/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1005: Drone nord-coreene „Made in USA” și amenințările lui Lukașenko. Putin anulează datoriile soldaților

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Scandal ecologic în sudul Republicii Moldova: Cum a ajuns Trans-Oil sa facă legea în portul Giurgiulești

19 februarie 2023, ora 19:45

Ștefan Bejan

Un incendiu care a înecat în fum satul Girgiulești, la începutul acestui an, a atras atenția echipei Cutia Neagră PLUS asupra situației legate de companiile care activează pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Principalul rezident al portului este grupul Trans-Oil, controlat de businessmanul Vaja Jhashi. Una dintre companiile din acest grup se face vinovată și de incendiul izbucnit în port.

Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație care arată modul în care au fost favorizate de-a lungul anilor firmele din acest grup comercial, prin modificări de legi, atitudine indulgentă din partea instituțiilor de stat. În doar cinci ani, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de restituiri de TVA în valoare de peste un miliard de lei, în timp ce au plătit impozite de la stat de câteva ori mai mici.

Câteva incendii de proporții produse la mijlocul lunii ianuarie pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești au atras atenția publică asupra lipsei de control a statului în legătură cu activitățile de pe teritoriul portului.

Despre incendiile la silozurile cu șrot de semințe de floarea-soarelui ale companiei Danube Oil, parte a cunoscutului grup Trans-Oil, presa a aflat abia pe 16 ianuarie. În realitate, potrivit primăriței satului Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, focul mocnea acolo încă din luna septembrie, fără ca cineva să intervină și să verifice cauzele:

„Noi am dat semnale mai înainte de a se începe incendiul propriu-zis, pentru că localitatea, să zic așa, era bântuită de niște mirosuri provenite de la procesarea termică a răsăritei. În septembrie-octombrie, noi am alarmat Ministerul Mediului, am trimis un demers pe problema asta ca ulterior să apară și incidentul ăsta cu incendiile. Știam de la salvatori că acolo sunt probleme la câteva dintre silozurile astea, știam că pe interior s-a constituit un proces de ardere, dar nu avea nimeni capacitatea de a lua măsuri concret, de a le demola sau de a le stinge. Și atunci, s-a așteptat procesul natural până au ars și au explodat. Și atunci, deja s-a alarmat toată lumea”, a declarat primărița.

Deși pâcla de fum a înecat toată zona, inspectorii de mediu nu au putut să pătrundă pe teritoriul portului timp de mai bine de o săptămână. Orice intervenție în port necesită permisiuni speciale.

INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Înțelegem că este Zonă Economică Liberă, cu statut special, este și o lege care presupune că nu toate structurile statului care pot controla pe partea tehnică sau partea de mediu ceea ce se întâmplă în ZEL. Nu au acces, iar accesul este asigurat printr-un aviz al Cancelariei de Stat. Dar, oricum, din cauza că această situație a durat mai multe luni de zile, instituțiile statului trebuiau să se autosesizeze și să fie reacții mai rapide și urmează să vedem cine nu a întreprins măsuri prompte, la timp.”

Cinci echipaje de pompieri au luptat cu focul timp de patru zile și, într-un final, au reușit să lichideze incendiul. Locuitorii din Giurgiulești își amintesc zilele în care aerul devenise greu de respirat din cauza fumului dens:

„Oamenii erau revoltați și înainte de incidentul ăsta propriu-zis, pentru că era un miros toxic, un miros care deja era ticsit și în haine și în case, era imposibil de respirat. Copiii chiar aveau probleme, nu puteau respira, dormi în case, era catastrofă în perioada aia”, ne-a spus Tatiana Gălățean.

Un localnic pe care l-am întâlnit în Giurgiulești spune și el că fumul a provocat multe probleme sătenilor:

„El ca atare nu a fost așa mare incendiu. Pur și simplu, s-a degajat fum. Era greu și chiar, în sat, când voiai să faci o aerisire în cameră nu puteai, pentru că trebuia le ții (nr. geamurile) închise din pricina că era fumul ăsta care s-a degajat de la butoaiele astea”.

Controalele efectuate de autorități după stingerea incendiilor au depistat o serie amplă de încălcări grave admise de companie și gestionarii portului. Directorul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Ion Moraru, spune că rezervoarele care au luat foc erau destinate nu pentru șrot, ci pentru păstrarea semințelor:

„Însuși proiectul, silozurile date, erau preconizate pentru păstrarea cerealelor. Cu gabarite diferite. Dar, în proiect, în soluția de proiect este pusă pentru păstrarea șrotului. Însăși păstrarea șrotului are alți parametri și nu corespunde. De aici și s-a produs tot incidentul”, a spus Moraru în cadrul emisiunii Teritoria Svobodî.

Managerul financiar al Trans-Oil, Vitalie Butnaru, a respins aceste acuzații. Într-un răspuns transmis Cutiei Negre Plus, Butnaru a spus că silozurile erau exploatate adecvat.

Responsabilii de supravegherea tehnică au mai declarat că lipsea contractul de deservire tehnică și planul de acțiune de lichidare a eventualelor avarii. Mai mult, proprietara depozitelor activa fără avizul expertizei ecologice de stat și nu deținea autorizație de mediu.

INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Acest agent economic a fost informat că trebuie să obțină autorizația pe emisii și avizul expertizei ecologice în februarie 2022, dar nu a obținut aceste acte și a activat în continuare așa, fără ca instituțiile statului să poată intra pe teritoriul zonei economice libere. Pentru că legea spune că controlul poți să-l desfășori o dată pe an”.

În consecință, pe 23 ianuarie, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a decis sistarea activității Danube Oil.

Firma sancționată este însă una dintre companiile concernului cu o activitate economică nesemnificativă. În perioada 2019-2021, firma a lucrat în pierdere, cu venituri de doar 5 mii de lei, iar cheltuieli de sute de mii. Prin urmare, sistarea activității acestei companii nu reprezintă o pagubă pentru grupul Trans-Oil, care are rulaje anuale de zeci de miliarde de lei.

După ce a fost sistată activitatea Danube Oil, grupul de companii Trans-Oil a publicat pe site-ul său un comunicat prin care a recunoscut că incendiile au fost provocate de o eroare umană:

„Conducerea Trans-Oil, compania mamă a Danube Oil Company SRL, a revizuit, verificat și stabilit că unele dintre abaterile de proiectare implementate de conducerea companiei Danube Oil Company SRL, combinate cu o posibilă eroare umană inadvertentă, ar fi putut rezulta într-un lanț de evenimente care au determinat creșterea temperaturii în mariaprimărița Giurgiuleștiinteriorul silozurilor și declanșarea unui incendiu”, se menționa în comunicatul grupului.

A doua zi, comunicatul a fost șters de pe site-ul firmei și a rămas doar pe pagina oficială de pe Facebook.

Pe 31 ianuarie, Trans-Oil a emis un nou comunicat prin care a informat că una dintre companiile sale a donat locuitorilor din Giurgiulești 40 de mii de sticle de ulei. Sursa citată a menționat că donația vine ca o reafirmare a susținerii pe care Trans-Oil o acordă cetățenilor Republicii Moldova.

Pe de altă parte, primărița de Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, spune însă că a primit doar 20 de mii de sticle:

„Nu știu de unde ați auzit, ați dublat suma. Nu a fost vorba de 40 de mii sticle, dar de 20 de mii, pe care le-am primit. Le-am acceptat! Cu multe comentarii, unii au zis că nu trebuia să le luăm, alții au spus de ce să nu le luăm dacă cetățenii au nevoie. Părerea mea, ar fi fost una personală. Eu am decis că cetățenii au nevoie”.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mediu și dezvoltare regională, Ina Coșeru, consideră că se fac vinovate de incendiul din Portul Internațional și unele instituții ale statului. Acestea nu și-au făcut treaba și urmează ca Procuratura să se expună pe acest caz:

„Toată informația a fost transmisă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția de Supraveghere Tehnică, care este în subordinea Ministerului Infrastructurii și Ministerul Mediului, cu procesul-verbal elaborat de Inspectoratul Protecția Mediului. Toate aceste documente au fost transmise la Procuratura Generală, care urmează să se expună deja pe ceea ce s-a întâmplat în Zona Economică Liberă”, susține deputata PAS.

La rândul său, administrația Portului Internațional a precizat pentru Cutia Neagă Plus că rezidenții sunt cei care poartă răspundere deplină pentru realizarea proiectelor de investiții:

„Nu este rolul și nu ține de competența operatorului portuar Danube Logistics SRL să evalueze sau să controleze dacă obiectele rezidenților PILG corespund reglementărilor legale, aceasta fiind sarcina autorităților de stat relevante responsabile de controlul conformității, competență care le este atribuită prin lege”, a afirmat Danube Logistics, firma care gestionează Portul Giurgiulești.

Trans-Oil este cea mai importantă afacere de pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Managerul financiar al grupului este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhasi, un apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Colaborarea dintre companiile din grupul lui Vaja Jhashi și Portul Internațional a început încă în 2004, după ce ultimul a ajuns în gestiunea Danube Logistics.

Investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, Danube Logistics SRL, a primit în locațiune terenul portului de la Guvernul Republicii Moldova în baza unui Acord de Investiții semnat acum 19 ani.

Rolul acestei companii este să dezvolte portul. Pentru realizarea acestui obiectiv, Danube Logistics semnează contracte de sublocațiune cu agenți economici. Ultimii se angajează să efectueze investiții pe terenurile luate în sublocațiune și se califică drept rezidenți ai portului.

Conform datelor cadastrale, peste jumătate din cele 79 de clădiri și construcții de pe teritoriul Portului International Liber Giurgiulesti aparțin și sunt administrate de firmele conectate la Vaja Jhashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics.

Grupul Trans-Oil este cel mai important exportator de cereale din Moldova. Conform informațiilor Biroului Național de Statistică, Trans-Oil deține 35% din totalul exporturilor de cereale din 2021 și o pondere de 46% pe piața semințelor de floarea-soarelui.

În interviurile acordate unor portaluri și în comunicările prezentate în cadrul unor conferințe internaționale, managerul financiar general al Trans-Oil, Vaja Jhashi, vorbește de multe ori despre importanța afacerii sale pentru Republica Moldova, prezentându-se drept unul dintre cei mai importanți investitori locali.

Cutia Neagră PLUS a verificat cine de fapt a avut mai multe de beneficiat din aceasta afacere: Grupul de companii Trans-Oil sau Republica Moldova și bugetul acesteia?

Informațiile descoperite de Cutia Neagră arată că datorită relațiilor apropiate pe care le-a avut Vaja Jhashi cu reprezentanții tuturor guvernărilor de până acum, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de tratament special din partea statului.

În 2011, au fost adoptate mai multe modificări la Legea cu privire la Portul International, care au permis scutirea de taxe vamale a produselor prelucrate de companii rezidente ale portului. Excluderea acestei prevederi din lege a făcut posibilă importarea produselor nefinisate pe teritoriul portului, prelucrarea și apoi comercializare lor pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de produse autohtone. În cazul în care sunt considerate autohtone, produsele sunt scutite de taxa vamală. Articolul care a fost abrogat stipula că:

„Mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient pe teritoriul Portului Internaţional, la scoaterea lor de pe acest teritoriu pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului”.

Doi ani mai târziu, în februarie, Guvernul a adoptat o nouă hotărâre în favoarea companiilor-rezidente ale portului.

Conform punctului 13 al acesteia, cererea de restituire a TVA este satisfăcută fără un control din partea statului în cazul în care agentul economic întrunește anumite condiții.

O sursă apropiată Trans-Oil a declarat că această hotărâre nu a reprezentat o dedicație pentru grupul de companii respectiv. În același timp, sursa citată a declarat că companiile din cadrul Trans-Oil nu au beneficiat de restituiri de TVA fără control:

„Hotărârea asta este moartă. Poate unii au beneficiat. Din câte știu, Trans-Oil nu a beneficiat niciodată de TVA fără efectuarea controlului. Tot timpul a fost un control foarte minuțios. Au mai fost cazuri din astea, când managerii, șefii de silozuri, băgau acte de achiziție cu persoane care erau moarte de vreo doi ani. Aceste cazuri au fost investigate de autorități. Se mergea până la actele primare. Și acolo găseai o firmă înregistrată pe Ixulescu într-un apartament, unde nu puteai găsi pe nimeni. Se făceau asemenea prostii, era un fel de spălare de bani, pentru că marfa este, iar tu trebuie să îi demonstrezi proveniența. Nu poți spăla bani fără marfă, marfa este fizic. Acum toți fug de astfel de metode. Mulți producători voiau să vândă pe cash fără să figureze undeva”.

Tot în 2013, în textul aceleiași Legi cu privire la Portul Internațional a fost operată o nouă modificare care a extins numărul de cazuri în care firmelor rezidente ale portului pot să solicite restituire de TVA.

Astfel, pentru mărfurile și serviciile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pentru mărfurile și serviciile scoase de pe teritoriul Portului Internaţional în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a fost înlocuită sintagma „se scutesc de taxa pe valoare adăugată” cu „se impozitează cu taxa pe valoare adăugată zero”.

Modificarea la legea a fost votată în regim de urgență de deputați la pachet cu politica bugetar-fiscală și legea bugetului de stat pentru 2014.

O analiză a Cutiei Negre Plus arată că în varianta inițială a proiectului de lege, această prevedere nu exista. Ea a fost introdusă mai târziu, între prima și a doua lectură, printr-un amendament. Am încercat să aflăm cine este autorul modificării, dar pe site-ul Parlamentului este imposibil să deschizi avizul comisiilor de specialitate.

Iureșul în care erau adoptate aceste documente l-au revoltat atunci chiar și pe Igor Dodon, deputat socialist la acel moment: „Stimați colegi, noi propunem să fie exclus de pe ordinea de zi proiectul 491, politica fiscală și proiectul 488, bugetul pentru anul 2014. Pentru informație, vreau să vă spun că azi dimineață, la ora 10, încercarea Comisiei finanțe și buget de a analiza proiectele de decizie nu s-a încununat cu succes. Acum, cu jumătate de oră înaintea ședinței Parlamentului, ne-am convocat în comisie și fără a avea dreptul de a acorda întrebări autorilor s-a pus la vot în regim de urgență, pentru ca acum să ne pună în fața necesității de examinare în regim de urgență a politicii fiscale și bugetului”, a declarat Igor Dodon atunci în Parlament.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei finanțe-buget din acea perioadă, spune că nu își mai aduce aminte cum au avut loc aceste modificări: „Da nu mai țin minte, ce glumiți? Dar ce articol? Vă dați seama că vorbim de 10 ani în urmă. Dar ce articol? Ce lege? - Este vorba despre legea cu privire la Portul Giurgiulești? - Și asta de unde o venit? Nu știu! Idee n-am! Habar nu am, asta e zece ani în urmă.”

Cea mai importantă modificare la legislația fiscală care a oferit avantaje de sute de milioane companiilor rezidente ale Portului s-a produs în 2015. Schimbarea cadrului legal a fost făcută printr-o asumare de răspundere a Guvernului Gaburici.

Noile modificări prevedeau că toate mărfurile livrate în și din port vor fi impozitate cu taxa pe valoare adăugată zero.

Premierul Gaburici pretindea că modificarea operată va asigura condiţii fiscale egale pentru toţi agenţii economici.

În realitate, au fost create condiții privilegiate de restituire a TVA doar pentru companiile care activau pe teritoriul portului.

Vlad Vlaicu, avocat specializat în dreptul fiscal, menționează că mai multe modificări care au avut loc la legislația fiscală moldovenească privilegiază companiile rezidente ale Portului Internațional. Aceste modificări, a adăugat el, creează o concurență neloială între agenții economici din țară: „Sub aspectul respectării legislației fiscale și aplicării acestora, rezidenții Portului Internațional Giurgiulești sunt favorizați spre deosebire de alți agenți economici din Republica Moldova prin faptul că lor li se aplică un regim fiscal mai lejer, cu impozite mai mici. Achitând impozite mai mici, costul producției este mai mic, respectiv vânzarea se face la un preț mai mic. Astfel se crează o concurență neloială. Rezidenții portului respectiv primii 10 ani de activitate achită 25% din impozitul ce urmează achitat. De exemplu, dacă impozitul pe venit este anul acesta 12%, rezidenții portului achită doar 3%. După 10 ani, până la finele activității, ei achită doar 50% din impozit, respectiv vor achita doar 6%.”

Contactat de Cutia Neagră Plus, Gaburici a refuzat să ne spună dacă modificările făcute în perioada când era prim-ministru au fost făcute sub influența Trans-Oil. Fostul prim-ministru ne-a îndemnat să ne adresăm Cancelarie de Stat pentru informații.

Vitalie Butnaru spune pentru Cutia Neagră Plus că Trans-Oil niciodată nu a făcut lobby sau nu a influențat direct sau indirect implementarea unor modificări legislative.

Principalii beneficiari sunt firmele din grupul condus de Vaja Jhashi. Trans-Oil beneficiază de aproape 80% din totalul TVA-ului restituit rezidenților portului.

Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Fiscal, în perioada 2018-2022, patru companii din grupul Trans-Oil, rezidente ale Portului Internațional, au beneficiat de restituire de TVA de la stat în valoare de peste un miliard de lei.

În 2022, anul crizelor, al războiului și al inflației, restituirile de TVA obținute de firmele lui Vaja de la stat au explodat. Acestea au ajuns la aproape jumătate de miliard de lei. În unele cazuri, suma restituită sub formă de TVA este și de nouă ori mai mare decât în anii precedenți.

De exemplu, în primele opt luni ale anului 2022, companiei Floarea Soarelui SA, parte a grupului Trans-Oil și rezidentă a portului, i-au fost returnate TVA în valoare de 255 de milioane de lei, de aproape opt ori mai mult decât tot anul anterior.

Suma șochează mai cu seamă după ce în mai 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a emis o decizie prin care a anulat returnarea TVA la produsele de ulei exportate. Din răspunsul Fiscului observăm că suma acceptată pentru restituire este foarte apropiată de suma solicitată.

Agrofloris Nord SRL, o altă companie din grupul Trans-Oil, a primit în schimb de la stat de trei ori mai puțin decât a solicitat. Chiar și așa, valoarea TVA-ului returnat în primele opt luni ale a+nului 2022 a crescut de peste nouă ori comparativ cu anul 2021.

În total, în primele opt luni ale lui 2022, statul a livrat în conturile a trei companii din grupul Trans-Oil 460 de milioane de lei.

CUTIA NEAGRA a încercat să afle cum se explică creșterea în 2022 de până la nouă ori a sumelor care provin din TVA-ul intors de stat companiilor din grupul Trans-Oil.

Datele statistice arată că în 2022 au crescut semnificativ importurile de semințe de floarea-soarelui din Ucraina.

Creșterea de peste 30 de ori a importurilor din Ucraina, dar și recolta de cereale record din anul 2021, au adus o creștere substanțială a exporturilor de uleiuri și semințe oleaginoase. Exporturile de uleiuri vegetale și grăsimi vegetale au crescut de peste patru ori pe parcursul anului 2022. Cea mai însemnată creștere a exporturile de ulei de floarea-soarelui a fost spre Iran. Republica Moldova a vândut în această țară de aproape 3 mii de ori mai mult de cât în 2021 și a ajuns până la 52 de milioane de dolari.

O sursă apropiată grupului de companii Trans-Oil a explicat această creștere prin creșterea exportului. În perioada 2018-2021, a subliniat sursa citată, contractele încheiate a fost pe partide mici:

„Floarea-soarelui a fost importată din Ucraina la prețuri mici. Uleiul s-a vândut la prețuri mari. De aici derivă discrepanța la restituirea TVA de 12%. Atunci când vinzi ulei, produs finit, TVA este de 20%. La cereale și floarea-soarelui, materie primă, TVA constitui 8%.”

În ciuda generozității statului, afacerile lui Jhashi merg în pierdere. De exemplu, Trans-Oil Commodities declară că în perioada 2017-2020 a avut pierderi în valoare de 379 milioane.

O altă companie care a mers doar în pierdere în ultimii ani este Agrofloris Nord. Chiar dacă are cifra de afaceri de zeci de miliarde și returnări de TVA de sute de milioane, subsidiara Trans-Oil declară că în perioada 2018-2021 a suportat pierderi de 330 milioane de lei.

În total, cele patru companii afiliate lui Vaja Jhashi au declarat în perioada 2018-2021 pierderi de 438 milioane de lei. În exact aceeași perioadă, firmele au primit doar de la stat peste 600 de milioane de lei.

Vitalie Butnaru spune că pierderile au fost generate în anul 2020, care a fost unul devastator pentru agricultura autohtonă, provocat de seceta puternică. Datele statistice arată însă că aceste companii declară pierderi mari și în anii precedeți secetei din vara lui 2020. Vlaicu ține să precizeze că favorurile fiscale oferite rezidenților PILG prejudiciază bugetul Republicii Moldova:

„Noi putem afirma cu certitudine că legea cu privire la Portul Internațional Giurgiulești și facilitățile fiscale care se acordă acestui port, nu că sunt în detrimentul Republicii Moldova, dar ele favorizează agenții economici din aceste zone MUSCA În situația în cauză, favorurile fiscale care se fac rezidenților duc la prejudicierea Republicii Moldova și a bugetului său”.

De-a lungul anilor numele grupului Trans-Oil a fost implicat în mai multe scandaluri publice. În primăvara anului trecut, companiile din trustul lui Vaja Jhashi au intrat într-o dispută publică cu conducerea statului în contextul majorării peste noapte a prețului la ulei. Iar un an mai devreme, numele Trans-Oil a răsunat în cazul unui scandal legat de vânzarea și exportul de grâu din rezerva de stat.

În mai 2022, Trans-Oil a fost implicată într-un scandal de proporții. În contextul valului de scumpiri, în Moldova a crescut spontan prețul la ulei cu 25%. Igor Grosu, președintele Parlamentului, a acuzat compania Trans-Oil că deține monopolul și speculează cu prețul de piață.

„Noi zilele acestea am analizat foarte bine de unde cresc picioarele la această scumpire. S-ar părea că floarea-soarelui avem, semințe de floarea-soarelui avem, rezerve sunt, producem, dar de aici se scumpește. Secretul este simplu. Un individ, o companie, care este monopolist și căreia va trebui să-i venim de hac. - Și cum va fi soluționată această problemă? - Mâine o să vedeți”,a spus Grosu la Radio Moldova.

Conducerea Holdingului Trans-Oil a reacționat imediat, explicând că creșterea spontană a prețurilor a fost provocată de distribuitori, și nu de producător:

„Noi am informat distribuitorii că prețul per sticlă de ulei va fi majorat cu 7 lei doar în a treia decadă a lunii mai curent, dar distribuitorii, în două ore, deja au schimbat prețul la produsele de pe raft, pe care le-au cumpărat de la noi cu prețul încă neschimbat… Noi nu putem controla și nici influența acest lucru, noi suntem responsabili doar de prețul sticlelor de ulei care ies de la fabrică, iar acest preț n-a fost majorat”, a explicat Vaja Jhashi.

În consecință, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat restituirea TVA-ului la exportul uleiului de floarea-soarelui conform hotărârii guvernului din februarie 2013.

Trans-Oil a replicat la rândul sau ca după nerambursarea TVA la exportul de ulei de floarea-soarelui nu mai exista niciun suport pentru subvenționarea prețului mic pe piața moldovenească:

„Menținerea prețului producătorului la nivelul de 29,1 lei pentru piața locală se cuantifică în suma de 400-500 mii de dolari pierderi pe lună pentru Grupul Trans-Oil din cauza vânzării sub costul de producere a uleiului Floris. Profitul din export trebuia să acopere pierderile Grupului rezultate din vânzările pe piața locală”, afirma Trans-Oil într-un comunicat.

La câteva luni după scandal, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, a spus că nu a crezut în coincidență și că a fost necesară intervenția promptă a guvernării:

„Au fost discuții și la fracțiune și la guvern. Că el (nr. Trans-Oil) spune: „Nu-i treaba lui, că asta distribuitorul, că eu nu mai produc, dar cu distribuitorul nu am treabă, că nu au înțeles ăștia corect mesajul, rețeliștii”. Eu am spus: Nu cred în coincidență din astea. Nu cred!”

Pe 20 mai 2022, SRL AGROFLORIS-NORD, SRL TRANS OIL REFINERY și SA FLOAREA SOARELUI, toate părți componente ale grupului Trans-Oil, au acționat în judecată Comisia pentru Situaţii Excepţionale și a solicitat anularea prevederilor privind suspedarea restituirii de TVA: „Faptul că funcționarii de rang înalt precum Președintele Parlamentului, care nu este membru al Comisiei, cu o zi înaintea primirii de către Comisie a Dispoziţiei contestate, s-a exprimat deja despre viitoarea decizie denotă clar că deciziile de la punctele 6-8 nu sunt nicidecum menite să asigure securitatea alimentară a ţării, ci constituie o ingerință disproporționată, ilegală şi nejustificată în activitatea de întreprinzător a reclamanților”.

Pe 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile celor trei companii.

Cu un an mai devreme, în 2021, o firmă din grupul Trans-Oil a fost protagonista unei afaceri controversate. Este vorba de o tentativă de comercializare a aproape 17 mii de tone de grâu din rezerva de stat.

Sub pretextul împrospătării rezervei de stat, o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil au pus la cale o schemă care, conform oamenilor legii, a adus în buzunarele beneficiarilor un profit de peste 10 milioane de lei.

În iulie 2022, Procuratura Anticorupție a efectuat o serie de descinderi la domiciliile fostului ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, și foștilor angajați ai Agenției Rezerve Materiale.

Procuratura Anticorupție informa atunci că mai multe persoane de demnitate publică ar fi favorizat un agent economic la eliberarea grâului alimentar din rezervele de stat, care a fost exportat în afara țării, defavorizând în acest fel producătorii de panificație autohtoni.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova

Ștefan Bejan

/VIDEO/ Ministra Justiției, despre activitatea Procuraturii Anticorupție: „S-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient”

/VIDEO/ Secretul banilor: Apartamente scumpe. Cum s-a ajuns aici, aflăm de la președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, Nicolae Balaur

/INFOGRAFIC/ Alegeri prezidențiale în România. Primele rezultate: Cine sunt candidații care ajung în turul II

/VIDEO/ Verde-n ochi: 1000 de zile de război. Ucraina rezistă contra ursului turbat, înnebunit după miros de sânge

/VIDEO/ Trafic de ființe umane la ferme și stânele din țară! Ce-am descoperit la o fermă, unde în septembrie a venit poliția

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc

17 noiembrie 2024, ora 23:07

Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.

Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.

Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.

Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet. Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.

Planul propus de Șor fostului premier Leancă

În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.

Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .

În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.

Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.

Reporter TV8: - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?

Iurie Leancă: - Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.

Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?

Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.

Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate

Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.

Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.

Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.

Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15% din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.

Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.

Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.

În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.

Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.

Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?

Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.

În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM, șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.

Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.

Reporter TV8: - De către cine?

Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.

La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.

Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?

Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.

Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?

Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.

Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat

Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.

La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.

Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.

Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.

Mariana Rață: - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?

Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.

Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.

Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?

Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.

Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?

Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.

Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?

Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.

Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.

Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Întrebați vă rog prim-ministrul.

Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.

- Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.

Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.

Dorin Drăguțan: - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.

Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?

Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.

Dorin Drăguțan: - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.

Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici

Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.

Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?

Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.

Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.

Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.

Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.

Șor: - Da, asta e tare.

Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?

Șor: - Fără niciun bănuț.

Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?

Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit. Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.

Platon: - Dar l-ai convins?

Șor: - L-am convins.

Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.

Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.

Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe 30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .

Platon: - El tot a semnat?

Șor: - Tu nu știi?

Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.

Șor: - Șase (n.r miliarde de lei).

Platon: - Încă un debil.

Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…

Platon: - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?

Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?

Platon. - Și cu diplomă falsă. Cum?

Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.

Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia

În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi. Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.

Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?

Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…”

Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?

Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.

Platon. - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.

Șor: - El a fost real.

Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?

Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.

Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?

Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.

Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?

Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.

Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat

Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.

Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.

Platon. - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?

Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.

Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.

Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.

Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?

Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.

Platon. - Și cât a luat el?

Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul. Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.

Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?

Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.

Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.

Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.

Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.

Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare. În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.

În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.

Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?

Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.

Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?

Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.

Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.

Șor: - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…

Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.

Șor: - În cine?

Platon: - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.

Șor: - La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.

Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.

Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.

Despre arestul lui Filat se știa din timp

Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.

Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.

Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.

Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.

Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat

Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.

În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie, ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.

Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).

Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.

Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.

Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment, Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.

Platon: - Dar cine este Vanea?

Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo: o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.

Platon: - Da, el pur și simplu l-a aruncat.

Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.

Platon: - Și el nu a făcut nimic?

Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.

Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.

Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.

Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.

Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.

Șor: - E greu să judeci, dar…

Platon: - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.

Șor: - Da, asta e adevărat.

Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.

Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.

Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon

Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.

Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.

Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.

Șor: - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.

Platon: - Dar deja nu mai poate fi reanimată.

Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.

Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?

Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.

Platon: - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.

Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.

Platon: - Și ce, 36 %.

Șor: - Nu 36%, dar 56%.

Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.

- Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).

Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.

VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.

La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.

Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.

Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.

Șor: - Tu ai dreptate la 300%.

Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.

Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit. Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.

Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.

Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?

Platon: - Da, binișor.

Șor: - Dar Vama a trecut la tine, corect?

Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație. Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc) le-a interzis, da?

Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)

Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.

Șor: - Dar voi creditați?

Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.

În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.

Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?

Platon: - Cu 26%.

Șor: - Tu glumești, Slava?

Platon: - Nu, nu glumesc.

Șor: - Ei sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?

Platon: - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.

Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.

Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.

Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?

Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.

Șor: - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?

Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.

Șor: - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.

Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.

Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.

Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.

Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?

Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.

Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.

Șor: - Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.

Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.

Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.

Platon: - Voi pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.

Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.

/////////////////////////////////////////////////

Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?

Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.

Platon: - Eu am înțeles că ți-au luat-o.

Șor: - Până când nu.

Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte. Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?

Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.

Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?

Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.

Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.

Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?

Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.

Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.

Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?

Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.

Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?

Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.

Platon: - Eu am vândut.

Tănase: - Și cui ai vândut?

Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.

Tănase: - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?

Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?

Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult, nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.

Tănase: - Ce este un credit interbancar?

Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.

Tănase: - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?

Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.

„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova

În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar.

Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.

Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.

Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.

Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.

Platon: - Tu măcar bani ai?

Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.

Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.

Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.

Platon: - Ilan, ție nu ți se poate la banci.

În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.

Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.

Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?

Platon: - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?

Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …

Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.

Șor: - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?

Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.

Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.

Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.

Șor: - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.

Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.

Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.

Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.

Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta. Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.

În iunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.

Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?

Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.

Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?

Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.

Tănase: - El doar nu-i prost.

Platon: - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.

Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.

Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016, Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.

În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.

Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?

Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.

Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…

Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.

Platon: - El a fost complice la acest furt.

Tănase: - Eu nu știu.

Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.

Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.

Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.

Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.

Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?

Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?

Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.

Tănase: - Cui să o adresez?

Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.

- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.

- Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.

După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.

În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Karlovy Vary. Cum a avut Stoianoglo un Crăciun de poveste pe banii sponsorului lui Șor

Lista SIS: 11 străini conectați la Wagner antrenau tineri din Moldova. Unul, vizat într-o investigație Cutia Neagră PLUS