Diferența mare între prețul gazelor la bursă și tariful plătit de clienții Moldovagaz a servit drept oportunitate pentru câteva companii din domeniul energetic. Profitând de posibilitatea de a cumpăra gaze de la bursă la prețuri de cel puțin două ori mai mici decât cel inclus în tarif, cinci companii, necunoscute până la începutul acestui an, au devenit peste noapte jucători importanți pe piața de furnizare a gazelor. Afacerea le-a adus, în doar câteva luni, venituri de sute de milioane de lei. Cutia Neagră PLUS a analizat cele întâmplate și vă dezvăluie cine sunt principalii beneficiari ai crizei gazelor din Moldova. 

Ușa pentru afaceri profitabile pe piața liberă de furnizare a gazelor s-a deschis în ianuarie 2023, când prețurile gazelor vândute la bursă au înregistrat o scădere de până la 700 de dolari pentru o mie metri cubi. Prețurile au continuat să se reducă, iar în luna mai, gazele au ajuns să fie vândute la 300 de dolari pentru o mie de metri cubi. 

Consumatorii finali însă nu au putut să se bucure de aceste reduceri. Ei au continuat să plătească tariful de peste 1.400 de dolari pentru o mie de metri cubi stabilit de ANRE în septembrie 2022. Prețul reglementat a fost micșorat abia la începutul lui iunie curent. 

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a explicat cum a apărut prăpastia dintre prețurile de pe piață și tarifele stabilite de ANRE.

„Anul trecut, vara în special, tariful pe care noi l-am achitat nu acoperea costul de achiziții și s-au format devieri tarifare. Noi am plătit pentru gaz mai puțin decât a cheltuit Moldovagaz ca să îl cumpere”, a spus Sergiu Tofilat. „Prin urmare, noi am rămas datori, s-au format niște devieri. În tariful actual, 6 lei 50 de bani este partea ce ține de recuperarea devierilor tarifare.”

De această situație s-au grăbit să profite cinci companii private, care activează pe piața liberă de furnizare a gazelor. Având posibilitatea să cumpere din exterior gaze la prețuri de două sau chiar de patru ori mai mici decât cele incluse în tarifele pentru Moldovagaz, aceste firme au convins mai mulți consumatori mari să cumpere gaze de la ele. E vorba în special de marile uzine și fabrici, companii private, precum și de stat. Furnizorii alternativi propun companiilor prețuri de până la două ori mai mici decât cele oferite de Moldovagaz.

Obligați să care povara devierilor

Fenomenul a alarmat autoritățile încă în aprilie 2023. Ministerul Energiei a semnalat, într-o notă remisă ANRE, că tot mai mulți consumatori industriali au început să treacă la furnizorii de pe piața liberă. În consecință, consumatorii casnici și non-casnici care cumpără în continuare gaze la prețuri reglementate sunt obligați să care povara devierilor negative din anul trecut.

Situația era cu atât mai nedreaptă, cu cât tocmai aceste companii mari care au decis să plece de la Moldovagaz la alți furnizori care vindeau metanul mai ieftin au fost cei care în vara lui 2022 au consumat cel mai mult gaz.

„Ponderea consumului industrial din consumul total este în jur de 20%. Această informație o găsim în rapoartele ANRE”, a spus Tofilat. „Cu siguranță, sectorul industrial a beneficiat de tarife mai ieftine anul trecut. Deci, ei, la fel, ar trebui să întoarcă aceste devieri tarifare.”     

În perioada aprilie - septembrie 2022, conform informațiilor oferite de ANRE, consumatorii industriali au consumat aproape 60% din volumul total de gaze furnizat de Moldovagaz. 

Industriașii au început să migreze spre piața liberă la începutul anului 2023. În ianuarie - mai 2023, perioadă în care s-au prăbușit prețurile la bursă, Direcția furnizare gaze a Moldovagaz a înregistrat 94 de solicitări din partea consumatorilor industriali pentru schimbarea furnizorului. 

Dintre cele 94 de companii, 18 și-au reziliat contractele cu Moldovagaz. În cazul acestora, devierile tarifare constituie 73,7 milioane de lei. Alți 56 de consumatori non-casnici au solicitat reducerea volumelor de gaze contractate de la Moldovagaz. 

În cazul acestora, au fost înregistrate devieri tarifare în valoare de 72,5 milioane de lei. O parte din industriași au demarat procesul de schimbare a furnizorului după decizia Comisiei pentru situații excepționale care îi obliga să-și plătească, mai întâi, devierile tarifare.

Prețul gazelor cumpărate de Energocom

Neajustarea la timp a tarifelor nu este singurul motiv pentru care astăzi avem facturi atât de mari la gaze. O altă cauză este prețul înalt la care Energocom a cumpărat, din împrumutul de la BERD, cele circa 600 de milioane de metri cubi de gaze în toamna anului trecut. Cantitatea procurată de stat pentru a trece cu bine de iarnă ne-a ajuns și pentru primăvară și, probabil, pentru toată vara.  

„Conform hotărârii de guvern, trebuie să ajungem la un moment în care să avem aproximativ două luni de rezerve de gaz. Anul trecut, am aprobat rezerva strategică de 21 de milioane, înțeleg că acum guvernul a crescut-o la peste 40 de milioane”, a spus secretarul general al Aparatului președintelui, Andrei Spînu, pentru Cutia Neagră. „Deci, din 100 de milioane, dacă 40 rămâne acel stoc strategic, mai rămân 50 de milioane, consumul pe timp de vară este de aproximativ 26-27 de milioane.”

Fostul director ANRE, Octavian Calmîc, a calculat diferența dintre prețul de achiziție al Energocom și cel al gazelor procurate la burse în perioada ianuarie-mai 2023.   

După estimările sale, prețul gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz au depășit prețurile de la bursă cu peste 200%. În februarie-martie, gazele vândute de Energocom au depășit chiar și prețurile gigantului rus Gazprom.  

Mai exact, în ianuarie, Energocom a vândut gaze la Moldovagaz cu 60% mai mari decât prețurile la bursă, în februarie - cu 81%, în martie - cu peste 200%, în aprilie - cu 40% și în mai cu 209%. 

Costul înalt al gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz de la începutul anului 2023, potrivit lui Octavian Calmâc, se explică prin procurările exagerate ca volum și preț.

„Și aceste achiziții își au efectul în timp pe întreg parcursul anului 2023. Pentru că Energocom acum, după evidența sa contabilă, nu poate să livreze gaze conform prețurilor de la bursele internaționale pentru că el are intrări foarte scumpe”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Ceea ce poate să facă este să dilueze acel preț prin noi achiziții. Până nu scapă de stocurile scumpe, Energocomul nu poate să livreze gaze naturale ieftine… Deci, noi acum trebuie să recompensăm acele decizii financiare care au fost luate de către echipa de achiziționare.”

În prezent, în Republica Moldova există 25 de companii care dețin licență eliberată de ANRE pentru furnizarea gazelor naturale pe piața nereglementată. 

Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz

Majoritatea firmelor care își desfășoară activitatea astăzi pe piața liberă au fost deschise în perioada 2019-202o. Condițiile care au favorizat apariția lor sunt explicate de către expertul Sergiu Tofilat prin edificarea infrastructurii necesare. 

„În 2019, dacă vă aduceți aminte, în a doua jumătate a anului, a fost modernizat gazoductul transbalcanic, pentru a putea lucra în regim revers. Deci, începând cu 2019, au apărut posibilități de la alți furnizori. În 2021, în octombrie, a fost dat exploatare gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Deci, a apărut încă o cale de unde poți să aduci gaz din altă parte decât Gazprom. Deci, a apărut infrastructura necesară ca să poți aduce gaz.”    

Chiar dacă afacerea cu gaze poate fi foarte profitabilă, dintre cele 25 de companii licențiate, doar cinci sunt active. Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz pentru transportarea gazelor.  

„Mulți dintre ei, așa cum am spus, nu au contracte de distribuție, de utilizare a rețelelor de distribuție a companiilor din grupul Moldovagaz. Prin urmare, ei nu pot să aibă în portofoliu clienți nici industriali și nici consumatori casnici”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Cu toate acestea, există câteva de companii care au setul de documente, contracte cu Moldovagaz pentru transport și distribuție de gaze naturale și desfășoară astfel de activitate. Sunt în jur de cinci companii, care, în prezent, concurează pe piața liberă a gazelor naturale și vânează în sensul bun al cuvântului, vânează clienți industriali, consumatori mari de gaze naturale, oferindu-le prețuri competitive de piață.”

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, susține că societatea moldo-rusă nu a favorizat nicio companie care își desfășoară activitatea pe piața liberă.  

„Precis, Moldovagaz nu le-a oferit favoruri în încheierea acestor contracte, sau adresarea către noi sau către… sau căutarea consumatorilor”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

 Așa a fost conjunctura pieței. Și, evident, aceste companii au avut relații cu traderii europeni și au văzut această oportunitate, această posibilitate. Și-au găsit consumatorii, profitând de scăderea prețurilor de pe piață. Cred că au fost mai activi, mai inventivi.  

Cele cinci companii sunt Transautogaz SRL, Rotalin Gaz Trading SRL, Natural Gaz DC SRL, Național Power Corp SRL și SD Energy Engineering Grup SRL. În afară de Rotalin Gaz, cele patru companii au obținut licență pentru furnizarea gazelor la sfârșitul anului 2019 - începutul anului 2020. Pe atunci, prețul gazelor la bursă era foarte mic și concurențial cu cel oferit de Gazprom.  

Firmele au început să vândă gaze pe piața liberă încă în 2020, dar și-au suspendat activitatea la un an și jumătate. În vara anului 2021, prețul la gaze pe piața globală a atins maximul istoric de 585 de dolari pentru o mie de metri cubi, de 4,5 ori a mai mult față de 2020. În aceste condiții, firmele și-au pasat clienții către Moldovagaz, furnizorul de ultimă opțiune. 

„Vânează doar consumatorii industriali”

Conform informațiilor oferite de ANRE, cele cinci companii au astăzi o cotă modestă pe piața furnizorilor de gaze - circa 3% din volumul de gaze furnizate consumatorilor industriali în primele trei luni ale anului 2023. 

Transautogaz are 1,8%, Rotalin Gaz Trading S.R.L – 1%, iar celorlalte trei - SD Energy Engineering Grup, Natural Gaz DC și Național Power Corp - le revin - 0,2%.

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă însă că cele cinci companii își sporesc cota de piață în fiecare zi și vânează doar consumatorii industriali. Echivalentul în bani al cotei acestor companii constituie pe moment peste jumătate de miliard de lei.

„Puteți să ne spuneți cât alcătuiește cota celor cinci companii care vând gaze pe piața liberă? - Vorbim despre aceste cote care se referă doar la consumatorii industriali. Pentru că, pe moment, consumatorii casnici nu au migrat sau nu și-au schimbat furnizorul, să migreze către furnizori alternativi”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

„Eu am menționat cota 5% pe moment, reieșind din volumele care sunt planificate de către consumatorii care au plecat de la noi. Deci, au avut un volum planificat la Moldovagaz. Și, evident, când s-a schimbat furnizorul, volumele acestea au migrat către alt furnizor. Reieșind din volumele pe care le avem circa 90 de solicitări de schimbare a furnizorului, înainte de aprobarea deciziei de către Comisia pentru Situații Excepționale, cota lor era cam de 5% după calculele mele.”   

A obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota

Cel mai important din cei cinci jucător pe piața liberă este Transautogaz. Aceasta a fost deschisă în 2011 de către Moldovagaz și este specializată în comercializarea gazelor naturale comprimate pentru autovehicule. Astăzi, compania-fiică a Moldovagaz deține o cotă de piață de 1,8 %.

Firma a obținut licența pentru furnizarea gazelor către consumatorii finali în februarie 2020, odată ce apăruse oportunitatea de a cumpăra gaze pe piața liberă. Potrivit surselor Cutiei Negre, Moldovagaz a obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota pe piață în raport cu companiile care îi făceau concurență. Transautogaz a devenit vânzător angro pentru companiile retaileri -  SD Energy Engineering Grup și Natural Gaz DC.   

În 2023, Transautogaz a cumpărat gaze de la filiala slovacă a offshorului elvețian DXT Commodities SA, trader de energie electrică și de gaze la nivel mondial. De asemenea, a făcut achiziții și de la firma ERU Europe Gmbh, de la care a cumpărat cantități impresionante și Energocom, în toamna anului 2022. 

Spre deosebire de concurenții săi, Transautogaz a început să cumpere gaze chiar de la începutul anului 2023. De exemplu, în ianuarie, a achiziționat gaze la prețul de 19,6 lei pentru un metru cub, cu zece lei mai ieftin decât tariful stabilit de ANRE. La mijlocul lunii mai, compania-fiică a Moldovagaz a reușit să cumpere gaze la prețul de 11,12 lei.  

Al doilea furnizor pe piața liberă este Rotalin Gaz Trading SRL, cu o cotă de 1%.  Rotalin Gaz Trading SRL este proprietatea unei companii înregistrate în Liechtenstein. Spre deosebire de concurenții săi, Rotalin Gaz a obținut licențe pentru furnizarea și distribuția gazelor naturale încă în 2010. 

Firma a început să achiziționeze gaze de la traderii europeni în martie, cu 14,61 de bani pentru un metru cub de gaz, ajungând să cumpere în luna mai un metru cub de gaz cu 10,94 lei.  

Reprezentanții companiei au refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre.

Vicol a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz

O altă companie care vinde gaze industriașilor este Natural Gaz DC SRL, deținătoare a licenței de furnizare din noiembrie 2019. Acționar majoritar al acestei firme este Arcadie Vicol. El este cunoscut pentru funcțiile pe care le-a deținut în cadrul Moldovagaz în perioada guvernării Partidului Democrat. 

Mai exact, între 2015 și 2019, Vicol a fost consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, iar între 2015 și 2017, a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz. Numele lui Arcadie Vicol este asociat cu cel al fostului președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. 

Acum el nu vrea ca numele său să fie asociat cu oligarhul fugar și susține că succesul său din afaceri se datorează doar forțelor sale proprii.  

Vicol este asociat în compania de furnizare a gazelor cu Artur Pantaziev. Firma lor și-a început activitatea în septembrie 2020 și a reușit, până în iulie 2021, să vândă gaze pe piața liberă la 34 de clienți.

În iulie 2020, Natural Gaz DC SRL a denunțat Moldovagaz și Ialoveni-Gaz la ANRE pentru faptul că refuzau să presteze companiei lui Vicol servicii de distribuție și transportare a gazelor.   

„Noi am achiziționat de aici, de pe piață în 2020- 2021. Nu vrem să dăm denumirea agentului economic, pentru că nu este corect”, a spus Vicol. „Există un acord de confidențialitate între companii și noi trebuie să îl respectăm. Și asta a fost anul 2020-2021, o perioadă, după care noi ne-am stopat, deoarece prețurile au crescut și au crescut dramatic. Noi pe toți clienții pe care i-am atras și au lucrat cu noi, non-casnici, i-am trecut la Moldovagaz.” 

Începând cu aprilie 2023, Natural Gaz a importat metan de la compania românească B&D World Trading. Firma lui Vicol a cumpărat în aprilie primele volume modice cu 9,74 lei pentru un metru cub, ca în luna mai să importe gaze cu 8,74 lei pentru un metru cub.     

La sfârșitul lunii mai, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat o decizie prin care a obligat consumatorii ce vor să plece pe piața nereglementată să își plătească mai întâi devierile tarifare. Ca răspuns, Natural Gaz a făcut un demers către Comunitatea Energetică prin care a solicitat să se pronunțe pe marginea deciziei autorităților moldovenești.

„Decizia respectivă nu ne vizează pe noi cât vizează toți consumatorii din Republica Moldova. Decizia respectivă a condiționat trecerea consumatorului de la un furnizor garantat către pe piața liberă”, a afirmat Vicol. „A impus o plată pentru devierile financiare acumulate de consumatorii garantat. Și atunci când dvs. în calitate de consumator fizic vreți să treceți la noi, Dvs. anunțați Moldovagaz și Moldovagaz, în baza deciziei respective, vă înaintează un cont și vă spune că ați acumulat atâtea devieri financiare care să le achitați. Asta a fost făcut prin derogare de la legea 108, care spune clar că consumatorii trec fără o plată suplimentară de la un furnizor la altul și taxă pentru asta nu se percepe. Asta este scris inclusiv în Pachetul 3 Energetic. Noi nu am contestat decizia respectivă, noi doar am sesizat Comunitatea Energetică de existența unei astfel de decizii și am cerut ca ei să se pronunțe pe baza deciziei respective.”  

Firma despre care s-a vorbit cel mai mult

Firma de furnizare a gazelor pe piața liberă despre care s-a vorbit cel mai mult în ultima vreme este SD Energy Engineering. Aceasta a fost asociată de mai multe surse cu familia lui Alexandru Dodon, fratele fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. 

Procuratura Anticorupție a precizat pentru Cutia Neagră că desfășoară acțiuni de urmărire penală, sub toate aspectele, în cazul lui Alexandru și al lui Igor Dodon. Reporterul Cutiei Negre nu a reușit să îl contacteze pe fratele fostului președinte pentru a obține poziția acestuia. 

Alexandru Dodon a fost unul dintre cei doi complici în dosarul pentru îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Igor Dodon, care au reușit să părăsească teritoriul R. Moldova în vara anului trecut. În ianuarie 2023, prin intermediul Interpol, s-a stabilit că locul aflării lui Alexandru Dodon este în Rusia. În urma verificărilor, s-a mai stabilit că el este și cetățean al Federației Ruse, i s-a comunicat motivul documentării și i s-a permis să plece. 

În cazul SD Energy Engineering, procurorii au început urmărirea penală pe 8 decembrie 2021 pentru gestionarea frauduloasă a procesului de furnizare a gazelor naturale în perioada 2020 - 2021 către diverși agenți economici, inclusiv întreprinderi și societăți cu capital de stat, soldată cu devalizarea finanțelor publice.

Procurorii susțin că persoane din anturajul fostului președinte Igor Dodon, urmărind scopul să obțină profit din activitate economică în sectorul energetic, cu concursul unor persoane din organele de conducere ale SA Moldovagaz, au determinat administratorii mai multor întreprinderi în care statul este fondator să procure de la SD Energy Engineering Group gaze naturale la prețuri mai mari, comparativ cu prețurile oferite direct de furnizorii de gaze naturale, precum SRL Transautogaz, afiliată SA Moldovagaz. 

SD Energy Engineering a fost deschisă la sfârșitul anului 2019 și a primit licența pentru furnizarea gazelor naturale în aceeași zi cu Transautogaz. După o pauză de aproape un an și jumătate, SD Energy Engineering a început din nou să vândă gaze, potrivit site-ului său web, la șapte agenți economici, inclusiv două societăți cu capital majoritar de stat - Fabrica de Sticlă și SA Franzeluța.   

Pe de altă parte, directorul SA Franzeluța, Beșliu, a spus că în prezent întreprinderea nu mai cumpăra gaze de la SD Energy Engineering.   

În martie 2023, SD Energy Engineering a cumpărat gaze de la compania bulgară Axpo Bulgaria EAD, subsidiară a unei companii elvețiene care se ocupă de vânzarea energiei electrice și a gazelor naturale. Axpo Bulgaria vinde energie electrică în Grecia, Macedonia, Serbia, România și Turcia.

Numele asociaților SD Energy Engineering nu spune mare lucru la prima vedere - Olesea Gorun - 50% și Alexandru Chiriac - 50%. În decembrie 2019, Chiriac și-a vândut acțiunile dintr-o altă companie Ecaterinei Dodon, soția lui Alexandru Dodon, și a deschis împreună cu Olesea Gorun SD Energy Engineering. 

Alexandru Chiriac a figurat în calitate de asociat al SD Energy Engineering până la sfârșitul lunii februarie 2022, când Olesea Gorun a devenit asociat unic în cadrul companiei.   

Fostul partener de afaceri al lui Alexandru Chiriac, Ruslan Gorun, spune acum că și-a ridicat firma singur începând din 2020, fără niciun fel de sprijin din partea lui Alexandru Dodon.  

„Ce să vă spun despre companiile de stat?... Prețul cu care vindeam noi gaze… Nu doar noi am vândut companiilor de stat… Au fost mai multe companii. Dar nu știu de ce și-au adus aminte numai de mine”, a spus Gorun. „Sunt mai multe companii care au furnizat în perioada ceea [2020-2021]. Și au cumpărat gaze cum am cumpărat noi. A ieșit că unele companii… Noi am făcut oferta la mai multe companii... Sunt unele companii au acceptat. Am discutat, am mers la negocieri. Dacă ar fi fost ilegalități, organele de control s-ar fi autosesizat de mult. Ele s-au autosesizat, au verificat…  Într-adevăr, cu noi, companiile de stat au avut o economie colosală, numai pe baza noastră. Nu am făcut niciun fel de șmecherii sau am fost influențat de către oameni politici. Asta este absurd.” 

Ruslan Gorun a refuzat să vorbească despre relațiile partenerului său de afaceri cu  Alexandru Dodon, lăsând să se înțeleagă că acestea îl privesc doar pe Alexandru Chiriac: „Eu cu dl Chiriac suntem prieteni, nu știu, din anii studenției, vreo 20 de ani, foarte de mult. Ce pot să vă spun? Noi trăim într-un stat liber. Să spun ce a făcut dl Alexandru Chiriac, că s-a întâlnit sau a vândut... eu nu am idee ce a făcut. Eu pot să răspund de mine. Dar însăși compania a fost fondată evident de noi doi, mai exact, de soția mea și el”.

Alexandru Chiriac a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. 

Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a calificat acuzațiile despre implicarea sa în afacerea SD Energy drept niște aberații: „Astea sunt aberații. Nu am nicio conexiune. Mai mult, în 2020, la care se face referință, am văzut diferite publicații la acest capitol, au mai fost câteva companii care au activat pe piață, nu doar SD Energy. Nu am nicio conexiune. Deci, toți au condiții egale și acest lucru se poate de verificat”. 

În primul trimestru  al anului 2023, cota de piață a companiilor SD Energy Engineering Group SRL conform informațiilor oferite de ANRE este de 0,2%.

National Power Corp. SRL este o companie fondată de Zernoff SRL, care aparține actualmente unui fost asociat al firmei, Gheorghi Cozoveachin. Actualmente, aceasta furnizează gaze la 14 agenți economici, printre care SA Incomlac, SA JLC, Efes Vitanta Moldova Brewery, Balkan Pharmaceuticals și Fabrica de unt din Florești.      

Conform informațiilor obținute de Cutia Neagră, National Power Corp. a efectuat patru tranzacții de procurare a gazelor în perioada aprilie-mai, cumpărând gaz la prețul de 15 lei pentru un cub de la o companie slovacă, TradexpoService, specializată în comercializarea gazelor naturale în Europa Centrală și de Est. 

Managerul companiei a acceptat inițial să ofere un interviu reporterului Cutiei Negrei, după care a refuzat să mai răspundă la telefon.

Reprezentanții firmelor care vând gaze pe piața liberă au refuzat să își spună prețurile. Șeful Moldovagaz însă a afirmat că acestea variază între 11,5 și 14 lei pentru un metru cub de gaz.  

„Sunt prețuri diferite și depind de contracte. Sunt contracte în care se indică prețul pentru ziua următoare”, a spus Vadim Ceban.

„Sunt contractele unde se indică prețurile pentru luna următoare. Și dacă vorbim care sunt prețurile pe moment, acestea variază pe piața noastră sunt între 11.500 de lei pentru o mie de metri cubi și 14.000 de lei. Depinde de ruta de transport, depinde de furnizor, depinde de unde cumpără aceste gaze și, respectiv, de volumul de consum.”

Gaz mai ieftin pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia

Pe 25 aprilie, fugarul Ilan Șor a anunțat pe pagina sa de Facebook despre faptul că a obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaze și energie electrică, pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia.

„Vom acționa după următorul principiu – vom crea o întreprindere, care va semna contracte cu consumatorii finali, locuitori ai regiunilor Găgăuzia, Orhei și Taraclia. Ținând cont de prețul pe care l-am obținut, le garantez consumatorilor noștri un tarif nu mai mare de 12 lei pentru gaz și nu mai mult de 1,5 lei pentru energia electrică”, a spus Șor.

Însă procesul de emitere a licențelor pentru furnizarea gazelor a fost suspendat în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale pe 4 mai 2022. 

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu, fost viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, a explicat adoptarea acestor decizii pentru a lua asigurări ca pe piață să nu intre anumite companii care să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

„Pentru că la acea etapă, dacă vă aduceți aminte, apăruse tot felul de speculații, de la fugarul Șor, sau de la... inclusiv de la una dintre aceste companii, care spuneau că ar fi gata să aducă gaz nu știu de care, nu știu, în anumite zone, una dintre aceste firme chiar a depus documentele”, a spus secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu. 

Inclusiv chiar era o anumită situație în care anumite companii din zona transnistreană voiau să obțină licență.

Abia pe 30 mai, ANRE a reacționat la discuțiile publice despre inechitatea dintre consumatorii care au optat pentru furnizorii de pe piața reglementată și cei care au rămas la prețurile reglementate.

Într-un comunicat publicat pe site-ul agenției se menționează că, în urma unor discuții cu Ministerul Energiei, s-a constatat că legislația în vigoare nu îi permite Agenției să stabilească un mecanism de distribuire a sarcinii de compensare a devierilor tarifare către toți consumatorii.

În consecință, pe 31 mai, Comisia a luat acțiuni pentru asigurarea unui mecanism echitabil de recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali. La aproape o săptămână, ANRE a aprobat reducerea tarifului de la 29 la 18 lei. 

Această investigație a fost realizată în colaborare cu Rise Moldova.

Un litigiu comercial inițiat în Viena de compania unui businessman din Moldova ar putea lăsa Primăria municipiului Chișinău fără 1 miliard de lei. Despre acest pericol conducerea Primăriei știe de mai mult timp, dar nu a întreprins aproape nimic pentru a evita procesul. Dimpotrivă, cazul a fost ascuns de opinia publică și a ieșit la iveală abia după ce un consilier municipal a publicat o scrisoare a companiei pierdută prin coridoarele Primăriei. Cutia Neagră PLUS a publicat încă acum patru ani o investigație despre această firmă și afacerile ei cu Primăria Chișinău. Astăzi venim cu noi detalii.

Despre faptul că Primăria Chișinău riscă să plătească din bugetul public peste un miliard de lei companiei Epamedia s-a aflat pe 22 aprilie curent. Mai mulți consilieri municipali au primit pe email o notă informativă semnată de șeful Direcției Juridice și au publicat-o pe rețelele sociale. Potrivit documentului, Primăria era somată să desemneze un arbitru care să-i apere interesele în Tribunalul din Viena într-un proces inițiat de „Epamedia”. Termenul limită pentru desemnarea arbitrului expira exact în ziua în care au fost înștiințați consilierii. Arbitrul nu a fost desemnat și a rămas la latitudinea companiei, care a dat Primăria în judecată, să aleagă unul, iar Primăria va trebui să-l plătească.

Timp de două săptămâni după ce s-a aflat despre litigiu, nici primarul capitalei, nici viceprimarii săi nu au oferit niciun detaliu. S-au limitat la un comunicat prin care anunță că nu recunosc suma pretinsă de „Epamedia” și dau vina pe consilierii PAS că ar fi politizat subiectul și ar fi blocat activitatea unui grup de lucru creat pentru a rezolva problema.

Ceban a pasat problema unui grup de lucru

Grupul a fost constituit în noiembrie anul trecut după ce Ion Ceban a primit o scrisoare de la Epamedia. Primarul era avertizat că firma va cere prejudicii de 66 de milioane de euro în arbitraj, dacă Primăria nu inițiază imediat negocieri, pentru a ajunge la o tranzacție de împăcare.

Vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, care a făcut parte din acel grup de lucru, susține că ședințele au fost convocate de Ceban doar pentru bifă. Nu s-au discutat scenarii concrete pentru împăcare, iar reprezentanții Epamedia nici n-au venit la unele ședințe.  

Dumitru Ivanov: „Ca să paseze responsabilitatea, Ceban a creat un grup de lucru unde s-a pus viceprimara Gutnic ca șefa grupului de lucru. Acolo o să vedeți că scrie: consilier municipal al fracțiunii. Nu este niciun nume, prenume și nu a fost o discuție prealabilă. Au fost câteva tentative de a avea ședința grupului de lucru și chiar s-a întrunit. A fost clar din primele ședințe că Primăria nu este pregătită să rezolve această problemă și s-a arătat clar că trebuie să fie depuse eforturi suplimentare”.

Și consilierii din fracțiunea Partidului Socialiștilor cred că Ceban s-a spălat pe mâini pasând problema unui grup de lucru creat spontan. Socialiștii acuză că au fost tăinuite informațiile ce vizează colaborarea Primăriei cu Epamedia.

Adrian Lebedinschi, președinte al fracțiunii PSRM în CMC: - Asta a fost o metodă cum primarul general a încercat să astupe greșelile pe care le-au comis ei pe parcursul anilor, să dea vina de pe ceea ce a făcut Primăria pe Consiliul Municipal. Eu sper foarte mult că organele de drept își vor da interesul să verifice.

Reporter TV8: - Dar grupul de lucru s-a întrunit sau nu?

Lebedinschi: - Da, a fost o ședință la care nimic concret nu s-a discutat. Au întârziat reprezentanții Primăriei, pentru că aveau ceva mai preferențial. Au fost două-trei astfel de ședințe. Niciodată nu a fost o ședință care să lucreze.

Reporter TV8: - Reprezentanții „Epamedia” veneau la ședințele astea?

Lebedinschi: - La una au venit, la alta nu au fost. În orice caz, la două la care eu am fost, care erau programate, la una au venit și la alta nu. Nimeni dintre ei nu a avut de gând să-și onoreze obligațiunile. Ei caută mișmașuri. Eu am cerut să mi se dea toate materialele care au stat la bază: câte stații au fost construite, câte au fost reparate, pe câte dintre ele a fost plasată publicitate, câți bani trebuia să primească Primăria din publicitatea asta? Câte panouri publicitare sunt folosite de către Primărie ca să-și facă promovare la angajații săi și pe urmă la toate secțiile? Noi am cerut lista. Să ni se dea concret ce lucrări au fost făcute. Au fost coordonate lucrările celea? Prețurile au fost coordonate? Toată informația asta nouă nu ni s-a prezentat. Respectiv, eu mi-am făcut concluzia că această comisie a fost o formalitate.

Reprezentanții Primăriei neagă acuzațiile consilierilor municipali.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei Chișinău: „ Vreau să vă spun că personal i-am transmis domnului Ivanov tot pachetul de acte, inclusiv și domnului Lebedinschi. Vreau să confirm că reprezentanții „Epamedia” au participat la ședințele grupului și și-au expus poziția după care pur și simplu consilierii nu au mai dorit să participe și grupul de lucru nu a putut să fie continuat”.

Cum (nu) răspunde edilul?

Prins de jurnaliști la ultima ședință a Primăriei, Ion Ceban a încercat să se eschiveze de la un răspuns despre ce a făcut  pentru ca pretențiile financiare ale Epamedia să nu crească sau pentru a rezilia contractul păgubos. 

Ion Ceban: - Eu mă bucur că dvs și mulți alții scot în sfârșit scheletele fostelor guvernări despre care am tot vorbit. Eu pot să vă spun câte grădinițe au fost înstrăinate, câte școli au fost înstrăinate, câte hectare de teren în interiorul curților blocurilor au fost cedate, câte spații verzi au fost distruse și tot așa mai departe. Din 2007 până în 2019 nu a avut nimeni nicio întrebare la acest capitol. Toate stațiile arătau de parcă erau vicee publice, distruse în totalitate. Astăzi avem peste 700 de stații dintre care 300 sunt administrate de „Epamedia” și restul de municipiul Chișinău. Da, noi întoarcem terenuri. Am întors peste 20 ha de pământ. Da, suntem în litigiu. Da, noi întoarcem clădiri publice. Da, am avut asemenea guvernări, cum astăzi PAS-ul ne spune că fără ei e potopul, integrare europeană și rezultat zero.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dl primar, vă rog să răspundeți la întrebările pe care vi le-am adresat.

Ceban: - Eu vă explic ceea ce mă întrebați dvs, dacă îmi permiteți să duc gândul până la capăt. O dată în plus, noi întoarcem hectare de pământ, întoarcem clădiri, ne judecăm, am dat panouri jos, am scos toate „butcile” (n.r. gherete) astea răpănoase din municipiul Chișinău care tot erau instalate ilegal.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dar pagubele invocate de companie sunt și pentru perioada în care dvs erați primar și nu ați răspuns la această întrebare.

Ion Ceban: - Dvs nu mă auziți? Există un litigiu.

La alte întrebări, Ion Ceban nu a vrut să răspundă și a promis o conferință de presă pe subiectul „Epamedia”, care a fost organizată joi, dar fără participarea sa sau a viceprimarilor.

Contractul păgubos, cu rădăcini în 2007

Cum s-a ajuns totuși ca un agent economic să ceară de la Primăria capitalei 66 de milioane de euro? Firma s-a plâns în arbitrajul din Viena că municipalitatea a încălcat condițiile unui contract de parteneriat încheiat cu 18 ani în urmă și a cerut recuperarea investițiilor efectuate în Chișinău și a profitului ratat.  

În ianuarie 2007, primarul interimar Vasile Ursu, susținut pe atunci de Partidul Comuniștilor, din care a făcut parte și Ion Ceban, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu SRL Epamedia, fondată de o companie din Austria. Firma s-a angajat să repare 300 de stații de așteptare a transportului public, iar în schimb a primit dreptul să plaseze publicitate în pavilioane.

Austriecii au promis investiții de 8 milioane de euro în următorii 10 ani cât va dura contractul. Dar în 2010, EPAMEDIA a intrat în proces de insolvență și nu și-a respectat obligațiile. Stațiile din Chișinău nu mai erau întreținute și au ajuns într-o stare jalnică.  

Contractul cu Epamedia expira în 2017 și Primăria trebuia să-și întoarcă în gestiune toate stațiile. Însă o clauză din document stipula că parteneriatul se prelungește automat cu 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu va anunța intenția de încetare a colaborării. Lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, contractul a devenit valabil până în ianuarie 2022.  

Acte dispărute la Primărie

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, susține că, în 2019, a avut intenția să rezilieze contractul cu „Epamedia”. Procesul însă s-a blocat. Din arhiva Direcției Transport a Primăriei ar fi dispărut, în condiții dubioase, mai multe acte ce vizau investițiile în stațiile pentru transportul public.

Ruslan Codreanu: „Am avut o întâlnire cu reprezentantul companiei românești care a cumpărat atunci contractul de la austrieci. Am avut o discuție cu directorul companiei în care l-am anunțat că angajamentele asumate prin contract nu sunt respectate, stațiile sunt în stare deplorabilă și l-am anunțat că în contextul respectiv, noi urmează să mergem pe rezilierea contractului. Când am solicitat de la Direcția transport toate documentele, corespondența cu „Epamedia” ca să văd rapoartele de monitorizare, să văd procesele verbale ale ședințelor prin care au fost avertizați și semnalate problemele că nu se respectă angajamentele din contract, am văzut că de fapt nu există corespondență. Nu existau scrisori. Contractul în general nu era. Mi s-a creat impresia că tot ce ținea de compania respectivă și contractul din 2007 s-au făcut dispărute, adică cineva intenționat parcă a șters urmele.

Primăria a vrut atunci să apeleze la serviciile unor avocați pentru a rezilia contractul cu „Epamedia”.

Ruslan Codreanu: „Am solicitat la Consiliul Municipal Chișinău (CMC) acceptul ca să putem contracta o companie de juriști, avocați din afara Primăriei ca să nu fie conflict de interese. CMC a susținut atunci cu majoritatea de voturi decizia de a acorda dreptul Primăriei să contracteze o companie din afară pentru a reprezenta Primăria pe diverse litigii mai serioase, inclusiv pe cazul „Epamedia”. Asta am reușit să obțin până atunci și apoi am plecat de la Primărie”.

Reprezentanții Primăriei din echipa lui Ceban au confirmat dispariția documentelor ce vizează colaborarea cu „Epamedia” până în 2020.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: „Principalele acte cu privire la acest contract Primăria le deține. Ceea ce ține de corespondență între partenerul privat și autoritatea publică locală există începând cu anul 2020. Într-adevăr anumite demersuri, respectarea clauzelor contractuale până în 2019 nu au fost găsite. Mai mult, când am încercat să identificăm care subdiviziune era responsabilă de implementarea acestui contract nu s-a reușit”.

Schimbare de retorică după vânzarea „Epamedia”

În momentul în care a ajuns primar al Chișinăului, Ion Ceban era pus rău împotriva contractului cu „Epamedia”. Edilul declara că „stațiile au fost acaparate de Epamedia printr-o schemă” și contractul ar trebui reziliat.

Ceban și-a schimbat retorica în 2020, după ce „Epamedia”a fost cumpărată de „Moldpresa Grup”. Fondatori ai companiei sunt doi oameni de afaceri care fac parte din Consiliul de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Presa a scris anterior că membrii comunității au fost apropiați de guvernarea comunistă, iar ulterior de fostul președinte Igor Dodon din partidul căruia a făcut parte și Ion Ceban. În 2019, Dodon i-a decorat cu distincții de stat pe 5 membri ai Comunității Evreiești, inclusiv pe președintele comunității Alexandr Bilinkis, unul dintre cofondatorii „Moldresa Grup” și respectiv coproprietar al „Epamedia”.

Într-o investigație „Cutia Neagră PLUS”, publicată în noiembrie 2020, am arătat cum a fost cumpărată compania „Epamedia” și am dezvăluit că aceasta era administrată după preluare de Igor Blanari, un fost candidat al Partidului Socialiștilor la alegerile locale din 2019, pentru funcția de primar al satului Budești. Blanari a muncit activ și pentru promovarea lui Ion Ceban în campania electorală.

În aceeași investigație arătam cum, după ce „Epamedia” a ajuns la noii proprietari, Primăria a încercat să schimbe regulile de joc pe piața publicității, cu intenția de a asigura un monopol al companiei. Se făcea prin proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău. Sute de panouri din oraș au fost demontate la cererea lui Ion Ceban.

„Absolut nimeni nu a crezut că vom declara război acestor două fenomene urâte din municipiul Chișinău și că vom reuși nu doar vom declara război, chiar dacă avem litigii în instanța de judecată. În mai puțin de un an, au fost evacuate peste 1200 de mijloace publicitare din municipiul Chișinău și acest lucru va continua”, avertiza Ion Ceban.

Jucătorii de pe piața publicitară îl acuzau pe primar că ar pregăti terenul pentru „Epamedia”, care va monopoliza sectorul reclamelor.  Or, contractul de parteneriat public-privat, semnat în 2007 cu firma, obliga Primăria să pună la dispoziția Epamedia 1580 de locații pentru amplasarea unor panouri publicitare mari și 600 de city-light-uri.

În 2020, Alexandr Bilinkis declara pentru „Cutia Neagră” că firma sa nu pretinde la instalarea unor panouri publicitare în locul celor demontate.

Alexandr Bilinkis: „Noi am informat Primăria că nu intenționăm să utilizăm acest punct din contract. I-am informat și oral și în scris. Nu intenționăm să ne folosim de acest drept. Nu vom instala niciun panou, niciun sity-light. La ziua de azi suntem total concentrați pe investițiile în schimbarea pavilioanelor din stații. Noi suntem parteneri pentru oraș. Noi nu vrem careva condiții prioritare și deosebite”.

Noul Regulament ce vizează publicitatea nu a mai fost adoptat după scandalul și învinuirile de monopolizare a pieței. Dar se pare că nu a existat nici acea notificare scrisă despre care a vorbit Bilinkis, prin care „Epamedia” să anunțe oficial Primaria că nu pretinde la spațiile pentru panouri mari.

Reporter TV8: - În 2020, dl Bilinkis declara că a informat în scris Primăria că nu va pretinde la panouri. Aveți o astfel de scrisoare de la „Epamedia” că nu va pretinde la această clauză din contract?

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: - Ceea ce ține de această clauză contractuală, precizez încă o dată că, potrivit tranzacției de împăcare, elaborate de părți în 2021, Epamedia a declarat sau este și scris că renunță la orice pretenții față de Primărie, inclusiv la dreptul lor de a plasa aceste 1580 de panouri publicitare”. 

Chirtoacă nu a vrut să fie „mafiot”

După ce s-a aflat de litigiul cu „Epamedia”, a reacționat pe rețelele sociale și fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă, care s-a referit la panourile publicitare și intenția de monopol.

„Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege. Nici fizic această clauză nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri, în condițiile în care în oraș deja erau 1500-2000 de panouri ale altor agenți economici. Singura „soluție” ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți de pe piața publicității, pentru ca Epamedia să primească autorizații în locul lor și să obțină monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal și, oricum, pentru asta ar fi avut nevoie de un primar mafiot. Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat. (...) Problema celor 1500 de panouri a decăzut de la sine. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de 10 ani. De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1500 de panouri.(...)

Undeva în anii 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile (mai bine spus ceea ce a rămas din ele) urmau să fie preluate de Primărie. (...) Problema prelungirii contractului a decăzut din motivul falimentului Epamedia. În general, problema rezilierii sau prelungirii contractului nu-mi amintesc să fi fost ridicată de cineva atunci și nici nu mi-a fost adusă la cunoștință”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Totuși am identificat o discuție la ședința Primăriei din decembrie 2010, la care fostul edil Dorin Chirtoacă a fost informat de subalterni că „Epamedia” nu mai întreține stațiile și s-a vorbit despre identificarea unor soluții pentru rezilierea contractului de parteneriat.

Acordul de împăcare cu „Epamedia” - 75 gherete „Moldpresa” 

În 2021, când Primăria a început să scoată activ la licitații locurile pentru instalarea gheretelor de comerț în Chișinău, Epamedia a venit cu o propunere la autorități. Firma era gata să renunțe la pretențiile legate de panourile publicitare, în schimbul dreptului de a plasa gratuit 75 de gherete Moldpresa. Se pregătise și un proiect de decizie în acest sens, dar nu a fost votat de CMC. Consilierii PAS l-au acuzat atunci pe Ion Ceban că ar fi în cârdășie cu „Epamedia”.

Roman Cojuhari, ex-consilier PAS în CMC: „În timp ce micii antreprenori sunt puși în situația să participe la licitații și să plătească sute de mii și chiar milioane pentru locul amplasării gheretelor, Ion Ceban oferă prietenilor săi, sponsorilor săi, oportunitatea de a-și instala 75 de gherete fără concurs, fără licitații, dar și cu încălcări, pentru că se pot vinde țigări și băuturi”.

Consilierii au atenționat și despre faptul că „Epamedia” ar putea iniția mai târziu un litigiu împotriva Primăriei.

„Trebuie să știți că în contract există o astfel de prevedere în care se spune că orice acord suplimentar este mai jos decât prevederile contractului de bază. Ei propun semnarea unui memorandum prin care chipurile se refuză la panourile publicitare în schimbul la 75 de gherete. După asta, după ce-și vor instala gheretele, ce poate face de fapt compania? Să revină la Primărie și să zică că ei totuși au avut cheltuieli suplimentare și să depună cerere pentru panourile publicitare care erau prevăzute în contractul de bază. În caz contrar, vor cere returnarea investiției. După cum știm din comunicatele de presă anterioare, aceste investiții valorează deja peste 100 milioane de lei”, a adăugat Roman Cojuhari.

După ce a primit refuz de la Primărie pentru instalarea gratuită a gheretelor, „Moldpresa Grup” a fost nevoită  să participe la licitații și să cumpere locurile. Potrivit datelor Primăriei, Moldpresa are în prezent 72 de gherete adjudecate la licitații. Pentru alte 24 de gherete autorizațiile sunt expirate și locurile sunt scoase la mezat.

Chiar pe 7 mai curent, „Moldpresa Grup” a licitat 6 locuri pentru gherete, pentru care va plăti Primăriei peste două milioane de lei. Fiecare loc a avut un preț de pornire la licitație de peste 300 de mii de lei.

Litigii în instanțele naționale pierdute de „Epamedia”

În ultimii ani, „Epamedia” a inițiat mai multe procese de judecată împotriva Primăriei în care s-a plâns că autoritatea refuză să-i elibereze autorizații pentru plasarea publicității în stații, contrar prevederilor contractului de parteneriat public-privat semnat în 2007. Juriștii Primăriei nici nu s-au prezentat la ședințele de judecată.

În unul dintre litigii, „Epamedia” a contestat refuzul Primăriei de a-i elibera autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului din fața Teatrului de Operă și Balet și a centrului comercial „UNIC”. Primăria motiva că aceste stații se află în centrul istoric al Chișinăului și plasarea publicității ar trebui coordonată cu membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Deși nu avea permisiunea, „Epamedia” a plasat nestingherit publicitate în aceste stații. Asta i-a nemulțumit pe membrii Consiliului Monumentelor Istorice care au refuzat să examineze o cerere de la „Epamedia” în cadrul unei ședințe din iunie 2022.

Iată ce s-a discutat la ședința CNMI:

„- Ei vor acum indirect să recunoaștem lacuna lor.

- Nu știu ce vor ei. Mai întâi m-am uitat că stația este în fața Teatrului de Operă și Balet și m-am gândit că poate vor să coordoneze cu noi această publicitate, pentru că e clădire publică din subordinea ministerului. Dar la „UNIC” de ce? Să le spunem că nu ne place culoarea verde? Dar mâine o să fie altă publicitate acolo.

- Înțeleg că deja există această publicitate.

- Este și altă întrebare. La Teatrul Mihai Eminescu este fix așa tip de stație, cu reclama pusă. De ce aceea nu se coordonează?

- Ei nu vor coordonarea publicității, ei vor coordonarea stației.

- Nu, ei vor coordonarea publicității care deja este instalată.

- Se respinge cererea de examinare a schiței de proiect pe motiv că CNMI nu examinează panourile de publicitate deja instalate.

În prima instanță, Epamedia a pierdut procesele cu Primăria pe subiectul autorizațiilor. Astăzi, lupta se dă la Curtea de Apel Chișinău.

Sponsorizări de milioane pentru un parc din Chișinău

În timp ce compania se afla în litigii cu Primăria, proprietarii „Epamedia” finanțau proiecte de infrastructură în capitală. De exemplu, în iulie 2022, primarul Ion Ceban participa alături de Alexandr Bilinkis la inaugurarea unui scuar din sectorul Râșcani al capitalei. Amenajarea parcului a costat 3 milioane de lei, oferiți de membrii Consiliului de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

„Întâi de toate vreau să mulțumesc celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Este vorba despre conducerea Comunității Evreiești. Eu știu foarte bine, adică am aflat, că aici erau rudele în preajmă, bunicii unora dintre ei. Eu vreau să vă spun că și eu am crescut în acest parc. Toată copilăria mi-am petrecut-o aici, părinții mei având aici o locuință. Cu certitudine vreau să-i felicit pe toți cei care se pot bucura de parcul renovat”, a spus Ion Ceban la inaugurarea scuarului după reparație. 

„Mult stimate domnule primar, stimați locuitori ai Chișinăului, vreau din numele Comunității Evreiești să spunem mulțumesc orașului natal. Noi aici ne-am născut, aici am crescut, aici locuim. Pentru noi tot ce este legat de Chișinău este aproape și foarte important. Noi am reparat acest parc și sperăm că generații de copii se vor juca aici, vor crește aici și vor iubi la fel ca noi orașul lor natal”, a spus Alexandr Bilinkis la același eveniment.

Campaniile Primăriei, promovate în stațiile „Epamedia”

În pofida neînțelegerilor cu autoritățile locale, Epamedia a avut o colaborare bună cu primarul și echipa sa și a plasat în stații publicitate la solicitarea Primăriei. De exemplu, anul trecut, în stații au fost plasate fotografii cu angajații Primăriei, iar banerele publicitare au fost realizate în culoarea verde, care se asociază cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, lansat de Ceban în vara anului 2022.

Zilele trecute, Primăria a emis un comunicat în care declara că informațiile Primăriei au fost plasate doar în stațiile gestionate de municipalitate. Pe de altă parte, în cererea prealabilă transmisă lui Ceban în toamna anului trecut, cu privire la litigiul din arbitraj, „Epamedia” scria negru pe alb că „s-a cerut frecvent să fie oferit gratuit spațiu publicitar în stații pentru mai multe campanii desfășurate de Primărie”.

Întrebați despre asta la conferință, funcționarii Primăriei au evitat să răspundă.

Reporter TV8:  - Primăria a conlucrat cu Epamedia în campaniile pe care le-a avut în ultimii ani? A plasat publicitate în stațiile gestionate de Epamedia, inclusiv campania de anul trecut cu fotografiile angajaților Primăriei care au împânzit stațiile de așteptare?

Valeriu Bogdan: - Scopul acestei conferințe este contractul încheiat între Epamedia și Primărie. Întrebarea dvs un pic depășește subiectul.

Reporter TV8: - Păi este colaborarea Epamedia cu Primăria. Vă întreb dacă s-a pus publicitate în aceste stații. În ce condiții, dacă a existat?

Valeriu Bogdan: - Întrebarea care s-a pus anterior, dar și asta nu este în baza contractului încheiat în 2007 între Primărie și Epamedia. Este un alt subiect la care noi nu suntem gata la moment să răspundem.

Cum a fost calculat prejudiciul de 66 milioane euro?

Tot din scrisoarea transmisă de „Epamedia” edilului toamna trecută aflăm cum a fost calculat prejudiciul de 66 de milioane de euro cerut de la Primărie. Firma susține că, între anii 2007-2009 a  instalat 306 stații în Chișinău, conform contractului de parteneriat public-privat. Din 2020 până în ianuarie 2022 a înlocuit și a modernizat repetat 196 de stații. Iar pe parcursul anului 2022, după ce expirase deja contractul, la solicitarea Primăriei, ar fi reparat încă 10 stații. În total, investițiile în modernizarea stațiilor au depășit două milioane de euro, echivalentul a peste 40,4 milioane lei, a calculat un auditor privat contractat de „Epamedia”.

Agentul economic susține că Primăria i-a eliberat timp de 15 ani doar 306 autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului și nu i-a oferit niciun loc pentru panouri publicitare mari din cele 1580 prevăzute în contract. Astfel, firma ar fi ratat un profit de peste 63 de milioane de euro, fără dobândă.  

„Epamedia” cere în arbitraj un așa-zis profit ratat pentru toți 15 ani în care a fost valabil contractul de parteneriat public-privat cu Primăria - câte 4 milioane de euro pe an. Asta în pofida faptului că, între anii 2010-2019, firma s-a aflat în proces de insolvabilitate și nu și-a onorat obligațiile contractuale. Stațiile aflate în gestiunea companiei arătau atunci ca după război.

Epamedia a inclus în calcule și venitul pe care putea să-l aducă panourile publicitare mari prevăzute în contract. Asta contrar celor declarate în 2020 de Alexandr Bilinkis, care dădea asigurări că nu va face uz de această clauză din contract.

„Ei solicită 4 milioane de euro pe an venituri ratate. Asta este un teren de joacă pe zi construit în municipiul Chișinău. 11 mii de euro pe zi venituri ratate. Un miliard de lei asta este o sumă enormă pentru bugetul municipal, aproape 12,5% din tot bugetul municipiului Chișinău. Noi ca fracțiune am solicitat convocarea de urgență a ședinței CMC la care va fi inclusiv subiectul de prezentare a informației referitor la acest contract și ce a făcut Primăria Chișinău ca să se asigure că locuitorii nu vor risca să plătească aceste milioane din banii lor”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov. 

Consiliului Municipal Chișinău va fi convocat pe 15 mai, a anunțat primarul Ion Ceban.

Trei ani de publicitate în stații fără contract și autorizații

Din ianuarie 2022, când a expirat contractul de parteneriat cu „Epamedia” și până astăzi, Primăria nu și-a întors în gestiune stațiile de așteptare, așa cum trebuia să se întâmple potrivit prevederilor contractuale din 2007. Agentul economic plasează în continuare publicitate în stații fără a avea autorizații.

Iată cum explică asta consilierul primarului pe domeniul economic Vladimir Mitru: 

„În momentul dat partenerul privat își are stațiile modernizate, îngrijite, pe care la timp le curăță, le apără de acte de vandalism, plasează publicitatea pe ele și achită un impozit Primăriei pentru această publicitate. Dacă în anul 2022 noi mergeam pe scrisori de a cere transmiterea stațiilor către municipalitate, eu cred că în acel moment se oprea orice discuție despre o tranzacție de împăcare cu Epamedia și ne trezeam în arbitraj”.

Contactat de Cutia Neagră PLUS, administratorul „Moldpresa Grup” Serghei Pușcuța, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a refuzat să ofere detalii despre litigiul inițiat de „Epamedia”, motivând că ar putea dăuna procesului pornit în arbitrajul din Viena. Pușcuța a precizat că în continuare compania este deschisă să ducă tratative cu Primăria, pentru a ajunge la un acord de împăcare.

Nu am reușit să vorbim cu fondatorul „Moldpresa Grup”, Alexandr Bilinkis. Acesta avea telefonul închis.

Avocatul contractat de „Epamedia” pentru a le reprezenta interesele în arbitrajul din Viena ne-a răspuns pe email că nu poate oferi niciun detaliu ce ține de proces. 

Nu a vrut să precizeze nici dacă a solicitat instanței să desemneze un arbitru din oficiu pentru  Primăria Chișinău, așa cum atenționa în ultima scrisoare transmisă municipalității.