03 iulie 2023, ora 09:26

Diferența mare între prețul gazelor la bursă și tariful plătit de clienții Moldovagaz a servit drept oportunitate pentru câteva companii din domeniul energetic. Profitând de posibilitatea de a cumpăra gaze de la bursă la prețuri de cel puțin două ori mai mici decât cel inclus în tarif, cinci companii, necunoscute până la începutul acestui an, au devenit peste noapte jucători importanți pe piața de furnizare a gazelor. Afacerea le-a adus, în doar câteva luni, venituri de sute de milioane de lei. Cutia Neagră PLUS a analizat cele întâmplate și vă dezvăluie cine sunt principalii beneficiari ai crizei gazelor din Moldova. 

Ușa pentru afaceri profitabile pe piața liberă de furnizare a gazelor s-a deschis în ianuarie 2023, când prețurile gazelor vândute la bursă au înregistrat o scădere de până la 700 de dolari pentru o mie metri cubi. Prețurile au continuat să se reducă, iar în luna mai, gazele au ajuns să fie vândute la 300 de dolari pentru o mie de metri cubi. 

Consumatorii finali însă nu au putut să se bucure de aceste reduceri. Ei au continuat să plătească tariful de peste 1.400 de dolari pentru o mie de metri cubi stabilit de ANRE în septembrie 2022. Prețul reglementat a fost micșorat abia la începutul lui iunie curent. 

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a explicat cum a apărut prăpastia dintre prețurile de pe piață și tarifele stabilite de ANRE.

„Anul trecut, vara în special, tariful pe care noi l-am achitat nu acoperea costul de achiziții și s-au format devieri tarifare. Noi am plătit pentru gaz mai puțin decât a cheltuit Moldovagaz ca să îl cumpere”, a spus Sergiu Tofilat. „Prin urmare, noi am rămas datori, s-au format niște devieri. În tariful actual, 6 lei 50 de bani este partea ce ține de recuperarea devierilor tarifare.”

De această situație s-au grăbit să profite cinci companii private, care activează pe piața liberă de furnizare a gazelor. Având posibilitatea să cumpere din exterior gaze la prețuri de două sau chiar de patru ori mai mici decât cele incluse în tarifele pentru Moldovagaz, aceste firme au convins mai mulți consumatori mari să cumpere gaze de la ele. E vorba în special de marile uzine și fabrici, companii private, precum și de stat. Furnizorii alternativi propun companiilor prețuri de până la două ori mai mici decât cele oferite de Moldovagaz.

Obligați să care povara devierilor

Fenomenul a alarmat autoritățile încă în aprilie 2023. Ministerul Energiei a semnalat, într-o notă remisă ANRE, că tot mai mulți consumatori industriali au început să treacă la furnizorii de pe piața liberă. În consecință, consumatorii casnici și non-casnici care cumpără în continuare gaze la prețuri reglementate sunt obligați să care povara devierilor negative din anul trecut.

Situația era cu atât mai nedreaptă, cu cât tocmai aceste companii mari care au decis să plece de la Moldovagaz la alți furnizori care vindeau metanul mai ieftin au fost cei care în vara lui 2022 au consumat cel mai mult gaz.

„Ponderea consumului industrial din consumul total este în jur de 20%. Această informație o găsim în rapoartele ANRE”, a spus Tofilat. „Cu siguranță, sectorul industrial a beneficiat de tarife mai ieftine anul trecut. Deci, ei, la fel, ar trebui să întoarcă aceste devieri tarifare.”     

În perioada aprilie - septembrie 2022, conform informațiilor oferite de ANRE, consumatorii industriali au consumat aproape 60% din volumul total de gaze furnizat de Moldovagaz. 

Industriașii au început să migreze spre piața liberă la începutul anului 2023. În ianuarie - mai 2023, perioadă în care s-au prăbușit prețurile la bursă, Direcția furnizare gaze a Moldovagaz a înregistrat 94 de solicitări din partea consumatorilor industriali pentru schimbarea furnizorului. 

Dintre cele 94 de companii, 18 și-au reziliat contractele cu Moldovagaz. În cazul acestora, devierile tarifare constituie 73,7 milioane de lei. Alți 56 de consumatori non-casnici au solicitat reducerea volumelor de gaze contractate de la Moldovagaz. 

În cazul acestora, au fost înregistrate devieri tarifare în valoare de 72,5 milioane de lei. O parte din industriași au demarat procesul de schimbare a furnizorului după decizia Comisiei pentru situații excepționale care îi obliga să-și plătească, mai întâi, devierile tarifare.

Prețul gazelor cumpărate de Energocom

Neajustarea la timp a tarifelor nu este singurul motiv pentru care astăzi avem facturi atât de mari la gaze. O altă cauză este prețul înalt la care Energocom a cumpărat, din împrumutul de la BERD, cele circa 600 de milioane de metri cubi de gaze în toamna anului trecut. Cantitatea procurată de stat pentru a trece cu bine de iarnă ne-a ajuns și pentru primăvară și, probabil, pentru toată vara.  

„Conform hotărârii de guvern, trebuie să ajungem la un moment în care să avem aproximativ două luni de rezerve de gaz. Anul trecut, am aprobat rezerva strategică de 21 de milioane, înțeleg că acum guvernul a crescut-o la peste 40 de milioane”, a spus secretarul general al Aparatului președintelui, Andrei Spînu, pentru Cutia Neagră. „Deci, din 100 de milioane, dacă 40 rămâne acel stoc strategic, mai rămân 50 de milioane, consumul pe timp de vară este de aproximativ 26-27 de milioane.”

Fostul director ANRE, Octavian Calmîc, a calculat diferența dintre prețul de achiziție al Energocom și cel al gazelor procurate la burse în perioada ianuarie-mai 2023.   

După estimările sale, prețul gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz au depășit prețurile de la bursă cu peste 200%. În februarie-martie, gazele vândute de Energocom au depășit chiar și prețurile gigantului rus Gazprom.  

Mai exact, în ianuarie, Energocom a vândut gaze la Moldovagaz cu 60% mai mari decât prețurile la bursă, în februarie - cu 81%, în martie - cu peste 200%, în aprilie - cu 40% și în mai cu 209%. 

Costul înalt al gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz de la începutul anului 2023, potrivit lui Octavian Calmâc, se explică prin procurările exagerate ca volum și preț.

„Și aceste achiziții își au efectul în timp pe întreg parcursul anului 2023. Pentru că Energocom acum, după evidența sa contabilă, nu poate să livreze gaze conform prețurilor de la bursele internaționale pentru că el are intrări foarte scumpe”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Ceea ce poate să facă este să dilueze acel preț prin noi achiziții. Până nu scapă de stocurile scumpe, Energocomul nu poate să livreze gaze naturale ieftine… Deci, noi acum trebuie să recompensăm acele decizii financiare care au fost luate de către echipa de achiziționare.”

În prezent, în Republica Moldova există 25 de companii care dețin licență eliberată de ANRE pentru furnizarea gazelor naturale pe piața nereglementată. 

Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz

Majoritatea firmelor care își desfășoară activitatea astăzi pe piața liberă au fost deschise în perioada 2019-202o. Condițiile care au favorizat apariția lor sunt explicate de către expertul Sergiu Tofilat prin edificarea infrastructurii necesare. 

„În 2019, dacă vă aduceți aminte, în a doua jumătate a anului, a fost modernizat gazoductul transbalcanic, pentru a putea lucra în regim revers. Deci, începând cu 2019, au apărut posibilități de la alți furnizori. În 2021, în octombrie, a fost dat exploatare gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Deci, a apărut încă o cale de unde poți să aduci gaz din altă parte decât Gazprom. Deci, a apărut infrastructura necesară ca să poți aduce gaz.”    

Chiar dacă afacerea cu gaze poate fi foarte profitabilă, dintre cele 25 de companii licențiate, doar cinci sunt active. Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz pentru transportarea gazelor.  

„Mulți dintre ei, așa cum am spus, nu au contracte de distribuție, de utilizare a rețelelor de distribuție a companiilor din grupul Moldovagaz. Prin urmare, ei nu pot să aibă în portofoliu clienți nici industriali și nici consumatori casnici”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Cu toate acestea, există câteva de companii care au setul de documente, contracte cu Moldovagaz pentru transport și distribuție de gaze naturale și desfășoară astfel de activitate. Sunt în jur de cinci companii, care, în prezent, concurează pe piața liberă a gazelor naturale și vânează în sensul bun al cuvântului, vânează clienți industriali, consumatori mari de gaze naturale, oferindu-le prețuri competitive de piață.”

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, susține că societatea moldo-rusă nu a favorizat nicio companie care își desfășoară activitatea pe piața liberă.  

„Precis, Moldovagaz nu le-a oferit favoruri în încheierea acestor contracte, sau adresarea către noi sau către… sau căutarea consumatorilor”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

 Așa a fost conjunctura pieței. Și, evident, aceste companii au avut relații cu traderii europeni și au văzut această oportunitate, această posibilitate. Și-au găsit consumatorii, profitând de scăderea prețurilor de pe piață. Cred că au fost mai activi, mai inventivi.  

Cele cinci companii sunt Transautogaz SRL, Rotalin Gaz Trading SRL, Natural Gaz DC SRL, Național Power Corp SRL și SD Energy Engineering Grup SRL. În afară de Rotalin Gaz, cele patru companii au obținut licență pentru furnizarea gazelor la sfârșitul anului 2019 - începutul anului 2020. Pe atunci, prețul gazelor la bursă era foarte mic și concurențial cu cel oferit de Gazprom.  

Firmele au început să vândă gaze pe piața liberă încă în 2020, dar și-au suspendat activitatea la un an și jumătate. În vara anului 2021, prețul la gaze pe piața globală a atins maximul istoric de 585 de dolari pentru o mie de metri cubi, de 4,5 ori a mai mult față de 2020. În aceste condiții, firmele și-au pasat clienții către Moldovagaz, furnizorul de ultimă opțiune. 

„Vânează doar consumatorii industriali”

Conform informațiilor oferite de ANRE, cele cinci companii au astăzi o cotă modestă pe piața furnizorilor de gaze - circa 3% din volumul de gaze furnizate consumatorilor industriali în primele trei luni ale anului 2023. 

Transautogaz are 1,8%, Rotalin Gaz Trading S.R.L – 1%, iar celorlalte trei - SD Energy Engineering Grup, Natural Gaz DC și Național Power Corp - le revin - 0,2%.

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă însă că cele cinci companii își sporesc cota de piață în fiecare zi și vânează doar consumatorii industriali. Echivalentul în bani al cotei acestor companii constituie pe moment peste jumătate de miliard de lei.

„Puteți să ne spuneți cât alcătuiește cota celor cinci companii care vând gaze pe piața liberă? - Vorbim despre aceste cote care se referă doar la consumatorii industriali. Pentru că, pe moment, consumatorii casnici nu au migrat sau nu și-au schimbat furnizorul, să migreze către furnizori alternativi”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

„Eu am menționat cota 5% pe moment, reieșind din volumele care sunt planificate de către consumatorii care au plecat de la noi. Deci, au avut un volum planificat la Moldovagaz. Și, evident, când s-a schimbat furnizorul, volumele acestea au migrat către alt furnizor. Reieșind din volumele pe care le avem circa 90 de solicitări de schimbare a furnizorului, înainte de aprobarea deciziei de către Comisia pentru Situații Excepționale, cota lor era cam de 5% după calculele mele.”   

A obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota

Cel mai important din cei cinci jucător pe piața liberă este Transautogaz. Aceasta a fost deschisă în 2011 de către Moldovagaz și este specializată în comercializarea gazelor naturale comprimate pentru autovehicule. Astăzi, compania-fiică a Moldovagaz deține o cotă de piață de 1,8 %.

Firma a obținut licența pentru furnizarea gazelor către consumatorii finali în februarie 2020, odată ce apăruse oportunitatea de a cumpăra gaze pe piața liberă. Potrivit surselor Cutiei Negre, Moldovagaz a obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota pe piață în raport cu companiile care îi făceau concurență. Transautogaz a devenit vânzător angro pentru companiile retaileri -  SD Energy Engineering Grup și Natural Gaz DC.   

În 2023, Transautogaz a cumpărat gaze de la filiala slovacă a offshorului elvețian DXT Commodities SA, trader de energie electrică și de gaze la nivel mondial. De asemenea, a făcut achiziții și de la firma ERU Europe Gmbh, de la care a cumpărat cantități impresionante și Energocom, în toamna anului 2022. 

Spre deosebire de concurenții săi, Transautogaz a început să cumpere gaze chiar de la începutul anului 2023. De exemplu, în ianuarie, a achiziționat gaze la prețul de 19,6 lei pentru un metru cub, cu zece lei mai ieftin decât tariful stabilit de ANRE. La mijlocul lunii mai, compania-fiică a Moldovagaz a reușit să cumpere gaze la prețul de 11,12 lei.  

Al doilea furnizor pe piața liberă este Rotalin Gaz Trading SRL, cu o cotă de 1%.  Rotalin Gaz Trading SRL este proprietatea unei companii înregistrate în Liechtenstein. Spre deosebire de concurenții săi, Rotalin Gaz a obținut licențe pentru furnizarea și distribuția gazelor naturale încă în 2010. 

Firma a început să achiziționeze gaze de la traderii europeni în martie, cu 14,61 de bani pentru un metru cub de gaz, ajungând să cumpere în luna mai un metru cub de gaz cu 10,94 lei.  

Reprezentanții companiei au refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre.

Vicol a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz

O altă companie care vinde gaze industriașilor este Natural Gaz DC SRL, deținătoare a licenței de furnizare din noiembrie 2019. Acționar majoritar al acestei firme este Arcadie Vicol. El este cunoscut pentru funcțiile pe care le-a deținut în cadrul Moldovagaz în perioada guvernării Partidului Democrat. 

Mai exact, între 2015 și 2019, Vicol a fost consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, iar între 2015 și 2017, a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz. Numele lui Arcadie Vicol este asociat cu cel al fostului președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. 

Acum el nu vrea ca numele său să fie asociat cu oligarhul fugar și susține că succesul său din afaceri se datorează doar forțelor sale proprii.  

Vicol este asociat în compania de furnizare a gazelor cu Artur Pantaziev. Firma lor și-a început activitatea în septembrie 2020 și a reușit, până în iulie 2021, să vândă gaze pe piața liberă la 34 de clienți.

În iulie 2020, Natural Gaz DC SRL a denunțat Moldovagaz și Ialoveni-Gaz la ANRE pentru faptul că refuzau să presteze companiei lui Vicol servicii de distribuție și transportare a gazelor.   

„Noi am achiziționat de aici, de pe piață în 2020- 2021. Nu vrem să dăm denumirea agentului economic, pentru că nu este corect”, a spus Vicol. „Există un acord de confidențialitate între companii și noi trebuie să îl respectăm. Și asta a fost anul 2020-2021, o perioadă, după care noi ne-am stopat, deoarece prețurile au crescut și au crescut dramatic. Noi pe toți clienții pe care i-am atras și au lucrat cu noi, non-casnici, i-am trecut la Moldovagaz.” 

Începând cu aprilie 2023, Natural Gaz a importat metan de la compania românească B&D World Trading. Firma lui Vicol a cumpărat în aprilie primele volume modice cu 9,74 lei pentru un metru cub, ca în luna mai să importe gaze cu 8,74 lei pentru un metru cub.     

La sfârșitul lunii mai, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat o decizie prin care a obligat consumatorii ce vor să plece pe piața nereglementată să își plătească mai întâi devierile tarifare. Ca răspuns, Natural Gaz a făcut un demers către Comunitatea Energetică prin care a solicitat să se pronunțe pe marginea deciziei autorităților moldovenești.

„Decizia respectivă nu ne vizează pe noi cât vizează toți consumatorii din Republica Moldova. Decizia respectivă a condiționat trecerea consumatorului de la un furnizor garantat către pe piața liberă”, a afirmat Vicol. „A impus o plată pentru devierile financiare acumulate de consumatorii garantat. Și atunci când dvs. în calitate de consumator fizic vreți să treceți la noi, Dvs. anunțați Moldovagaz și Moldovagaz, în baza deciziei respective, vă înaintează un cont și vă spune că ați acumulat atâtea devieri financiare care să le achitați. Asta a fost făcut prin derogare de la legea 108, care spune clar că consumatorii trec fără o plată suplimentară de la un furnizor la altul și taxă pentru asta nu se percepe. Asta este scris inclusiv în Pachetul 3 Energetic. Noi nu am contestat decizia respectivă, noi doar am sesizat Comunitatea Energetică de existența unei astfel de decizii și am cerut ca ei să se pronunțe pe baza deciziei respective.”  

Firma despre care s-a vorbit cel mai mult

Firma de furnizare a gazelor pe piața liberă despre care s-a vorbit cel mai mult în ultima vreme este SD Energy Engineering. Aceasta a fost asociată de mai multe surse cu familia lui Alexandru Dodon, fratele fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. 

Procuratura Anticorupție a precizat pentru Cutia Neagră că desfășoară acțiuni de urmărire penală, sub toate aspectele, în cazul lui Alexandru și al lui Igor Dodon. Reporterul Cutiei Negre nu a reușit să îl contacteze pe fratele fostului președinte pentru a obține poziția acestuia. 

Alexandru Dodon a fost unul dintre cei doi complici în dosarul pentru îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Igor Dodon, care au reușit să părăsească teritoriul R. Moldova în vara anului trecut. În ianuarie 2023, prin intermediul Interpol, s-a stabilit că locul aflării lui Alexandru Dodon este în Rusia. În urma verificărilor, s-a mai stabilit că el este și cetățean al Federației Ruse, i s-a comunicat motivul documentării și i s-a permis să plece. 

În cazul SD Energy Engineering, procurorii au început urmărirea penală pe 8 decembrie 2021 pentru gestionarea frauduloasă a procesului de furnizare a gazelor naturale în perioada 2020 - 2021 către diverși agenți economici, inclusiv întreprinderi și societăți cu capital de stat, soldată cu devalizarea finanțelor publice.

Procurorii susțin că persoane din anturajul fostului președinte Igor Dodon, urmărind scopul să obțină profit din activitate economică în sectorul energetic, cu concursul unor persoane din organele de conducere ale SA Moldovagaz, au determinat administratorii mai multor întreprinderi în care statul este fondator să procure de la SD Energy Engineering Group gaze naturale la prețuri mai mari, comparativ cu prețurile oferite direct de furnizorii de gaze naturale, precum SRL Transautogaz, afiliată SA Moldovagaz. 

SD Energy Engineering a fost deschisă la sfârșitul anului 2019 și a primit licența pentru furnizarea gazelor naturale în aceeași zi cu Transautogaz. După o pauză de aproape un an și jumătate, SD Energy Engineering a început din nou să vândă gaze, potrivit site-ului său web, la șapte agenți economici, inclusiv două societăți cu capital majoritar de stat - Fabrica de Sticlă și SA Franzeluța.   

Pe de altă parte, directorul SA Franzeluța, Beșliu, a spus că în prezent întreprinderea nu mai cumpăra gaze de la SD Energy Engineering.   

În martie 2023, SD Energy Engineering a cumpărat gaze de la compania bulgară Axpo Bulgaria EAD, subsidiară a unei companii elvețiene care se ocupă de vânzarea energiei electrice și a gazelor naturale. Axpo Bulgaria vinde energie electrică în Grecia, Macedonia, Serbia, România și Turcia.

Numele asociaților SD Energy Engineering nu spune mare lucru la prima vedere - Olesea Gorun - 50% și Alexandru Chiriac - 50%. În decembrie 2019, Chiriac și-a vândut acțiunile dintr-o altă companie Ecaterinei Dodon, soția lui Alexandru Dodon, și a deschis împreună cu Olesea Gorun SD Energy Engineering. 

Alexandru Chiriac a figurat în calitate de asociat al SD Energy Engineering până la sfârșitul lunii februarie 2022, când Olesea Gorun a devenit asociat unic în cadrul companiei.   

Fostul partener de afaceri al lui Alexandru Chiriac, Ruslan Gorun, spune acum că și-a ridicat firma singur începând din 2020, fără niciun fel de sprijin din partea lui Alexandru Dodon.  

„Ce să vă spun despre companiile de stat?... Prețul cu care vindeam noi gaze… Nu doar noi am vândut companiilor de stat… Au fost mai multe companii. Dar nu știu de ce și-au adus aminte numai de mine”, a spus Gorun. „Sunt mai multe companii care au furnizat în perioada ceea [2020-2021]. Și au cumpărat gaze cum am cumpărat noi. A ieșit că unele companii… Noi am făcut oferta la mai multe companii... Sunt unele companii au acceptat. Am discutat, am mers la negocieri. Dacă ar fi fost ilegalități, organele de control s-ar fi autosesizat de mult. Ele s-au autosesizat, au verificat…  Într-adevăr, cu noi, companiile de stat au avut o economie colosală, numai pe baza noastră. Nu am făcut niciun fel de șmecherii sau am fost influențat de către oameni politici. Asta este absurd.” 

Ruslan Gorun a refuzat să vorbească despre relațiile partenerului său de afaceri cu  Alexandru Dodon, lăsând să se înțeleagă că acestea îl privesc doar pe Alexandru Chiriac: „Eu cu dl Chiriac suntem prieteni, nu știu, din anii studenției, vreo 20 de ani, foarte de mult. Ce pot să vă spun? Noi trăim într-un stat liber. Să spun ce a făcut dl Alexandru Chiriac, că s-a întâlnit sau a vândut... eu nu am idee ce a făcut. Eu pot să răspund de mine. Dar însăși compania a fost fondată evident de noi doi, mai exact, de soția mea și el”.

Alexandru Chiriac a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. 

Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a calificat acuzațiile despre implicarea sa în afacerea SD Energy drept niște aberații: „Astea sunt aberații. Nu am nicio conexiune. Mai mult, în 2020, la care se face referință, am văzut diferite publicații la acest capitol, au mai fost câteva companii care au activat pe piață, nu doar SD Energy. Nu am nicio conexiune. Deci, toți au condiții egale și acest lucru se poate de verificat”. 

În primul trimestru  al anului 2023, cota de piață a companiilor SD Energy Engineering Group SRL conform informațiilor oferite de ANRE este de 0,2%.

National Power Corp. SRL este o companie fondată de Zernoff SRL, care aparține actualmente unui fost asociat al firmei, Gheorghi Cozoveachin. Actualmente, aceasta furnizează gaze la 14 agenți economici, printre care SA Incomlac, SA JLC, Efes Vitanta Moldova Brewery, Balkan Pharmaceuticals și Fabrica de unt din Florești.      

Conform informațiilor obținute de Cutia Neagră, National Power Corp. a efectuat patru tranzacții de procurare a gazelor în perioada aprilie-mai, cumpărând gaz la prețul de 15 lei pentru un cub de la o companie slovacă, TradexpoService, specializată în comercializarea gazelor naturale în Europa Centrală și de Est. 

Managerul companiei a acceptat inițial să ofere un interviu reporterului Cutiei Negrei, după care a refuzat să mai răspundă la telefon.

Reprezentanții firmelor care vând gaze pe piața liberă au refuzat să își spună prețurile. Șeful Moldovagaz însă a afirmat că acestea variază între 11,5 și 14 lei pentru un metru cub de gaz.  

„Sunt prețuri diferite și depind de contracte. Sunt contracte în care se indică prețul pentru ziua următoare”, a spus Vadim Ceban.

„Sunt contractele unde se indică prețurile pentru luna următoare. Și dacă vorbim care sunt prețurile pe moment, acestea variază pe piața noastră sunt între 11.500 de lei pentru o mie de metri cubi și 14.000 de lei. Depinde de ruta de transport, depinde de furnizor, depinde de unde cumpără aceste gaze și, respectiv, de volumul de consum.”

Gaz mai ieftin pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia

Pe 25 aprilie, fugarul Ilan Șor a anunțat pe pagina sa de Facebook despre faptul că a obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaze și energie electrică, pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia.

„Vom acționa după următorul principiu – vom crea o întreprindere, care va semna contracte cu consumatorii finali, locuitori ai regiunilor Găgăuzia, Orhei și Taraclia. Ținând cont de prețul pe care l-am obținut, le garantez consumatorilor noștri un tarif nu mai mare de 12 lei pentru gaz și nu mai mult de 1,5 lei pentru energia electrică”, a spus Șor.

Însă procesul de emitere a licențelor pentru furnizarea gazelor a fost suspendat în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale pe 4 mai 2022. 

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu, fost viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, a explicat adoptarea acestor decizii pentru a lua asigurări ca pe piață să nu intre anumite companii care să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

„Pentru că la acea etapă, dacă vă aduceți aminte, apăruse tot felul de speculații, de la fugarul Șor, sau de la... inclusiv de la una dintre aceste companii, care spuneau că ar fi gata să aducă gaz nu știu de care, nu știu, în anumite zone, una dintre aceste firme chiar a depus documentele”, a spus secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu. 

Inclusiv chiar era o anumită situație în care anumite companii din zona transnistreană voiau să obțină licență.

Abia pe 30 mai, ANRE a reacționat la discuțiile publice despre inechitatea dintre consumatorii care au optat pentru furnizorii de pe piața reglementată și cei care au rămas la prețurile reglementate.

Într-un comunicat publicat pe site-ul agenției se menționează că, în urma unor discuții cu Ministerul Energiei, s-a constatat că legislația în vigoare nu îi permite Agenției să stabilească un mecanism de distribuire a sarcinii de compensare a devierilor tarifare către toți consumatorii.

În consecință, pe 31 mai, Comisia a luat acțiuni pentru asigurarea unui mecanism echitabil de recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali. La aproape o săptămână, ANRE a aprobat reducerea tarifului de la 29 la 18 lei. 

Această investigație a fost realizată în colaborare cu Rise Moldova.

10 septembrie 2023, ora 22:50

Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.

Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.

Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.

Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.

Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.

Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.

Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.

În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.

Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege

Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului  2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.

Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.

În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a  reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.

Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.

După această declarație, făcută la 18 mai 2018,  cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc,  liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.

Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.

Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.

Robot:  „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”. 

Chiril Gaburici:  „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.

Rușii cu pașapoarte moldovenești

Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.

Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului  și doi copii minori ai cuplului.

Banca „Otkrîtie” a  ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.

În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.

Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.

În mediul online poate fi găsită puțină informație despre activitatea lui Țerazov la bancă. Un site de știri Postprofit.net scrie că se depun eforturi colosale pentru a curăța spațiul online, astfel încât numele lui Țerazov să nu mai poată fi asociat cu scandalul din jurul băncii Otkrîtie.

Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate. Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.

Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.  

Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.

Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.

Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții

Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.

În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.

După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.

Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments  are investiții și în Silicon Valley. 

Atunci când a fost lansat, asupra fondului „TMT Invetments” planau suspiciuni de fraudă. Un portal rusesc „Compromat group” a publicat câteva investigații despre foștii proprietari ai holdingului RBK în care arătau că aceștia și-ar fi ascuns banii în offshoruri și au făcut tranzacții fictive la bursa din Londra cu acțiunile TMT Investments. Unele dintre companiile offshore ar fi fost înregistrate chiar pe numele lui Iniutin.

În 2017,  presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.

În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.

Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".

Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.

Businessmanul modest din Sankt Petersburg

Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.  

În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov  figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.

Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.

O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari. Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.

Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.

De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.

Rușii care s-au răzgândit

Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.

Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.

„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.

Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie

Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor,  Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.

Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.   

Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor. 

Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.

Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.

Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc

Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.

Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott,  un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.

În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și  Bulgaria.

În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.

„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott  în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.

Anul trecut, Guvernul Republicii Democrate Laos a inițiat un litigiu împotriva companiei „Bridge Capital” în care Andre Scott este coproprietar și a solicitat să-i fie achitate prejudicii de 5 milioane de dolari. În 2015, Bridge Capital a fost  obiectul unor investigații penale și fiscale în Republica Laos, fiind bănuită de implicare într-un scandal de corupție.

Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar

Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească,  Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.

Anul trecut, un birou de investigații jurnalistice din Bulgaria a publicat o serie de materiale în care au dezvăluit numele cumpărătorilor de cetățenie. Despre Swaun Andre Scott au scris că este „șeful jocurilor de noroc cu o reputație îndoielnică” care a obținut pașaport de aur și face investiții de zeci de milioane într-un grandios proiect imobiliar. Firma sa construiește în Sofia un centru comercial cu hotel, restaurante, spa și arenă pentru evenimente sportive.

Cineastul căutat de FBI

Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în  producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.

Nu am găsit nicio informație pe internet despre cineastul Kevin Robl. Numele lui și firma sa apar doar într-un dosar de mare fraudă inițiat la Tribunalul din California de către un mare studiou chinez de efecte vizuale „Base Media”.  Compania este cunoscută pentru efectele speciale create pentru filme de renume ca „The Iron Man” și „The Avengers”.

Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI,  iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.

Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.

Giuvaergiu  fugar din India după o fraudă de miliarde

Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.

Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.

Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.

Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.

Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.

Managerii unor companii de top din diferite state 

Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:

Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.   

Rusul cu aviz negativ de la SIS

În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.

„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.

Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.

Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.

Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia,  firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022,  compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.

Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.  

„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de  investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev.  În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.

În 2020, directorul companiei „Grupa Ist Invest” pentru care a lucrat Ivan Karabanov, a fost arestat fiind învinuit într-un dosar ce vizează o fraudă bancară prin oferirea de credite neperformante în sumă de 6 miliarde de ruble. La începutul anului curent, Grupa Ist Invest a fost lichidată.

Contestație cu aviz repetat pozitiv de la SIS

Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.  

Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.

Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”. 

Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.

În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.

Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.

I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.

„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte  onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.

Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.

Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?

Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.

„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul  Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.

Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză  care prevede acest lucru.   

Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”. 

Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.

Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj.  Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.

„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.

Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții: 

„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.

În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.

Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă  2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.