Războiul din Ucraina continuă și în ziua cu numărul 368. Uniunea Europeană a promis că va spori presiunea asupra Moscovei „până când Ucraina va fi eliberată", adoptând un al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce luptele continuă, cele mai dure continuând să aibă loc în jurul orașului Bahmut. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat intenţia de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează DPA și Agerpres. Pe de altă parte, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat NATO că participă activ la războiul din Ucraina şi că lucrează la dizolvarea ţării sale.

Tirurile de artilerie asupra oraşului Kupyansk din regiunea vecină Harkov s-au intensificat în ultimele săptămâni, în condiţiile în care forţele ruseşti se află la doar aproximativ zece kilometri distanţă. Speranța de viața a unui soldat de pe linia frontului din estul Ucrainei este de doar patru ore, potrivit unui fost pușcaș marin american care luptă alături de forțele ucrainene din regiunea Donbas, citat de ABC News, scrie Digi24. 

UPDATE Președintele Ucrainei crede că liderul de la Kremlin va fi ucis de cei mai apropiați aliați ai săi când lucrurile vor ajunge într-un punct care îi va obliga să acționeze. Zelenski a vorbit despre soarta lui Putin în documentatul „Year”, produs de jurnalistul ucrainean Dmytro Komarov și lansat vineri, la un an de la declanșarea invaziei Rusiei. Președintele ucrainean a prezis că va veni un moment de „fragilitate” al regimului de la Kremlin care îi va determina pe acoliții lui Putin să acționeze împotriva acestuia. „Carnivorii îl vor devora pe carnivor. Este foarte important, iar ei vor avea nevoie de un motiv pentru a justifica asta. Își vor aminti vorbele (…) lui Zelenski… Își vor aminti. Vor găsi un motiv ca să-l ucidă pe ucigaș. O să meargă? Da. Când? Nu știu”, a spus Zelenski, potrivit Spotmedia.

UPDATE Forţele ucrainene au primit primele tancuri de tip Leopard 2 de la Polonia, iar altele, furnizate de alte state din NATO urmează să fie livrate, după multe săptămâni de ezitări, iar unii ucraineni se dau mari cu acestea. ”Scuzaţi-mă, unde e drumul spre Moscova?”, întreba ironic, în poloneză, ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov, la bordul unui tanc de luptă de tip Leopard 2.

UPDATE Mass-media relatează că aproximativ 15.000 de persoane s-au adunat sâmbătă, 25 februarie, în centrul capitalei Germaniei, Berlin, într-o manifestație pro-Rusia, potrivit Ziare.com.

UPDATE Directorul CIA, William Burns, a declarat duminică că este „convins” că China ia în considerare furnizarea de arme Rusiei în războiul său din Ucraina, dar SUA nu au niciun indiciu că s-a luat o decizie sau că a fost livrat vreun echipament, potrivit AFP, potrivit HotNews. 

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu a avut de ales şi a trebuit să ia în considerare capacităţile nucleare ale NATO, în situaţia în care alianţa militară condusă de SUA încearcă să obţină înfrângerea Rusiei, a informat agenţia de presă TASS duminică.

UPDATE Localnicii din Machulishchi, localitate situată la 12 kilometri de capitala belarusă Minsk au auzit cel puțin două explozii puternice la aerodromul militar care găzduiește forțele aeriene ruse, potrivit BYPOL, citat de Euromaidanpress.

UPDATE La un an după discursul devenit faimos al cancelarului federal german Olaf Scholz, „Zeitenwende” (Punctul de cotitură), fostul ministru de externe şi apărării polonez Radoslaw Sikorski a deplâns insuficientul leadership al Germaniei în susţinerea Ucrainei, informează duminică dpa, citată de Agerpres

UPDATE China nu a făcut niciun pas în direcţia furnizării unui ajutor letal care ar ajuta Rusia în invazia sa în Ucraina, iar Statele Unite au precizat în spatele uşilor închise că o astfel de acţiune ar avea consecinţe grave, a declarat duminică consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, potrivit Mediafax.

UPDATE Berna a abandonat neutralitatea tradițională și s-a pronunţat în sprijinul neonaziștilor ucraineni, a scris, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său Telegram. 

UPDATE Premierul ucrainean, Denis Şmihal, susţine că, cel puţin un secol, Ucraina nu va accepta o reconciliere și o cooperare cu Rusia, care a declanșat un război agresiv împotriva țării sale. Într-un interviu pentru publicaţia germană Focus, Şmihal a explicat că, pentru o reconciliere cu Ucraina, Federația Rusă trebuie să devină un stat democratic, demilitarizat și denuclearizat. Premierul de la Kiev subliniat că Ucraina este o țară suverană cu granițe recunoscute internațional, așa că nu poate face compromisuri cu un stat agresor. „Singurul compromis este retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina la granițele din 1991. Rușii trebuie să înceteze să mai tragă, să oprească agresiunea și să părăsească teritoriul nostru. Cred că schimbarea granițelor ar fi un compromis inacceptabil și pentru Europa”, a explicat şeful Executivului ucrainean, notează Rador.

UPDATE Armata rusă a bombardat intensiv, în ultimele 24 de ore, mai multe regiuni, din Sumî (nord) şi până în Herson (sud), acuză autorităţi locale ucrainene, relatează CNN.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin acuză NATO de faptul că participă la Războiul din Ucraina prin furnizarea de armament forţelor ucrainene, într-un interviu difuzat duminică de Rossiya-1.relatează AFP. ”Ei trimit arme (în valoare) de zeci de miliarde de dolari Ucrainei. Asta înseamnă cu adevărat participare”, declară Vladimir Putin în acest interviu acordat postului Rossiya-1, notează Știripesurse.

UPDATE Rusia va fi nevoită să împingă amenințarea în afara granițelor sale la o distanță care depinde de armele pe care Occidentul le va furniza Ucrainei, a declarat, duminică, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu.

UPDATE Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului publică informații apărute din surse diplomatice înalte și sintetizate într-un articol din Wall Street Journal. Oficialii din Marea Britanie, Franța și Germania ar lucra la detaliile unui pact militar între NATO și Ucraina, care ar oferi protecție limitată Kievului, departe de cea primită în cazul aderării la pactul militar nord-atlantic. În plus, ar presa Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia negociat în condiții nefavorabile, notează Știripesurse.

UPDATE O unitate de elită a Rusiei a suferit o înfrângere rușinoasă. Brigada 155 Infanterie Navală (NI) a Rusiei „a fost aproape sigur semnificativ degradată” din cauza personalului mobilizat fără experiență și a pierderilor grele, relatează Ministerul Apărării din Marea Britanie.

UPDATE Algeria își va redeschide ambasada de la Kiev după un an fără activitate, potrivit Sky News. Autoritățile din Algeria au anunțat că vor redeschide ambasada de la Kiev, la un an după ce aceasta a fost închisă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit Știripesurse.

UPDATE Minele lansate de obuziere au oferit un avantaj neașteptat Ucrainei în luptele din estul Ucrainei, relatează Insider. În particular, acestea au fost extrem de eficiente în respingerea atacurilor brigăzii 155 de infanteriști navali în apropiere de orașul Vuhledar, potrivit Știripesurse.

UPDATE În războiul din Ucraina există poveşti care depăşesc orice scenariu de film. În regiunea Harkov, voluntarii îşi pun vieţile în pericol pentru a-i ajută pe refugiaţii care rămân în oraşele distruse de bombardamente şi pe animalele rămase în urmă, notează Antena3.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat unor jurnalişti de televiziune adăpostul său temporar unde el susţine că locuieşte de la începutul războiului, informează duminică dpa, potrivit Agerpres. "Aici locuiesc eu", a spus Zelenski într-un reportaj realizat de jurnalistul Dmitro Komarov şi difuzat de postul de televiziune ucrainean 1+1. Zelenski a mai spus că se afla acolo atunci când a început invazia rusă declanşată pe scară largă de Rusia asupra Ucrainei, pe 24 februarie 2022.

UPDATE „Este puţin probabil ca Ucraina să deschidă un al doilea front în Transnistria”, a afirmat preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, sâmbătă, la centrul sportiv Raubichi, relatează BelTA. În opinia sa, „Occidentului i-ar plăcea să unească Moldova, s-o împingă în România", notează NewsWeek.

UPDATE Președintele Ucrainei consemnează că s-au împlinit 9 ani de Rusia a trecut la anexarea Crimeei. Dacă vor returna Crimeea, pacea va fi restabilită, a transmis Zelenski pe contul de Twitter, scrie Digi24. „În urmă cu 9 ani, în Crimeea a început agresiunea rusă. Prin returnarea Crimeei, vom restabili pacea. Acesta este pământul nostru. Poporul nostru. Istoria noastră. Vom readuce steagul ucrainean în fiecare colț al Ucrainei”, a transmis Volodimir Zelenski.

UPDATE Republica Moldova nu intenționează să discute varianta unei eventuale aderări a țării la NATO, a declarat președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

UPDATE Tensiunile cresc în Republica Moldova, un stat mic situat la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că planifică o lovitură de stat care ar putea trage națiunea în războiul Kremlinului, se arată într-o analiză CNN. Potrivit jurnaliștilor CNN, în ciuda respingerii acuzațiilor, acțiunile Moscovei cu privire la Republica Moldova seamănă izbitor cu cele înaintea anexării Crimeei în 2014 și a declanșării în 2022 a războiului pe scară largă în Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE Aproximativ 3.000 de bilete vor fi puse la dispoziţia persoanelor care s-au refugiat în Marea Britanie din cauza războiului din Ucraina.
Astfel, mii de refugiaţi ucraineni vor putea asista la spectacolele live Eurovision din Liverpool, notează Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj video adresat lituanienilor, germanilor și danezilor, exprimând recunoștință pentru contribuția țărilor lor în sprijinul Ucrainei. Evropeiska Pravda notează că mesajul către lituanieni se pare că a fost înregistrat în seara de 24 februarie, când în Lituania s-a încheiat campania de strângere de fonduri în vederea cumpărării a 14 radare tactice de supraveghere antiaeriană, notează Rador.

UPDATE Contraofensiva de primăvară va viza sudul țării, afirmă un oficial ucrainean. Contraofensiva de primăvară a Ucrainei va avea ca scop „să rupă frontul rusesc din sud, între Crimeea și Rusia continentală", a declarat Vadim Skibițki, adjunctul șefului serviciilor de informații militare ucrainene, relatează DW, preluat de Kyiv Independent, notează HotNews.

UPDATE În cantonul elvețian Aargau, refugiații ucraineni trebuie să-și vândă mașinile, sau să se descurce fără asistență socială. Consiliul de conducere al cantonului a decis acest lucru, scrie cotidianul Blick, citat de Libertatea.

UPDATE Uniunea Europeană (UE) a anunţat sâmbătă noi sancţiuni împotriva grupului paramilitar rus Wagner pentru „încălcări ale drepturilor omului” în Africa, vizând în special mai mulţi înalţi responsabili ai acestui grup în Republica Centrafricană şi pe liderul său în Mali, informează AFP, citat de Agerpres.

UPDATE „Nu are nevoie de F-16 acum”, a răspuns Biden într-un interviu la postul ABC, întrebat despre cererile insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca armata sa să primească avioane de luptă occidentale, în special F-16, scrie Adevărul.

UPDATE Ambasadorul chinez la Uniunea Europeană, Fu Cong, a declarat că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, ar putea face o vizită în China în prima jumătate a lui 2023, informează cotidianul chinez Global Times. Cele două părţi au poziţii divergente asupra războiului din Ucraina, care durează deja de an, diplomaţii UE criticând refuzul Chinei de a califica acest conflict drept o invazie sau de a îndemna Rusia să-şi retragă trupele, notează Agerpres.

UPDATE Când preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a trimis forţele în Ucraina în urmă cu un an, majoritatea observatorilor se aşteptau la o victorie rapidă a invadatorilor. Acele predicţii timpurii ale succesului rusesc nu s-au materializat, ca urmare a ceea ce experţii citează ca fiind o varietate de factori, inclusiv moral mai ridicat şi tactici militare superioare din partea ucraineană, dar şi – în mod crucial – furnizarea de armament occidental, scrie CNN, citat de News.ro. 

UPDATE Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunţat că va face o vizită în Asia Centrală în cursul acestei săptămâni, pentru un summit al miniştrilor de externe din regiune. Întrunirea va avea loc în capitala Kazahstanului, Astana, în cursul zilei de marţi. Este de aşteptat ca Ucraina să fie un subiect important pe agenda întâlnirii, deoarece regiunea, aflată în trecut sub controlul Moscovei, a fost afectată de războiul din Ucraina. Asia Centrală a intrat sub o influenţă economică tot mai mare din partea Chinei, notează Rador.

UPDATE Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat vineri că singura modalitate prin care Moscova poate asigura o pace de durată cu Ucraina este de a îndepărta cât mai mult posibil frontierele statelor ostile, chiar dacă acest lucru înseamnă frontierele Poloniei, membră NATO, notează AlephNews.

UPDATE Secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare din Ucraina, Oleksi Danilov, a declarat la Radio Svoboda, că destrămarea Federației Ruse a început deja, chiar dacă Occidentul încă nu vrea să fie de acord cu acest lucru.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă seară că cel de-al zecelea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei nu este ultimul, iar sancţiuni vor fi impuse în continuare, până când nu va mai rămâne nimic din „potenţialul agresiunii ruse”.

Volodimir Zelenski, a declarat că Vladimir Putin este un aliat nesigur al regimului de la Teheran. Președintele Ucrainei a spus că atacarea Iranului de către Israel și SUA a fost o decizie bună, însă a avertizat că o prelungire a conflictului din Orient ar afecta sprijinul destinat Kievului. Mai mult, Rusia ar putea fi un beneficiar neaşteptat al conflictului dintre Iran şi SUA, afirmă un expert. „Planurile rușilor pentru 2026–2027 sunt ocuparea Estului, avansarea în Zaporojie și regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv cu privirea pe regiunea Odesa. Am obținut documentele lor, dar aceste planuri, deocamdată, nu au nimic în comun cu realitatea”, a declarat Zelenski.

Totodată, președintele SUA, Donald Trump, se laudă cu o rezervă uriașă de arme și îl compară pe Volodimir Zelenski cu un organizator de circ ambulant. Luna trecută, armata rusă a cucerit „doar” 123 kilometri pătrați din Ucraina, cel mai mic avans din aprilie 2024, conform analizei AFP a datelor obținute de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Între timp, „Al Treilea Război Mondial poate izbucni în orice moment”, susține nervos vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

UPDATE Președintele Ucrainei a declarat că nu este sigur dacă va candida din nou la funcția de președinte, dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului. Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere Della Sera, preledintele Zelenski a declarat: „Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranță după încheierea războiului, nu în timpul armistițiului temporar”, scrie European Pravda. Preledintele a mai menționat că nu s-a hotărât dacă va participa la alegerile prezidențiale. „Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcția de președinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii”, a spus el, potrivit Digi24.

UPDATE Dorința lui Volodimir Zelenski de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind aderarea Ucrainei încă din 2027, chiar și cu drepturi limitate, nu este înțeleasă de o serie de membri ai blocului, inclusiv de țările lider. Aceștia nu doresc să deschidă cutia Pandorei, generând probleme care, după cum se tem, ar putea apărea ca urmare a posibilității unei aderări rapide la UE, scrie Reuters.

UPDATE Campionul mondial Oleksandr Usik a anunțat că ar dori să intre în politică. Boxerul ucrainean a subliniat însă că nu ia în considerare funcții inferioare celei de președinte. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui interviu. Cunoscutul prezentator ucrainean Andrii Bedniakov l-a întrebat pe boxer despre planurile sale de viitor, iar Usik a anunțat practic că intenționează să-și încheie cariera de boxer și să se îndrepte către o activitate în domeniul public, transmite RBC.

UPDATE Rusia a avertizat marţi că războiul lansat de Israel şi SUA împotriva Iranului ar putea avea exact rezultatul contrar scopului declarat, încurajând Teheranul şi vecinii săi arabi să se doteze cu arme nucleare, transmite Reuters.

UPDATE Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează rapid. Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor ținte civile și militare în Cipru, Arabia Saudită și Qatar, în timp ce Israelul și SUA au ripostat prin lovituri aeriene. Din Rusia, reacțiile sunt împărțite. Oficialii și presa controlată de stat condamnă acțiunile occidentale și avertizează asupra riscurilor regionale și globale, prezentând Moscova ca mediator. În paralel, vocile opoziției și analiștii critici văd în criza din Orientul Mijlociu oportunități economice și strategice pentru Kremlin: de la scumpirea petrolului până la distragerea atenției de la Ucraina, scrie RFI.

UPDATE Ucraina se află sub presiune pentru a permite Uniunii Europene să inspecteze o conductă avariată care transportă petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia, după ce cele două ţări apropiate de Kremlin acuză Kievul că exagerează impactul unui atac al Moscovei, în ciuda dovezilor prezentate de oficialii ucraineni privind distrugeri extinse, scrie FT.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se teme că livrarea armelor de care ţara sa are nevoie pentru a lupta împotriva Rusiei ar putea fi întârziată de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, relatează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Bashar al-Assad, Nicolas Maduro, Ali Khamenei: în decurs de un an și jumătate, Vladimir Putin a pierdut mai mulți dintre aliații săi străini importanți fără ca Kremlinul, împotmolit în războiul său din Ucraina, să poată face mare lucru, relatează La Libre Belgique, citată de Rador. Liderul rus s-a mulţumit duminică doar cu o scrisoare prin care îşi exprima condoleanțe în urma asasinării ghidului suprem al Iranului, „un om de stat remarcabil care a adus o contribuție personală imensă la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre Rusia și Iran”. Deși a denunțat o „încălcare cinică” a „moralei și dreptului internațional”, Vladimir Putin și autoritățile ruse nu au anunțat oficial niciun ajutor concret către Teheran în contextul atacurilor aeriene americane și israeliene în curs de desfășurare.

UPDATE Forțele aeriene ucrainene au desfășurat în sfârșit avioanele de vânătoare Dassault Mirage 2000, de fabricație franceză, în raiduri de bombardament care vizează trupele rusești de la sol. Este o evoluție binevenită, la un an după ce Franța a donat primul dintr-un număr mic, până în prezent, de avioane supersonice agile, scrie EuromaidanPress.

UPDATE Forțele ruse au înregistrat în februarie cel mai mic avans în Ucraina din primăvara anului 2024, din cauza contraofensivelor ucrainene din sud-estul țării, potrivit ISW. Luna trecută, armata rusă a avansat 123 de kilometri pătrați, cel mai mic câștig de la cei 99 de kilometri pătrați pe care i-a avansat în aprilie 2024. Această cifră exclude avansurile revendicate de partea rusă, nici confirmate, dar nici infirmate de ISW, care colaborează cu Critical Threats Project (parte a American Enterprise Institute sau AEI), un alt think-tank american specializat în studiul conflictelor. Avansul Moscovei de-a lungul liniei frontului a venit cu prețul a sute de mii de soldați uciși și răniți, de la începutul războiului. Progresul său mai lent din februarie s-a datorat parțial mai multor zile de contraofensive ucrainene reușite. De asemenea, trupele ruse au avut de suferit din cauza deciziei lui Elon Musk de a bloca utilizarea antenelor Starlink. Pe 15 februarie, Ucraina a recucerit 61 de kilometri pătrați. De asemenea, a realizat progrese semnificative pe 21 și 23 februarie (55, respectiv 51 de kilometri pătrați), notează Gândul.

UPDATE Conflictul dintre SUA și Iran poate produce efecte în lanț până la Moscova și Kiev. Rusia ar putea profita de blocajele energetice din Golf, Ucraina se teme că va pierde acces la rachete Patriot, iar pe frontul din Iran se conturează deja o problemă de uzură: drone de 20.000 de dolari sunt doborâte cu interceptori de 4 milioane. Întrebarea care planează asupra tuturor: cine rămâne primul fără muniție? Rusia ar putea deveni un beneficiar neașteptat al conflictului dintre Iran și SUA, avertizează Malte Humpert, fondator și membru senior al Institutului Arctic, într-o analiză citată de Politico.

UPDATE Deși s-a trecut în al 5-lea an de război al lui Putin din țara vecină, acesta nu se desfășoară doar pe linia frontului. În paralel, s-a efectuat Operațiunea Enigma 2.0 la care au participat Serviciile de Securitate din Ucraina și Republica Moldova, care au nimicit rețeaua de asasinare dirijată de Moscova.Când FSB-ul din Rusia pune o recompensă de 100.000 de dolari pe capul purtătorului de cuvânt al serviciilor de informații ale Ucrainei, aceasta nu este o notă de subsol dintr-un dosar penal. Este o declarație și o recunoaștere a faptului că, în războiul informațional, pariul nu mai este pe minciuni. Este pe un glonț, potrivit Kiev Post. Operațiunea Enigma 2.0, prin care serviciile de securitate ucrainene și moldovenești au demontat recent o rețea de asasinate dirijată de Moscova, a dezvăluit logica internă a Kremlinului cu o claritate inconfortabilă. Logica unui jucător pus la colț, care și-a dat seama că intimidarea nu mai funcționează. 

UPDATE Cea mai gravă conflagrație din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial a intrat în a 49-a lună, iar dinamica sa din ultima vreme anunță un punct de cotitură pe frontul din Ucraina. Experții afirmă că Vladimir Putin primește o lovitură, Kievul schimbă cursul războiului eliberând peste 300 de kilometri pătrați din mâinile Rusiei. Rusia pierde bătălia de iarnă din Ucraina, forțele de apărare ucrainene au atins un punct de cotitură strategic pe linia frontului, recuperând mai mult teren decât au pierdut din cauza ocupației rusești în perioada recentă, potrivit United 24 Media. Conform declarațiilor făcute de oficiali ucraineni și experți militari pe 1 martie 2026, această schimbare marchează o schimbare semnificativă în dinamica războiului după campania de iarnă, notează Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a prezidat ședința Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Au fost aprobate „planurile de reziliență” pentru toate regiunile, cu excepția Kievului, căruia i s-a oferit mai mult timp pentru pregătirea planului. „În prezent, Kievul nu era pregătit — la fel ca și pentru această iarnă”, a declarat președintele Zelenski.

UPDATE „Sper ca această criză iraniană să rămână o operațiune limitată și să nu se transforme într-un război lung; știm din experiență cât de sângeroasă riscă să fie. Americanii ar putea avea nevoie de ele (n.r. – arme), așa cum au avut anul trecut. La acea vreme, Israelul era sub atac iranian, iar programele de livrare a rachetelor către noi erau încetinite. Acest lucru nu s-a întâmplat încă astăzi, dar mă tem că se va întâmpla”, a spus Zelenski, într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, citat de Le Figaro. 

UPDATE Cu o țară aflată în plin război, Volodimir Zelenski vorbește despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și îndeplinirea criteriilor impuse de statele membre. Liderul de la Kiev declară că administrația sa va finaliza în câteva zile pregătirile privind deschiderea negocierilor cu Bruxellesul. „Ucraina a afirmat în repetate rânduri că, până în 2027, va fi pregătită din punct de vedere tehnic să devină membră a UE. Ucraina va finaliza în câteva zile pregătirile în vederea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a anunțat, luni, Zelenski, potrivit Mediafax. În prezent, progresul Ucrainei privind aderarea la UE este blocat de către Budapesta. Ungaria s-a opus, de asemenea, și ultimului pachet de ajutor al UE pentru Kiev, în valoare de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, potrivit Reuters.

UPDATE Ucraina este gata să trimită cei mai buni experți în interceptarea dronelor iraniene în Orientul Mijlociu dacă liderii regionali îl pot convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu de o lună, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg la 2 martie. Declarațiile sale au venit după ce drone și rachete iraniene au atacat orașe din Orientul Mijlociu, inclusiv Dubai, ca represalii pentru atacurile coordonate ale SUA și Israelului care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe o serie de alți înalți oficiali pe 28 februarie. Teheranul a lansat, de asemenea, atacuri asupra Israelului și a bazelor militare americane din Irak, Bahrain, Kuweit și Qatar, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean a afirmat că Ungaria a refuzat o ofertă a Croației de a furniza petrol, în contextul tensiunilor legate de conducta Drujba. Declarațiile vin pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene și al schimbului de acuzații dintre Kiev și Budapesta privind tranzitul țițeiului rusesc. Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu premierul croat Andrej Plenković despre posibilitatea furnizării de petrol către Ungaria și Slovacia, scrie Adevărul.

UPDATE Opt țări europene au fost de acord să participe la această descurajare avansată: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a anunțat președintele Franței. Aceste țări vor putea găzdui în special „componente strategice” ale forțelor aeriene franceze, care se vor putea astfel „disemina în adâncimea continentului european”.

UPDATE Analistul Forțelor Armate ale Ucrainei, Olexander Musienko, vede atât avantaje, cât și dezavantaje în contextul războiului din Iran. Un avantaj ar fi slăbirea cooperării militare și tehnice dintre Iran și Rusia. Putin ar putea pierde un aliat important dar și o poziție pe scena internațională, cu Rusia ca stat capabil să vină în ajutor unui aliat aflat într-o situație dificilă. Pe de altă parte, Statele Unite își întăresc autoritatea și rolul în lume, ceea ce va pune presiune indirect pe Rusia. Există însă și câteva dezavantaje. Cum ar fi utilizarea de către Statele Unite a unui număr semnificativ de arme care altminteri puteau fi vândute Ucrainei. Se știe că Donald Trump a oprit finanțarea efortului de război al Ucrainei, dar vinde Kievului echipamente plătite de europeni. Lipsa acestor rachete și muniții va afecta nu doar războiul din Ucraina, ci și planurile SUA pentru un posibil conflict cu China sau chiar Federația Rusă, spune expertul. Mutarea atenției către Orientul Mijlociu de la războiul ruso-ucrainean este un alt dezavantaj resimțit la Kiev. Ca și  creșterea prețurilor la petrol. Cât privește relația ruso-chineză, aici expertul vede o dilemă a Moscovei, scrie RFI.

UPDATE Imaginea Rusiei ca aliat de încredere a suferit o nouă lovitură după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, pe 28 februarie, acțiune care a marcat o nouă izbucnire a ostilităților în Orientul Mijlociu, scrie Kiev Independent.

UPDATE Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA l-a comparat pe Volodimir Zelenski, omologul său ucrainean, cu Phineas Barnum, organizatorul unuia dintre cele mai populare circuri ambulante ale secolului.