA, parte a grupului Trans-Oil și rezidentă a portului, i-au fost returnate TVA în valoare de 255 de milioane de lei, de aproape opt ori mai mult decât tot anul anterior. 

Suma șochează mai cu seamă după ce în mai 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a emis o decizie prin care a anulat returnarea TVA la produsele de ulei exportate. Din răspunsul Fiscului observăm că suma acceptată pentru restituire este foarte apropiată de suma solicitată.  

Agrofloris Nord SRL, o altă companie din grupul Trans-Oil, a primit în schimb de la stat de trei ori mai puțin decât a solicitat. Chiar și așa, valoarea TVA-ului returnat în primele opt luni ale a+nului 2022 a crescut de peste nouă ori comparativ cu anul 2021. 

În total, în primele opt luni ale lui 2022, statul a livrat în conturile a trei companii din grupul Trans-Oil 460 de milioane de lei. 

CUTIA NEAGRA a încercat să afle cum se explică creșterea în 2022 de până la nouă ori a sumelor care provin din TVA-ul intors de stat companiilor din grupul Trans-Oil. 

Datele statistice arată că în 2022 au crescut semnificativ importurile de semințe de floarea-soarelui din Ucraina. 

Creșterea de peste 30 de ori a importurilor din Ucraina, dar și recolta de cereale record din anul 2021, au adus o creștere substanțială a exporturilor de uleiuri și semințe oleaginoase. Exporturile de uleiuri vegetale și grăsimi vegetale au crescut de peste patru ori pe parcursul anului 2022. Cea mai însemnată creștere a exporturile de ulei de floarea-soarelui a fost spre Iran. Republica Moldova a vândut în această țară de aproape 3 mii de ori mai mult de cât în 2021 și a ajuns până la 52 de milioane de dolari. 

O sursă apropiată grupului de companii Trans-Oil a explicat această creștere prin creșterea exportului. În perioada 2018-2021, a subliniat sursa citată, contractele încheiate a fost pe partide mici: 

„Floarea-soarelui a fost importată din Ucraina la prețuri mici. Uleiul s-a vândut la prețuri mari. De aici derivă discrepanța la restituirea TVA de 12%. Atunci când vinzi ulei, produs finit, TVA este de 20%. La cereale și floarea-soarelui, materie primă, TVA constitui 8%.” 

În ciuda generozității statului, afacerile lui Jhashi merg în pierdere. De exemplu, Trans-Oil Commodities declară că în perioada 2017-2020 a avut pierderi în valoare de 379 milioane. 

O altă companie care a mers doar în pierdere în ultimii ani este Agrofloris Nord. Chiar dacă are cifra de afaceri de zeci de miliarde și returnări de TVA de sute de milioane, subsidiara Trans-Oil declară că în perioada 2018-2021 a suportat pierderi de 330 milioane de lei. 

În total, cele patru companii afiliate lui Vaja Jhashi au declarat în perioada 2018-2021 pierderi de 438 milioane de lei. În exact aceeași perioadă, firmele au primit doar de la stat peste 600 de milioane de lei.  

Vitalie Butnaru spune că pierderile au fost generate în anul 2020, care a fost unul devastator pentru agricultura autohtonă, provocat de seceta puternică. Datele statistice arată însă că aceste companii declară pierderi mari și în anii precedeți secetei din vara lui 2020. Vlaicu ține să precizeze că favorurile fiscale oferite rezidenților PILG prejudiciază bugetul Republicii Moldova: 

„Noi putem afirma cu certitudine că legea cu privire la Portul Internațional Giurgiulești și facilitățile fiscale care se acordă acestui port, nu că sunt în detrimentul Republicii Moldova, dar ele favorizează agenții economici din aceste zone MUSCA În situația în cauză, favorurile fiscale care se fac rezidenților duc la prejudicierea Republicii Moldova și a bugetului său”. 

De-a lungul anilor numele grupului Trans-Oil a fost implicat în mai multe scandaluri publice. În primăvara anului trecut, companiile din trustul lui Vaja Jhashi au intrat într-o dispută publică cu conducerea statului în contextul majorării peste noapte a prețului la ulei. Iar un an mai devreme, numele Trans-Oil a răsunat în cazul unui scandal legat de vânzarea și exportul de grâu din rezerva de stat. 

În mai 2022, Trans-Oil a fost implicată într-un scandal de proporții. În contextul valului de scumpiri, în Moldova a crescut spontan prețul la ulei cu 25%. Igor Grosu, președintele Parlamentului, a acuzat compania Trans-Oil că deține monopolul și speculează cu prețul de piață. 

„Noi zilele acestea am analizat foarte bine de unde cresc picioarele la această scumpire. S-ar părea că floarea-soarelui avem, semințe de floarea-soarelui avem, rezerve sunt, producem, dar de aici se scumpește. Secretul este simplu. Un individ, o companie, care este monopolist și căreia va trebui să-i venim de hac. - Și cum va fi soluționată această problemă? - Mâine o să vedeți”,a spus Grosu la Radio Moldova.

Conducerea Holdingului Trans-Oil a reacționat imediat, explicând că creșterea spontană a prețurilor a fost provocată de distribuitori, și nu de producător: 

„Noi am informat distribuitorii că prețul per sticlă de ulei va fi majorat cu 7 lei doar în a treia decadă a lunii mai curent, dar distribuitorii, în două ore, deja au schimbat prețul la produsele de pe raft, pe care le-au cumpărat de la noi cu prețul încă neschimbat… Noi nu putem controla și nici influența acest lucru, noi suntem responsabili doar de prețul sticlelor de ulei care ies de la fabrică, iar acest preț n-a fost majorat”, a explicat Vaja Jhashi.

În consecință, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat restituirea TVA-ului la exportul uleiului de floarea-soarelui conform hotărârii guvernului din februarie 2013. 

Trans-Oil a replicat la rândul sau ca după nerambursarea TVA la exportul de ulei de floarea-soarelui nu mai exista niciun suport pentru subvenționarea prețului mic pe piața moldovenească: 

„Menținerea prețului producătorului la nivelul de 29,1 lei pentru piața locală se cuantifică în suma de 400-500 mii de dolari pierderi pe lună pentru Grupul Trans-Oil din cauza vânzării sub costul de producere a uleiului Floris. Profitul din export trebuia să acopere pierderile Grupului rezultate din vânzările pe piața locală”, afirma Trans-Oil într-un comunicat.

La câteva luni după scandal, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, a spus că nu a crezut în coincidență și că a fost necesară intervenția promptă a guvernării: 

„Au fost discuții și la fracțiune și la guvern. Că el (nr. Trans-Oil) spune: „Nu-i treaba lui, că asta distribuitorul, că eu nu mai produc, dar cu distribuitorul nu am treabă, că nu au înțeles ăștia corect mesajul, rețeliștii”. Eu am spus: Nu cred în coincidență din astea. Nu cred!”   

Pe 20 mai 2022, SRL AGROFLORIS-NORD, SRL TRANS OIL REFINERY și SA FLOAREA SOARELUI, toate părți componente ale grupului Trans-Oil, au acționat în judecată Comisia pentru Situaţii Excepţionale și a solicitat anularea prevederilor privind suspedarea restituirii de TVA: „Faptul că funcționarii de rang înalt precum Președintele Parlamentului, care nu este membru al Comisiei, cu o zi înaintea primirii de către Comisie a Dispoziţiei contestate, s-a exprimat deja despre viitoarea decizie denotă clar că deciziile de la punctele 6-8 nu sunt nicidecum menite să asigure securitatea alimentară a ţării, ci constituie o ingerință disproporționată, ilegală şi nejustificată în activitatea de întreprinzător a reclamanților”. 

Pe 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile celor trei companii. 

Cu un an mai devreme, în 2021, o firmă din grupul Trans-Oil a fost protagonista unei afaceri controversate. Este vorba de o tentativă de comercializare a aproape 17 mii de tone de grâu din rezerva de stat. 

Sub pretextul împrospătării rezervei de stat, o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil au pus la cale o schemă care, conform oamenilor legii, a adus în buzunarele beneficiarilor un profit de peste 10 milioane de lei. 

În iulie 2022, Procuratura Anticorupție a efectuat o serie de descinderi la domiciliile fostului ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, și foștilor angajați ai Agenției Rezerve Materiale.

Procuratura Anticorupție informa atunci că mai multe persoane de demnitate publică ar fi favorizat un agent economic la eliberarea grâului alimentar din rezervele de stat, care a fost exportat în afara țării, defavorizând în acest fel producătorii de panificație autohtoni. 

Un litigiu comercial inițiat în Viena de compania unui businessman din Moldova ar putea lăsa Primăria municipiului Chișinău fără 1 miliard de lei. Despre acest pericol conducerea Primăriei știe de mai mult timp, dar nu a întreprins aproape nimic pentru a evita procesul. Dimpotrivă, cazul a fost ascuns de opinia publică și a ieșit la iveală abia după ce un consilier municipal a publicat o scrisoare a companiei pierdută prin coridoarele Primăriei. Cutia Neagră PLUS a publicat încă acum patru ani o investigație despre această firmă și afacerile ei cu Primăria Chișinău. Astăzi venim cu noi detalii.

Despre faptul că Primăria Chișinău riscă să plătească din bugetul public peste un miliard de lei companiei Epamedia s-a aflat pe 22 aprilie curent. Mai mulți consilieri municipali au primit pe email o notă informativă semnată de șeful Direcției Juridice și au publicat-o pe rețelele sociale. Potrivit documentului, Primăria era somată să desemneze un arbitru care să-i apere interesele în Tribunalul din Viena într-un proces inițiat de „Epamedia”. Termenul limită pentru desemnarea arbitrului expira exact în ziua în care au fost înștiințați consilierii. Arbitrul nu a fost desemnat și a rămas la latitudinea companiei, care a dat Primăria în judecată, să aleagă unul, iar Primăria va trebui să-l plătească.

Timp de două săptămâni după ce s-a aflat despre litigiu, nici primarul capitalei, nici viceprimarii săi nu au oferit niciun detaliu. S-au limitat la un comunicat prin care anunță că nu recunosc suma pretinsă de „Epamedia” și dau vina pe consilierii PAS că ar fi politizat subiectul și ar fi blocat activitatea unui grup de lucru creat pentru a rezolva problema.

Ceban a pasat problema unui grup de lucru

Grupul a fost constituit în noiembrie anul trecut după ce Ion Ceban a primit o scrisoare de la Epamedia. Primarul era avertizat că firma va cere prejudicii de 66 de milioane de euro în arbitraj, dacă Primăria nu inițiază imediat negocieri, pentru a ajunge la o tranzacție de împăcare.

Vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, care a făcut parte din acel grup de lucru, susține că ședințele au fost convocate de Ceban doar pentru bifă. Nu s-au discutat scenarii concrete pentru împăcare, iar reprezentanții Epamedia nici n-au venit la unele ședințe.  

Dumitru Ivanov: „Ca să paseze responsabilitatea, Ceban a creat un grup de lucru unde s-a pus viceprimara Gutnic ca șefa grupului de lucru. Acolo o să vedeți că scrie: consilier municipal al fracțiunii. Nu este niciun nume, prenume și nu a fost o discuție prealabilă. Au fost câteva tentative de a avea ședința grupului de lucru și chiar s-a întrunit. A fost clar din primele ședințe că Primăria nu este pregătită să rezolve această problemă și s-a arătat clar că trebuie să fie depuse eforturi suplimentare”.

Și consilierii din fracțiunea Partidului Socialiștilor cred că Ceban s-a spălat pe mâini pasând problema unui grup de lucru creat spontan. Socialiștii acuză că au fost tăinuite informațiile ce vizează colaborarea Primăriei cu Epamedia.

Adrian Lebedinschi, președinte al fracțiunii PSRM în CMC: - Asta a fost o metodă cum primarul general a încercat să astupe greșelile pe care le-au comis ei pe parcursul anilor, să dea vina de pe ceea ce a făcut Primăria pe Consiliul Municipal. Eu sper foarte mult că organele de drept își vor da interesul să verifice.

Reporter TV8: - Dar grupul de lucru s-a întrunit sau nu?

Lebedinschi: - Da, a fost o ședință la care nimic concret nu s-a discutat. Au întârziat reprezentanții Primăriei, pentru că aveau ceva mai preferențial. Au fost două-trei astfel de ședințe. Niciodată nu a fost o ședință care să lucreze.

Reporter TV8: - Reprezentanții „Epamedia” veneau la ședințele astea?

Lebedinschi: - La una au venit, la alta nu au fost. În orice caz, la două la care eu am fost, care erau programate, la una au venit și la alta nu. Nimeni dintre ei nu a avut de gând să-și onoreze obligațiunile. Ei caută mișmașuri. Eu am cerut să mi se dea toate materialele care au stat la bază: câte stații au fost construite, câte au fost reparate, pe câte dintre ele a fost plasată publicitate, câți bani trebuia să primească Primăria din publicitatea asta? Câte panouri publicitare sunt folosite de către Primărie ca să-și facă promovare la angajații săi și pe urmă la toate secțiile? Noi am cerut lista. Să ni se dea concret ce lucrări au fost făcute. Au fost coordonate lucrările celea? Prețurile au fost coordonate? Toată informația asta nouă nu ni s-a prezentat. Respectiv, eu mi-am făcut concluzia că această comisie a fost o formalitate.

Reprezentanții Primăriei neagă acuzațiile consilierilor municipali.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei Chișinău: „ Vreau să vă spun că personal i-am transmis domnului Ivanov tot pachetul de acte, inclusiv și domnului Lebedinschi. Vreau să confirm că reprezentanții „Epamedia” au participat la ședințele grupului și și-au expus poziția după care pur și simplu consilierii nu au mai dorit să participe și grupul de lucru nu a putut să fie continuat”.

Cum (nu) răspunde edilul?

Prins de jurnaliști la ultima ședință a Primăriei, Ion Ceban a încercat să se eschiveze de la un răspuns despre ce a făcut  pentru ca pretențiile financiare ale Epamedia să nu crească sau pentru a rezilia contractul păgubos. 

Ion Ceban: - Eu mă bucur că dvs și mulți alții scot în sfârșit scheletele fostelor guvernări despre care am tot vorbit. Eu pot să vă spun câte grădinițe au fost înstrăinate, câte școli au fost înstrăinate, câte hectare de teren în interiorul curților blocurilor au fost cedate, câte spații verzi au fost distruse și tot așa mai departe. Din 2007 până în 2019 nu a avut nimeni nicio întrebare la acest capitol. Toate stațiile arătau de parcă erau vicee publice, distruse în totalitate. Astăzi avem peste 700 de stații dintre care 300 sunt administrate de „Epamedia” și restul de municipiul Chișinău. Da, noi întoarcem terenuri. Am întors peste 20 ha de pământ. Da, suntem în litigiu. Da, noi întoarcem clădiri publice. Da, am avut asemenea guvernări, cum astăzi PAS-ul ne spune că fără ei e potopul, integrare europeană și rezultat zero.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dl primar, vă rog să răspundeți la întrebările pe care vi le-am adresat.

Ceban: - Eu vă explic ceea ce mă întrebați dvs, dacă îmi permiteți să duc gândul până la capăt. O dată în plus, noi întoarcem hectare de pământ, întoarcem clădiri, ne judecăm, am dat panouri jos, am scos toate „butcile” (n.r. gherete) astea răpănoase din municipiul Chișinău care tot erau instalate ilegal.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dar pagubele invocate de companie sunt și pentru perioada în care dvs erați primar și nu ați răspuns la această întrebare.

Ion Ceban: - Dvs nu mă auziți? Există un litigiu.

La alte întrebări, Ion Ceban nu a vrut să răspundă și a promis o conferință de presă pe subiectul „Epamedia”, care a fost organizată joi, dar fără participarea sa sau a viceprimarilor.

Contractul păgubos, cu rădăcini în 2007

Cum s-a ajuns totuși ca un agent economic să ceară de la Primăria capitalei 66 de milioane de euro? Firma s-a plâns în arbitrajul din Viena că municipalitatea a încălcat condițiile unui contract de parteneriat încheiat cu 18 ani în urmă și a cerut recuperarea investițiilor efectuate în Chișinău și a profitului ratat.  

În ianuarie 2007, primarul interimar Vasile Ursu, susținut pe atunci de Partidul Comuniștilor, din care a făcut parte și Ion Ceban, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu SRL Epamedia, fondată de o companie din Austria. Firma s-a angajat să repare 300 de stații de așteptare a transportului public, iar în schimb a primit dreptul să plaseze publicitate în pavilioane.

Austriecii au promis investiții de 8 milioane de euro în următorii 10 ani cât va dura contractul. Dar în 2010, EPAMEDIA a intrat în proces de insolvență și nu și-a respectat obligațiile. Stațiile din Chișinău nu mai erau întreținute și au ajuns într-o stare jalnică.  

Contractul cu Epamedia expira în 2017 și Primăria trebuia să-și întoarcă în gestiune toate stațiile. Însă o clauză din document stipula că parteneriatul se prelungește automat cu 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu va anunța intenția de încetare a colaborării. Lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, contractul a devenit valabil până în ianuarie 2022.  

Acte dispărute la Primărie

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, susține că, în 2019, a avut intenția să rezilieze contractul cu „Epamedia”. Procesul însă s-a blocat. Din arhiva Direcției Transport a Primăriei ar fi dispărut, în condiții dubioase, mai multe acte ce vizau investițiile în stațiile pentru transportul public.

Ruslan Codreanu: „Am avut o întâlnire cu reprezentantul companiei românești care a cumpărat atunci contractul de la austrieci. Am avut o discuție cu directorul companiei în care l-am anunțat că angajamentele asumate prin contract nu sunt respectate, stațiile sunt în stare deplorabilă și l-am anunțat că în contextul respectiv, noi urmează să mergem pe rezilierea contractului. Când am solicitat de la Direcția transport toate documentele, corespondența cu „Epamedia” ca să văd rapoartele de monitorizare, să văd procesele verbale ale ședințelor prin care au fost avertizați și semnalate problemele că nu se respectă angajamentele din contract, am văzut că de fapt nu există corespondență. Nu existau scrisori. Contractul în general nu era. Mi s-a creat impresia că tot ce ținea de compania respectivă și contractul din 2007 s-au făcut dispărute, adică cineva intenționat parcă a șters urmele.

Primăria a vrut atunci să apeleze la serviciile unor avocați pentru a rezilia contractul cu „Epamedia”.

Ruslan Codreanu: „Am solicitat la Consiliul Municipal Chișinău (CMC) acceptul ca să putem contracta o companie de juriști, avocați din afara Primăriei ca să nu fie conflict de interese. CMC a susținut atunci cu majoritatea de voturi decizia de a acorda dreptul Primăriei să contracteze o companie din afară pentru a reprezenta Primăria pe diverse litigii mai serioase, inclusiv pe cazul „Epamedia”. Asta am reușit să obțin până atunci și apoi am plecat de la Primărie”.

Reprezentanții Primăriei din echipa lui Ceban au confirmat dispariția documentelor ce vizează colaborarea cu „Epamedia” până în 2020.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: „Principalele acte cu privire la acest contract Primăria le deține. Ceea ce ține de corespondență între partenerul privat și autoritatea publică locală există începând cu anul 2020. Într-adevăr anumite demersuri, respectarea clauzelor contractuale până în 2019 nu au fost găsite. Mai mult, când am încercat să identificăm care subdiviziune era responsabilă de implementarea acestui contract nu s-a reușit”.

Schimbare de retorică după vânzarea „Epamedia”

În momentul în care a ajuns primar al Chișinăului, Ion Ceban era pus rău împotriva contractului cu „Epamedia”. Edilul declara că „stațiile au fost acaparate de Epamedia printr-o schemă” și contractul ar trebui reziliat.

Ceban și-a schimbat retorica în 2020, după ce „Epamedia”a fost cumpărată de „Moldpresa Grup”. Fondatori ai companiei sunt doi oameni de afaceri care fac parte din Consiliul de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Presa a scris anterior că membrii comunității au fost apropiați de guvernarea comunistă, iar ulterior de fostul președinte Igor Dodon din partidul căruia a făcut parte și Ion Ceban. În 2019, Dodon i-a decorat cu distincții de stat pe 5 membri ai Comunității Evreiești, inclusiv pe președintele comunității Alexandr Bilinkis, unul dintre cofondatorii „Moldresa Grup” și respectiv coproprietar al „Epamedia”.

Într-o investigație „Cutia Neagră PLUS”, publicată în noiembrie 2020, am arătat cum a fost cumpărată compania „Epamedia” și am dezvăluit că aceasta era administrată după preluare de Igor Blanari, un fost candidat al Partidului Socialiștilor la alegerile locale din 2019, pentru funcția de primar al satului Budești. Blanari a muncit activ și pentru promovarea lui Ion Ceban în campania electorală.

În aceeași investigație arătam cum, după ce „Epamedia” a ajuns la noii proprietari, Primăria a încercat să schimbe regulile de joc pe piața publicității, cu intenția de a asigura un monopol al companiei. Se făcea prin proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău. Sute de panouri din oraș au fost demontate la cererea lui Ion Ceban.

„Absolut nimeni nu a crezut că vom declara război acestor două fenomene urâte din municipiul Chișinău și că vom reuși nu doar vom declara război, chiar dacă avem litigii în instanța de judecată. În mai puțin de un an, au fost evacuate peste 1200 de mijloace publicitare din municipiul Chișinău și acest lucru va continua”, avertiza Ion Ceban.

Jucătorii de pe piața publicitară îl acuzau pe primar că ar pregăti terenul pentru „Epamedia”, care va monopoliza sectorul reclamelor.  Or, contractul de parteneriat public-privat, semnat în 2007 cu firma, obliga Primăria să pună la dispoziția Epamedia 1580 de locații pentru amplasarea unor panouri publicitare mari și 600 de city-light-uri.

În 2020, Alexandr Bilinkis declara pentru „Cutia Neagră” că firma sa nu pretinde la instalarea unor panouri publicitare în locul celor demontate.

Alexandr Bilinkis: „Noi am informat Primăria că nu intenționăm să utilizăm acest punct din contract. I-am informat și oral și în scris. Nu intenționăm să ne folosim de acest drept. Nu vom instala niciun panou, niciun sity-light. La ziua de azi suntem total concentrați pe investițiile în schimbarea pavilioanelor din stații. Noi suntem parteneri pentru oraș. Noi nu vrem careva condiții prioritare și deosebite”.

Noul Regulament ce vizează publicitatea nu a mai fost adoptat după scandalul și învinuirile de monopolizare a pieței. Dar se pare că nu a existat nici acea notificare scrisă despre care a vorbit Bilinkis, prin care „Epamedia” să anunțe oficial Primaria că nu pretinde la spațiile pentru panouri mari.

Reporter TV8: - În 2020, dl Bilinkis declara că a informat în scris Primăria că nu va pretinde la panouri. Aveți o astfel de scrisoare de la „Epamedia” că nu va pretinde la această clauză din contract?

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: - Ceea ce ține de această clauză contractuală, precizez încă o dată că, potrivit tranzacției de împăcare, elaborate de părți în 2021, Epamedia a declarat sau este și scris că renunță la orice pretenții față de Primărie, inclusiv la dreptul lor de a plasa aceste 1580 de panouri publicitare”. 

Chirtoacă nu a vrut să fie „mafiot”

După ce s-a aflat de litigiul cu „Epamedia”, a reacționat pe rețelele sociale și fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă, care s-a referit la panourile publicitare și intenția de monopol.

„Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege. Nici fizic această clauză nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri, în condițiile în care în oraș deja erau 1500-2000 de panouri ale altor agenți economici. Singura „soluție” ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți de pe piața publicității, pentru ca Epamedia să primească autorizații în locul lor și să obțină monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal și, oricum, pentru asta ar fi avut nevoie de un primar mafiot. Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat. (...) Problema celor 1500 de panouri a decăzut de la sine. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de 10 ani. De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1500 de panouri.(...)

Undeva în anii 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile (mai bine spus ceea ce a rămas din ele) urmau să fie preluate de Primărie. (...) Problema prelungirii contractului a decăzut din motivul falimentului Epamedia. În general, problema rezilierii sau prelungirii contractului nu-mi amintesc să fi fost ridicată de cineva atunci și nici nu mi-a fost adusă la cunoștință”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Totuși am identificat o discuție la ședința Primăriei din decembrie 2010, la care fostul edil Dorin Chirtoacă a fost informat de subalterni că „Epamedia” nu mai întreține stațiile și s-a vorbit despre identificarea unor soluții pentru rezilierea contractului de parteneriat.

Acordul de împăcare cu „Epamedia” - 75 gherete „Moldpresa” 

În 2021, când Primăria a început să scoată activ la licitații locurile pentru instalarea gheretelor de comerț în Chișinău, Epamedia a venit cu o propunere la autorități. Firma era gata să renunțe la pretențiile legate de panourile publicitare, în schimbul dreptului de a plasa gratuit 75 de gherete Moldpresa. Se pregătise și un proiect de decizie în acest sens, dar nu a fost votat de CMC. Consilierii PAS l-au acuzat atunci pe Ion Ceban că ar fi în cârdășie cu „Epamedia”.

Roman Cojuhari, ex-consilier PAS în CMC: „În timp ce micii antreprenori sunt puși în situația să participe la licitații și să plătească sute de mii și chiar milioane pentru locul amplasării gheretelor, Ion Ceban oferă prietenilor săi, sponsorilor săi, oportunitatea de a-și instala 75 de gherete fără concurs, fără licitații, dar și cu încălcări, pentru că se pot vinde țigări și băuturi”.

Consilierii au atenționat și despre faptul că „Epamedia” ar putea iniția mai târziu un litigiu împotriva Primăriei.

„Trebuie să știți că în contract există o astfel de prevedere în care se spune că orice acord suplimentar este mai jos decât prevederile contractului de bază. Ei propun semnarea unui memorandum prin care chipurile se refuză la panourile publicitare în schimbul la 75 de gherete. După asta, după ce-și vor instala gheretele, ce poate face de fapt compania? Să revină la Primărie și să zică că ei totuși au avut cheltuieli suplimentare și să depună cerere pentru panourile publicitare care erau prevăzute în contractul de bază. În caz contrar, vor cere returnarea investiției. După cum știm din comunicatele de presă anterioare, aceste investiții valorează deja peste 100 milioane de lei”, a adăugat Roman Cojuhari.

După ce a primit refuz de la Primărie pentru instalarea gratuită a gheretelor, „Moldpresa Grup” a fost nevoită  să participe la licitații și să cumpere locurile. Potrivit datelor Primăriei, Moldpresa are în prezent 72 de gherete adjudecate la licitații. Pentru alte 24 de gherete autorizațiile sunt expirate și locurile sunt scoase la mezat.

Chiar pe 7 mai curent, „Moldpresa Grup” a licitat 6 locuri pentru gherete, pentru care va plăti Primăriei peste două milioane de lei. Fiecare loc a avut un preț de pornire la licitație de peste 300 de mii de lei.

Litigii în instanțele naționale pierdute de „Epamedia”

În ultimii ani, „Epamedia” a inițiat mai multe procese de judecată împotriva Primăriei în care s-a plâns că autoritatea refuză să-i elibereze autorizații pentru plasarea publicității în stații, contrar prevederilor contractului de parteneriat public-privat semnat în 2007. Juriștii Primăriei nici nu s-au prezentat la ședințele de judecată.

În unul dintre litigii, „Epamedia” a contestat refuzul Primăriei de a-i elibera autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului din fața Teatrului de Operă și Balet și a centrului comercial „UNIC”. Primăria motiva că aceste stații se află în centrul istoric al Chișinăului și plasarea publicității ar trebui coordonată cu membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Deși nu avea permisiunea, „Epamedia” a plasat nestingherit publicitate în aceste stații. Asta i-a nemulțumit pe membrii Consiliului Monumentelor Istorice care au refuzat să examineze o cerere de la „Epamedia” în cadrul unei ședințe din iunie 2022.

Iată ce s-a discutat la ședința CNMI:

„- Ei vor acum indirect să recunoaștem lacuna lor.

- Nu știu ce vor ei. Mai întâi m-am uitat că stația este în fața Teatrului de Operă și Balet și m-am gândit că poate vor să coordoneze cu noi această publicitate, pentru că e clădire publică din subordinea ministerului. Dar la „UNIC” de ce? Să le spunem că nu ne place culoarea verde? Dar mâine o să fie altă publicitate acolo.

- Înțeleg că deja există această publicitate.

- Este și altă întrebare. La Teatrul Mihai Eminescu este fix așa tip de stație, cu reclama pusă. De ce aceea nu se coordonează?

- Ei nu vor coordonarea publicității, ei vor coordonarea stației.

- Nu, ei vor coordonarea publicității care deja este instalată.

- Se respinge cererea de examinare a schiței de proiect pe motiv că CNMI nu examinează panourile de publicitate deja instalate.

În prima instanță, Epamedia a pierdut procesele cu Primăria pe subiectul autorizațiilor. Astăzi, lupta se dă la Curtea de Apel Chișinău.

Sponsorizări de milioane pentru un parc din Chișinău

În timp ce compania se afla în litigii cu Primăria, proprietarii „Epamedia” finanțau proiecte de infrastructură în capitală. De exemplu, în iulie 2022, primarul Ion Ceban participa alături de Alexandr Bilinkis la inaugurarea unui scuar din sectorul Râșcani al capitalei. Amenajarea parcului a costat 3 milioane de lei, oferiți de membrii Consiliului de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

„Întâi de toate vreau să mulțumesc celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Este vorba despre conducerea Comunității Evreiești. Eu știu foarte bine, adică am aflat, că aici erau rudele în preajmă, bunicii unora dintre ei. Eu vreau să vă spun că și eu am crescut în acest parc. Toată copilăria mi-am petrecut-o aici, părinții mei având aici o locuință. Cu certitudine vreau să-i felicit pe toți cei care se pot bucura de parcul renovat”, a spus Ion Ceban la inaugurarea scuarului după reparație. 

„Mult stimate domnule primar, stimați locuitori ai Chișinăului, vreau din numele Comunității Evreiești să spunem mulțumesc orașului natal. Noi aici ne-am născut, aici am crescut, aici locuim. Pentru noi tot ce este legat de Chișinău este aproape și foarte important. Noi am reparat acest parc și sperăm că generații de copii se vor juca aici, vor crește aici și vor iubi la fel ca noi orașul lor natal”, a spus Alexandr Bilinkis la același eveniment.

Campaniile Primăriei, promovate în stațiile „Epamedia”

În pofida neînțelegerilor cu autoritățile locale, Epamedia a avut o colaborare bună cu primarul și echipa sa și a plasat în stații publicitate la solicitarea Primăriei. De exemplu, anul trecut, în stații au fost plasate fotografii cu angajații Primăriei, iar banerele publicitare au fost realizate în culoarea verde, care se asociază cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, lansat de Ceban în vara anului 2022.

Zilele trecute, Primăria a emis un comunicat în care declara că informațiile Primăriei au fost plasate doar în stațiile gestionate de municipalitate. Pe de altă parte, în cererea prealabilă transmisă lui Ceban în toamna anului trecut, cu privire la litigiul din arbitraj, „Epamedia” scria negru pe alb că „s-a cerut frecvent să fie oferit gratuit spațiu publicitar în stații pentru mai multe campanii desfășurate de Primărie”.

Întrebați despre asta la conferință, funcționarii Primăriei au evitat să răspundă.

Reporter TV8:  - Primăria a conlucrat cu Epamedia în campaniile pe care le-a avut în ultimii ani? A plasat publicitate în stațiile gestionate de Epamedia, inclusiv campania de anul trecut cu fotografiile angajaților Primăriei care au împânzit stațiile de așteptare?

Valeriu Bogdan: - Scopul acestei conferințe este contractul încheiat între Epamedia și Primărie. Întrebarea dvs un pic depășește subiectul.

Reporter TV8: - Păi este colaborarea Epamedia cu Primăria. Vă întreb dacă s-a pus publicitate în aceste stații. În ce condiții, dacă a existat?

Valeriu Bogdan: - Întrebarea care s-a pus anterior, dar și asta nu este în baza contractului încheiat în 2007 între Primărie și Epamedia. Este un alt subiect la care noi nu suntem gata la moment să răspundem.

Cum a fost calculat prejudiciul de 66 milioane euro?

Tot din scrisoarea transmisă de „Epamedia” edilului toamna trecută aflăm cum a fost calculat prejudiciul de 66 de milioane de euro cerut de la Primărie. Firma susține că, între anii 2007-2009 a  instalat 306 stații în Chișinău, conform contractului de parteneriat public-privat. Din 2020 până în ianuarie 2022 a înlocuit și a modernizat repetat 196 de stații. Iar pe parcursul anului 2022, după ce expirase deja contractul, la solicitarea Primăriei, ar fi reparat încă 10 stații. În total, investițiile în modernizarea stațiilor au depășit două milioane de euro, echivalentul a peste 40,4 milioane lei, a calculat un auditor privat contractat de „Epamedia”.

Agentul economic susține că Primăria i-a eliberat timp de 15 ani doar 306 autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului și nu i-a oferit niciun loc pentru panouri publicitare mari din cele 1580 prevăzute în contract. Astfel, firma ar fi ratat un profit de peste 63 de milioane de euro, fără dobândă.  

„Epamedia” cere în arbitraj un așa-zis profit ratat pentru toți 15 ani în care a fost valabil contractul de parteneriat public-privat cu Primăria - câte 4 milioane de euro pe an. Asta în pofida faptului că, între anii 2010-2019, firma s-a aflat în proces de insolvabilitate și nu și-a onorat obligațiile contractuale. Stațiile aflate în gestiunea companiei arătau atunci ca după război.

Epamedia a inclus în calcule și venitul pe care putea să-l aducă panourile publicitare mari prevăzute în contract. Asta contrar celor declarate în 2020 de Alexandr Bilinkis, care dădea asigurări că nu va face uz de această clauză din contract.

„Ei solicită 4 milioane de euro pe an venituri ratate. Asta este un teren de joacă pe zi construit în municipiul Chișinău. 11 mii de euro pe zi venituri ratate. Un miliard de lei asta este o sumă enormă pentru bugetul municipal, aproape 12,5% din tot bugetul municipiului Chișinău. Noi ca fracțiune am solicitat convocarea de urgență a ședinței CMC la care va fi inclusiv subiectul de prezentare a informației referitor la acest contract și ce a făcut Primăria Chișinău ca să se asigure că locuitorii nu vor risca să plătească aceste milioane din banii lor”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov. 

Consiliului Municipal Chișinău va fi convocat pe 15 mai, a anunțat primarul Ion Ceban.

Trei ani de publicitate în stații fără contract și autorizații

Din ianuarie 2022, când a expirat contractul de parteneriat cu „Epamedia” și până astăzi, Primăria nu și-a întors în gestiune stațiile de așteptare, așa cum trebuia să se întâmple potrivit prevederilor contractuale din 2007. Agentul economic plasează în continuare publicitate în stații fără a avea autorizații.

Iată cum explică asta consilierul primarului pe domeniul economic Vladimir Mitru: 

„În momentul dat partenerul privat își are stațiile modernizate, îngrijite, pe care la timp le curăță, le apără de acte de vandalism, plasează publicitatea pe ele și achită un impozit Primăriei pentru această publicitate. Dacă în anul 2022 noi mergeam pe scrisori de a cere transmiterea stațiilor către municipalitate, eu cred că în acel moment se oprea orice discuție despre o tranzacție de împăcare cu Epamedia și ne trezeam în arbitraj”.

Contactat de Cutia Neagră PLUS, administratorul „Moldpresa Grup” Serghei Pușcuța, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a refuzat să ofere detalii despre litigiul inițiat de „Epamedia”, motivând că ar putea dăuna procesului pornit în arbitrajul din Viena. Pușcuța a precizat că în continuare compania este deschisă să ducă tratative cu Primăria, pentru a ajunge la un acord de împăcare.

Nu am reușit să vorbim cu fondatorul „Moldpresa Grup”, Alexandr Bilinkis. Acesta avea telefonul închis.

Avocatul contractat de „Epamedia” pentru a le reprezenta interesele în arbitrajul din Viena ne-a răspuns pe email că nu poate oferi niciun detaliu ce ține de proces. 

Nu a vrut să precizeze nici dacă a solicitat instanței să desemneze un arbitru din oficiu pentru  Primăria Chișinău, așa cum atenționa în ultima scrisoare transmisă municipalității.