Diferența mare între prețul gazelor la bursă și tariful plătit de clienții Moldovagaz a servit drept oportunitate pentru câteva companii din domeniul energetic. Profitând de posibilitatea de a cumpăra gaze de la bursă la prețuri de cel puțin două ori mai mici decât cel inclus în tarif, cinci companii, necunoscute până la începutul acestui an, au devenit peste noapte jucători importanți pe piața de furnizare a gazelor. Afacerea le-a adus, în doar câteva luni, venituri de sute de milioane de lei. Cutia Neagră PLUS a analizat cele întâmplate și vă dezvăluie cine sunt principalii beneficiari ai crizei gazelor din Moldova. 

Ușa pentru afaceri profitabile pe piața liberă de furnizare a gazelor s-a deschis în ianuarie 2023, când prețurile gazelor vândute la bursă au înregistrat o scădere de până la 700 de dolari pentru o mie metri cubi. Prețurile au continuat să se reducă, iar în luna mai, gazele au ajuns să fie vândute la 300 de dolari pentru o mie de metri cubi. 

Consumatorii finali însă nu au putut să se bucure de aceste reduceri. Ei au continuat să plătească tariful de peste 1.400 de dolari pentru o mie de metri cubi stabilit de ANRE în septembrie 2022. Prețul reglementat a fost micșorat abia la începutul lui iunie curent. 

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a explicat cum a apărut prăpastia dintre prețurile de pe piață și tarifele stabilite de ANRE.

„Anul trecut, vara în special, tariful pe care noi l-am achitat nu acoperea costul de achiziții și s-au format devieri tarifare. Noi am plătit pentru gaz mai puțin decât a cheltuit Moldovagaz ca să îl cumpere”, a spus Sergiu Tofilat. „Prin urmare, noi am rămas datori, s-au format niște devieri. În tariful actual, 6 lei 50 de bani este partea ce ține de recuperarea devierilor tarifare.”

De această situație s-au grăbit să profite cinci companii private, care activează pe piața liberă de furnizare a gazelor. Având posibilitatea să cumpere din exterior gaze la prețuri de două sau chiar de patru ori mai mici decât cele incluse în tarifele pentru Moldovagaz, aceste firme au convins mai mulți consumatori mari să cumpere gaze de la ele. E vorba în special de marile uzine și fabrici, companii private, precum și de stat. Furnizorii alternativi propun companiilor prețuri de până la două ori mai mici decât cele oferite de Moldovagaz.

Obligați să care povara devierilor

Fenomenul a alarmat autoritățile încă în aprilie 2023. Ministerul Energiei a semnalat, într-o notă remisă ANRE, că tot mai mulți consumatori industriali au început să treacă la furnizorii de pe piața liberă. În consecință, consumatorii casnici și non-casnici care cumpără în continuare gaze la prețuri reglementate sunt obligați să care povara devierilor negative din anul trecut.

Situația era cu atât mai nedreaptă, cu cât tocmai aceste companii mari care au decis să plece de la Moldovagaz la alți furnizori care vindeau metanul mai ieftin au fost cei care în vara lui 2022 au consumat cel mai mult gaz.

„Ponderea consumului industrial din consumul total este în jur de 20%. Această informație o găsim în rapoartele ANRE”, a spus Tofilat. „Cu siguranță, sectorul industrial a beneficiat de tarife mai ieftine anul trecut. Deci, ei, la fel, ar trebui să întoarcă aceste devieri tarifare.”     

În perioada aprilie - septembrie 2022, conform informațiilor oferite de ANRE, consumatorii industriali au consumat aproape 60% din volumul total de gaze furnizat de Moldovagaz. 

Industriașii au început să migreze spre piața liberă la începutul anului 2023. În ianuarie - mai 2023, perioadă în care s-au prăbușit prețurile la bursă, Direcția furnizare gaze a Moldovagaz a înregistrat 94 de solicitări din partea consumatorilor industriali pentru schimbarea furnizorului. 

Dintre cele 94 de companii, 18 și-au reziliat contractele cu Moldovagaz. În cazul acestora, devierile tarifare constituie 73,7 milioane de lei. Alți 56 de consumatori non-casnici au solicitat reducerea volumelor de gaze contractate de la Moldovagaz. 

În cazul acestora, au fost înregistrate devieri tarifare în valoare de 72,5 milioane de lei. O parte din industriași au demarat procesul de schimbare a furnizorului după decizia Comisiei pentru situații excepționale care îi obliga să-și plătească, mai întâi, devierile tarifare.

Prețul gazelor cumpărate de Energocom

Neajustarea la timp a tarifelor nu este singurul motiv pentru care astăzi avem facturi atât de mari la gaze. O altă cauză este prețul înalt la care Energocom a cumpărat, din împrumutul de la BERD, cele circa 600 de milioane de metri cubi de gaze în toamna anului trecut. Cantitatea procurată de stat pentru a trece cu bine de iarnă ne-a ajuns și pentru primăvară și, probabil, pentru toată vara.  

„Conform hotărârii de guvern, trebuie să ajungem la un moment în care să avem aproximativ două luni de rezerve de gaz. Anul trecut, am aprobat rezerva strategică de 21 de milioane, înțeleg că acum guvernul a crescut-o la peste 40 de milioane”, a spus secretarul general al Aparatului președintelui, Andrei Spînu, pentru Cutia Neagră. „Deci, din 100 de milioane, dacă 40 rămâne acel stoc strategic, mai rămân 50 de milioane, consumul pe timp de vară este de aproximativ 26-27 de milioane.”

Fostul director ANRE, Octavian Calmîc, a calculat diferența dintre prețul de achiziție al Energocom și cel al gazelor procurate la burse în perioada ianuarie-mai 2023.   

După estimările sale, prețul gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz au depășit prețurile de la bursă cu peste 200%. În februarie-martie, gazele vândute de Energocom au depășit chiar și prețurile gigantului rus Gazprom.  

Mai exact, în ianuarie, Energocom a vândut gaze la Moldovagaz cu 60% mai mari decât prețurile la bursă, în februarie - cu 81%, în martie - cu peste 200%, în aprilie - cu 40% și în mai cu 209%. 

Costul înalt al gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz de la începutul anului 2023, potrivit lui Octavian Calmâc, se explică prin procurările exagerate ca volum și preț.

„Și aceste achiziții își au efectul în timp pe întreg parcursul anului 2023. Pentru că Energocom acum, după evidența sa contabilă, nu poate să livreze gaze conform prețurilor de la bursele internaționale pentru că el are intrări foarte scumpe”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Ceea ce poate să facă este să dilueze acel preț prin noi achiziții. Până nu scapă de stocurile scumpe, Energocomul nu poate să livreze gaze naturale ieftine… Deci, noi acum trebuie să recompensăm acele decizii financiare care au fost luate de către echipa de achiziționare.”

În prezent, în Republica Moldova există 25 de companii care dețin licență eliberată de ANRE pentru furnizarea gazelor naturale pe piața nereglementată. 

Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz

Majoritatea firmelor care își desfășoară activitatea astăzi pe piața liberă au fost deschise în perioada 2019-202o. Condițiile care au favorizat apariția lor sunt explicate de către expertul Sergiu Tofilat prin edificarea infrastructurii necesare. 

„În 2019, dacă vă aduceți aminte, în a doua jumătate a anului, a fost modernizat gazoductul transbalcanic, pentru a putea lucra în regim revers. Deci, începând cu 2019, au apărut posibilități de la alți furnizori. În 2021, în octombrie, a fost dat exploatare gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Deci, a apărut încă o cale de unde poți să aduci gaz din altă parte decât Gazprom. Deci, a apărut infrastructura necesară ca să poți aduce gaz.”    

Chiar dacă afacerea cu gaze poate fi foarte profitabilă, dintre cele 25 de companii licențiate, doar cinci sunt active. Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz pentru transportarea gazelor.  

„Mulți dintre ei, așa cum am spus, nu au contracte de distribuție, de utilizare a rețelelor de distribuție a companiilor din grupul Moldovagaz. Prin urmare, ei nu pot să aibă în portofoliu clienți nici industriali și nici consumatori casnici”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Cu toate acestea, există câteva de companii care au setul de documente, contracte cu Moldovagaz pentru transport și distribuție de gaze naturale și desfășoară astfel de activitate. Sunt în jur de cinci companii, care, în prezent, concurează pe piața liberă a gazelor naturale și vânează în sensul bun al cuvântului, vânează clienți industriali, consumatori mari de gaze naturale, oferindu-le prețuri competitive de piață.”

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, susține că societatea moldo-rusă nu a favorizat nicio companie care își desfășoară activitatea pe piața liberă.  

„Precis, Moldovagaz nu le-a oferit favoruri în încheierea acestor contracte, sau adresarea către noi sau către… sau căutarea consumatorilor”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

 Așa a fost conjunctura pieței. Și, evident, aceste companii au avut relații cu traderii europeni și au văzut această oportunitate, această posibilitate. Și-au găsit consumatorii, profitând de scăderea prețurilor de pe piață. Cred că au fost mai activi, mai inventivi.  

Cele cinci companii sunt Transautogaz SRL, Rotalin Gaz Trading SRL, Natural Gaz DC SRL, Național Power Corp SRL și SD Energy Engineering Grup SRL. În afară de Rotalin Gaz, cele patru companii au obținut licență pentru furnizarea gazelor la sfârșitul anului 2019 - începutul anului 2020. Pe atunci, prețul gazelor la bursă era foarte mic și concurențial cu cel oferit de Gazprom.  

Firmele au început să vândă gaze pe piața liberă încă în 2020, dar și-au suspendat activitatea la un an și jumătate. În vara anului 2021, prețul la gaze pe piața globală a atins maximul istoric de 585 de dolari pentru o mie de metri cubi, de 4,5 ori a mai mult față de 2020. În aceste condiții, firmele și-au pasat clienții către Moldovagaz, furnizorul de ultimă opțiune. 

„Vânează doar consumatorii industriali”

Conform informațiilor oferite de ANRE, cele cinci companii au astăzi o cotă modestă pe piața furnizorilor de gaze - circa 3% din volumul de gaze furnizate consumatorilor industriali în primele trei luni ale anului 2023. 

Transautogaz are 1,8%, Rotalin Gaz Trading S.R.L – 1%, iar celorlalte trei - SD Energy Engineering Grup, Natural Gaz DC și Național Power Corp - le revin - 0,2%.

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă însă că cele cinci companii își sporesc cota de piață în fiecare zi și vânează doar consumatorii industriali. Echivalentul în bani al cotei acestor companii constituie pe moment peste jumătate de miliard de lei.

„Puteți să ne spuneți cât alcătuiește cota celor cinci companii care vând gaze pe piața liberă? - Vorbim despre aceste cote care se referă doar la consumatorii industriali. Pentru că, pe moment, consumatorii casnici nu au migrat sau nu și-au schimbat furnizorul, să migreze către furnizori alternativi”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

„Eu am menționat cota 5% pe moment, reieșind din volumele care sunt planificate de către consumatorii care au plecat de la noi. Deci, au avut un volum planificat la Moldovagaz. Și, evident, când s-a schimbat furnizorul, volumele acestea au migrat către alt furnizor. Reieșind din volumele pe care le avem circa 90 de solicitări de schimbare a furnizorului, înainte de aprobarea deciziei de către Comisia pentru Situații Excepționale, cota lor era cam de 5% după calculele mele.”   

A obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota

Cel mai important din cei cinci jucător pe piața liberă este Transautogaz. Aceasta a fost deschisă în 2011 de către Moldovagaz și este specializată în comercializarea gazelor naturale comprimate pentru autovehicule. Astăzi, compania-fiică a Moldovagaz deține o cotă de piață de 1,8 %.

Firma a obținut licența pentru furnizarea gazelor către consumatorii finali în februarie 2020, odată ce apăruse oportunitatea de a cumpăra gaze pe piața liberă. Potrivit surselor Cutiei Negre, Moldovagaz a obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota pe piață în raport cu companiile care îi făceau concurență. Transautogaz a devenit vânzător angro pentru companiile retaileri -  SD Energy Engineering Grup și Natural Gaz DC.   

În 2023, Transautogaz a cumpărat gaze de la filiala slovacă a offshorului elvețian DXT Commodities SA, trader de energie electrică și de gaze la nivel mondial. De asemenea, a făcut achiziții și de la firma ERU Europe Gmbh, de la care a cumpărat cantități impresionante și Energocom, în toamna anului 2022. 

Spre deosebire de concurenții săi, Transautogaz a început să cumpere gaze chiar de la începutul anului 2023. De exemplu, în ianuarie, a achiziționat gaze la prețul de 19,6 lei pentru un metru cub, cu zece lei mai ieftin decât tariful stabilit de ANRE. La mijlocul lunii mai, compania-fiică a Moldovagaz a reușit să cumpere gaze la prețul de 11,12 lei.  

Al doilea furnizor pe piața liberă este Rotalin Gaz Trading SRL, cu o cotă de 1%.  Rotalin Gaz Trading SRL este proprietatea unei companii înregistrate în Liechtenstein. Spre deosebire de concurenții săi, Rotalin Gaz a obținut licențe pentru furnizarea și distribuția gazelor naturale încă în 2010. 

Firma a început să achiziționeze gaze de la traderii europeni în martie, cu 14,61 de bani pentru un metru cub de gaz, ajungând să cumpere în luna mai un metru cub de gaz cu 10,94 lei.  

Reprezentanții companiei au refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre.

Vicol a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz

O altă companie care vinde gaze industriașilor este Natural Gaz DC SRL, deținătoare a licenței de furnizare din noiembrie 2019. Acționar majoritar al acestei firme este Arcadie Vicol. El este cunoscut pentru funcțiile pe care le-a deținut în cadrul Moldovagaz în perioada guvernării Partidului Democrat. 

Mai exact, între 2015 și 2019, Vicol a fost consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, iar între 2015 și 2017, a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz. Numele lui Arcadie Vicol este asociat cu cel al fostului președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. 

Acum el nu vrea ca numele său să fie asociat cu oligarhul fugar și susține că succesul său din afaceri se datorează doar forțelor sale proprii.  

Vicol este asociat în compania de furnizare a gazelor cu Artur Pantaziev. Firma lor și-a început activitatea în septembrie 2020 și a reușit, până în iulie 2021, să vândă gaze pe piața liberă la 34 de clienți.

În iulie 2020, Natural Gaz DC SRL a denunțat Moldovagaz și Ialoveni-Gaz la ANRE pentru faptul că refuzau să presteze companiei lui Vicol servicii de distribuție și transportare a gazelor.   

„Noi am achiziționat de aici, de pe piață în 2020- 2021. Nu vrem să dăm denumirea agentului economic, pentru că nu este corect”, a spus Vicol. „Există un acord de confidențialitate între companii și noi trebuie să îl respectăm. Și asta a fost anul 2020-2021, o perioadă, după care noi ne-am stopat, deoarece prețurile au crescut și au crescut dramatic. Noi pe toți clienții pe care i-am atras și au lucrat cu noi, non-casnici, i-am trecut la Moldovagaz.” 

Începând cu aprilie 2023, Natural Gaz a importat metan de la compania românească B&D World Trading. Firma lui Vicol a cumpărat în aprilie primele volume modice cu 9,74 lei pentru un metru cub, ca în luna mai să importe gaze cu 8,74 lei pentru un metru cub.     

La sfârșitul lunii mai, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat o decizie prin care a obligat consumatorii ce vor să plece pe piața nereglementată să își plătească mai întâi devierile tarifare. Ca răspuns, Natural Gaz a făcut un demers către Comunitatea Energetică prin care a solicitat să se pronunțe pe marginea deciziei autorităților moldovenești.

„Decizia respectivă nu ne vizează pe noi cât vizează toți consumatorii din Republica Moldova. Decizia respectivă a condiționat trecerea consumatorului de la un furnizor garantat către pe piața liberă”, a afirmat Vicol. „A impus o plată pentru devierile financiare acumulate de consumatorii garantat. Și atunci când dvs. în calitate de consumator fizic vreți să treceți la noi, Dvs. anunțați Moldovagaz și Moldovagaz, în baza deciziei respective, vă înaintează un cont și vă spune că ați acumulat atâtea devieri financiare care să le achitați. Asta a fost făcut prin derogare de la legea 108, care spune clar că consumatorii trec fără o plată suplimentară de la un furnizor la altul și taxă pentru asta nu se percepe. Asta este scris inclusiv în Pachetul 3 Energetic. Noi nu am contestat decizia respectivă, noi doar am sesizat Comunitatea Energetică de existența unei astfel de decizii și am cerut ca ei să se pronunțe pe baza deciziei respective.”  

Firma despre care s-a vorbit cel mai mult

Firma de furnizare a gazelor pe piața liberă despre care s-a vorbit cel mai mult în ultima vreme este SD Energy Engineering. Aceasta a fost asociată de mai multe surse cu familia lui Alexandru Dodon, fratele fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. 

Procuratura Anticorupție a precizat pentru Cutia Neagră că desfășoară acțiuni de urmărire penală, sub toate aspectele, în cazul lui Alexandru și al lui Igor Dodon. Reporterul Cutiei Negre nu a reușit să îl contacteze pe fratele fostului președinte pentru a obține poziția acestuia. 

Alexandru Dodon a fost unul dintre cei doi complici în dosarul pentru îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Igor Dodon, care au reușit să părăsească teritoriul R. Moldova în vara anului trecut. În ianuarie 2023, prin intermediul Interpol, s-a stabilit că locul aflării lui Alexandru Dodon este în Rusia. În urma verificărilor, s-a mai stabilit că el este și cetățean al Federației Ruse, i s-a comunicat motivul documentării și i s-a permis să plece. 

În cazul SD Energy Engineering, procurorii au început urmărirea penală pe 8 decembrie 2021 pentru gestionarea frauduloasă a procesului de furnizare a gazelor naturale în perioada 2020 - 2021 către diverși agenți economici, inclusiv întreprinderi și societăți cu capital de stat, soldată cu devalizarea finanțelor publice.

Procurorii susțin că persoane din anturajul fostului președinte Igor Dodon, urmărind scopul să obțină profit din activitate economică în sectorul energetic, cu concursul unor persoane din organele de conducere ale SA Moldovagaz, au determinat administratorii mai multor întreprinderi în care statul este fondator să procure de la SD Energy Engineering Group gaze naturale la prețuri mai mari, comparativ cu prețurile oferite direct de furnizorii de gaze naturale, precum SRL Transautogaz, afiliată SA Moldovagaz. 

SD Energy Engineering a fost deschisă la sfârșitul anului 2019 și a primit licența pentru furnizarea gazelor naturale în aceeași zi cu Transautogaz. După o pauză de aproape un an și jumătate, SD Energy Engineering a început din nou să vândă gaze, potrivit site-ului său web, la șapte agenți economici, inclusiv două societăți cu capital majoritar de stat - Fabrica de Sticlă și SA Franzeluța.   

Pe de altă parte, directorul SA Franzeluța, Beșliu, a spus că în prezent întreprinderea nu mai cumpăra gaze de la SD Energy Engineering.   

În martie 2023, SD Energy Engineering a cumpărat gaze de la compania bulgară Axpo Bulgaria EAD, subsidiară a unei companii elvețiene care se ocupă de vânzarea energiei electrice și a gazelor naturale. Axpo Bulgaria vinde energie electrică în Grecia, Macedonia, Serbia, România și Turcia.

Numele asociaților SD Energy Engineering nu spune mare lucru la prima vedere - Olesea Gorun - 50% și Alexandru Chiriac - 50%. În decembrie 2019, Chiriac și-a vândut acțiunile dintr-o altă companie Ecaterinei Dodon, soția lui Alexandru Dodon, și a deschis împreună cu Olesea Gorun SD Energy Engineering. 

Alexandru Chiriac a figurat în calitate de asociat al SD Energy Engineering până la sfârșitul lunii februarie 2022, când Olesea Gorun a devenit asociat unic în cadrul companiei.   

Fostul partener de afaceri al lui Alexandru Chiriac, Ruslan Gorun, spune acum că și-a ridicat firma singur începând din 2020, fără niciun fel de sprijin din partea lui Alexandru Dodon.  

„Ce să vă spun despre companiile de stat?... Prețul cu care vindeam noi gaze… Nu doar noi am vândut companiilor de stat… Au fost mai multe companii. Dar nu știu de ce și-au adus aminte numai de mine”, a spus Gorun. „Sunt mai multe companii care au furnizat în perioada ceea [2020-2021]. Și au cumpărat gaze cum am cumpărat noi. A ieșit că unele companii… Noi am făcut oferta la mai multe companii... Sunt unele companii au acceptat. Am discutat, am mers la negocieri. Dacă ar fi fost ilegalități, organele de control s-ar fi autosesizat de mult. Ele s-au autosesizat, au verificat…  Într-adevăr, cu noi, companiile de stat au avut o economie colosală, numai pe baza noastră. Nu am făcut niciun fel de șmecherii sau am fost influențat de către oameni politici. Asta este absurd.” 

Ruslan Gorun a refuzat să vorbească despre relațiile partenerului său de afaceri cu  Alexandru Dodon, lăsând să se înțeleagă că acestea îl privesc doar pe Alexandru Chiriac: „Eu cu dl Chiriac suntem prieteni, nu știu, din anii studenției, vreo 20 de ani, foarte de mult. Ce pot să vă spun? Noi trăim într-un stat liber. Să spun ce a făcut dl Alexandru Chiriac, că s-a întâlnit sau a vândut... eu nu am idee ce a făcut. Eu pot să răspund de mine. Dar însăși compania a fost fondată evident de noi doi, mai exact, de soția mea și el”.

Alexandru Chiriac a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. 

Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a calificat acuzațiile despre implicarea sa în afacerea SD Energy drept niște aberații: „Astea sunt aberații. Nu am nicio conexiune. Mai mult, în 2020, la care se face referință, am văzut diferite publicații la acest capitol, au mai fost câteva companii care au activat pe piață, nu doar SD Energy. Nu am nicio conexiune. Deci, toți au condiții egale și acest lucru se poate de verificat”. 

În primul trimestru  al anului 2023, cota de piață a companiilor SD Energy Engineering Group SRL conform informațiilor oferite de ANRE este de 0,2%.

National Power Corp. SRL este o companie fondată de Zernoff SRL, care aparține actualmente unui fost asociat al firmei, Gheorghi Cozoveachin. Actualmente, aceasta furnizează gaze la 14 agenți economici, printre care SA Incomlac, SA JLC, Efes Vitanta Moldova Brewery, Balkan Pharmaceuticals și Fabrica de unt din Florești.      

Conform informațiilor obținute de Cutia Neagră, National Power Corp. a efectuat patru tranzacții de procurare a gazelor în perioada aprilie-mai, cumpărând gaz la prețul de 15 lei pentru un cub de la o companie slovacă, TradexpoService, specializată în comercializarea gazelor naturale în Europa Centrală și de Est. 

Managerul companiei a acceptat inițial să ofere un interviu reporterului Cutiei Negrei, după care a refuzat să mai răspundă la telefon.

Reprezentanții firmelor care vând gaze pe piața liberă au refuzat să își spună prețurile. Șeful Moldovagaz însă a afirmat că acestea variază între 11,5 și 14 lei pentru un metru cub de gaz.  

„Sunt prețuri diferite și depind de contracte. Sunt contracte în care se indică prețul pentru ziua următoare”, a spus Vadim Ceban.

„Sunt contractele unde se indică prețurile pentru luna următoare. Și dacă vorbim care sunt prețurile pe moment, acestea variază pe piața noastră sunt între 11.500 de lei pentru o mie de metri cubi și 14.000 de lei. Depinde de ruta de transport, depinde de furnizor, depinde de unde cumpără aceste gaze și, respectiv, de volumul de consum.”

Gaz mai ieftin pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia

Pe 25 aprilie, fugarul Ilan Șor a anunțat pe pagina sa de Facebook despre faptul că a obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaze și energie electrică, pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia.

„Vom acționa după următorul principiu – vom crea o întreprindere, care va semna contracte cu consumatorii finali, locuitori ai regiunilor Găgăuzia, Orhei și Taraclia. Ținând cont de prețul pe care l-am obținut, le garantez consumatorilor noștri un tarif nu mai mare de 12 lei pentru gaz și nu mai mult de 1,5 lei pentru energia electrică”, a spus Șor.

Însă procesul de emitere a licențelor pentru furnizarea gazelor a fost suspendat în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale pe 4 mai 2022. 

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu, fost viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, a explicat adoptarea acestor decizii pentru a lua asigurări ca pe piață să nu intre anumite companii care să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

„Pentru că la acea etapă, dacă vă aduceți aminte, apăruse tot felul de speculații, de la fugarul Șor, sau de la... inclusiv de la una dintre aceste companii, care spuneau că ar fi gata să aducă gaz nu știu de care, nu știu, în anumite zone, una dintre aceste firme chiar a depus documentele”, a spus secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu. 

Inclusiv chiar era o anumită situație în care anumite companii din zona transnistreană voiau să obțină licență.

Abia pe 30 mai, ANRE a reacționat la discuțiile publice despre inechitatea dintre consumatorii care au optat pentru furnizorii de pe piața reglementată și cei care au rămas la prețurile reglementate.

Într-un comunicat publicat pe site-ul agenției se menționează că, în urma unor discuții cu Ministerul Energiei, s-a constatat că legislația în vigoare nu îi permite Agenției să stabilească un mecanism de distribuire a sarcinii de compensare a devierilor tarifare către toți consumatorii.

În consecință, pe 31 mai, Comisia a luat acțiuni pentru asigurarea unui mecanism echitabil de recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali. La aproape o săptămână, ANRE a aprobat reducerea tarifului de la 29 la 18 lei. 

Această investigație a fost realizată în colaborare cu Rise Moldova.

O autogară privată deschisă la doi pași de Gara de Nord din Chișinău a provocat un război între transportatorii de rute interurbane și a scos la iveală mai multe interese și conexiuni politice. Compania care gestionează noua gară este acuzată de concurență neloială și de protecție din partea unor instituții de stat. Proprietarii gării au fost cei mai mari sponsori ai PAS la parlamentarele de anul trecut și în mod ciudat au reușit să obțină actele permisive pentru amenajarea gării exact în perioada în care au făcut primele transferuri pe contul electoral al partidului de guvernare. Scandalul din jurul gării a scos la iveală și o schemă imobiliară cu implicarea Primăriei Chișinău.

Câteva săptămâni în urmă, zeci de microbuze au fost parcate în semn de protest în fața sediului Agenției Naționale de Transport Auto (ANTA). Șoferii au protestat față de autorizarea unei gări private în imediata apropiere de Gara de Nord din Chișinău, acuzând compania care a deschis gara că efectuează rute clandestine, iar pe ANTA că i-ar proteja interesele agentului economic.

„Face ceea ce dorește. Prin intermediul unor politicieni și-a cumpărat biletul de a nu respecta legea, de a scuipa pe toți și de a prelua ceea ce îi place lui. Vă spun că nu în cadrul legal. Este una concurența și este altceva când preiei afaceri. Noi nu vorbim de concurență. Noi suntem concurenți cu ei pe alte rute unde într-adevăr au orele lor pe traseele lor. Noi vorbim de activitate de la un punct neautorizat, pe trasee și la ore neautorizate. ANTA este unicul organ care trebuie pentru fiecare caz să aplice amendă. ANTA se joacă, ba le dă scrisori, ba le dă recomandări, iar când noi am zis că  facem protest, ANTA le-a facut un proces-verbal. În loc să facă 30 pe zi, face unul pe săptămână și tot așa. ANTA ne hrănește cu scrisori”, a declarat la protest Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor Auto (APOTA).

Donațiile către PAS și autorizația obținută pentru autogară

Gara privată care este mărul discordiei a fost amenajată de compania Pond-Trans cu sediul în nordul țării. Firma a fost fondată de Parcul de Autobuze și Taximetrie Nr.9 din Briceni, care aparține familiei Pop. Aceasta a fost cel mai generos sponsor al partidului de guvernare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Despre asta, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație din toamnă. Membrii familiei Pop, dar și două firme conectate la ei, au donat PAS-ului peste 600 de mii de lei.

Pond-Trans a inițiat procesul pentru a-și deschide propria gară pe strada Calea Moșilor 2 încă vara trecută, înainte de alegeri. Pe 7 iulie 2025, compania a cerut Preturii sectorului Râșcani, în administrarea căreia se află zona, să-i permită să amenajeze o autogară. În aceeași zi, pretorul Mihail Furculiță a semnat un aviz pozitiv. Astăzi, pretorul susține că a fost vorba de o simplă scrisoare, fără efect juridic.

Mihail Furculiță: - S-a depus o cerere și s-a dat răspuns. Nu suntem noi emitenții și nu suntem cei care autorizează gara. Autorizează ANTA.

Reporter TV8: - Atunci care era necesitatea acestui document pe care l-ați semnat?

Mihail Furculiță: - Din punct de vedere al salubrizării, al accesului pentru autospeciale pentru salubrizare a terenului adiacent. Doar atât. Primarul urmează să semneze dispoziția. Acesta nu este un act permisiv. Este o scrisoare dată agentului economic conform solicitării.

Chiar dacă pretorul afirmă că avizul său nu a fost un act oficial, anume scrisoarea Preturii Râșcani a stat la baza dosarului companiei Pond-Trans, depus la ANTA, în care a solicitat înregistrarea activității de autogară pe Calea Moșilor. Funcționarul de la ANTA, care a examinat dosarul, a refuzat de două ori să înregistreze compania, motivând că este necesară „decizia organului executiv al autorității publice locale”, adică decizia primarului de Chișinău Ion Ceban.

Ion Ceban: - Eu știu că Pretura sectorului Râșcani a primit o astfel de solicitare și a acționat în conformitate cu prevederile legale. În rest, autorizațiile în această privință sunt emise de autoritățile publice centrale.

Reporter TV8: - Agentul economic a făcut un demers către primarul municipiului Chișinău să autorizeze o asemenea activitate de gară?

Ion Ceban: - Voi concretiza. Eu pe zi am câte 500-1000 de scrisori. Dacă îmi permiteți, voi verifica suplimentar.

Fără a anexa la dosar o decizie a primarului așa cum i s-a cerut, pe 12 septembrie 2025, Pond-Trans a solicitat din nou la ANTA înregistrarea activității de autogară. Întâmplător sau nu, chiar în aceeași zi, SRL Autotestare, fondată și administrată de Mihai Pop, a făcut prima donație către PAS în campania electorală, în valoare de 100 de mii de lei. Pe 15 septembrie, ANTA a înregistrat Pond-Trans în „Registrul de activități conexe” - document care a permis activitatea de autogară pentru agentul economic. După asta, au urmat și alte donații ale familiei Pop către PAS în electorală.

Mihai Pop: -  Decizia primarului este o interpretare a legii, pentru că legea expres spune decizia autorității locale și anume a organului executiv. Noi am vazut-o și o vedem în continuare că Pretura la fel face parte din organul Executiv. Dacă ne uităm pe lege vedem atribuțiile pretorului de a lua decizii de amenajare a spațiilor  cu destinațíe social-economică, iar din punctul nostru de vedere, gara este un spațiu cu destinație social-economică. Legea de reglementare a activității de întreprinzător clar stipulează că e în obligația organului emitent să solicite de la celelalte structuri avize, acte permisive. În cazul în care ele nu le prezintă se percep ca răspuns tacit, un acord. Și a doua este că în cazul în care există divergențe pe interpretarea legii, prioritate are solicitantul, unde noi de fapt ne regăsim.

Reporter TV8: - A treia încercare de pe 12 septembrie, când ați notificat ANTA din nou să vă înregistreze activitatea de autogară a fost în aceeași zi în care ați făcut prima donație către PAS în campania electorală. Cum explicați această coincidență?

Mihai Pop: -   Nu știu ce să vă zic. Nu aș vrea să amestec aceste subiecte. În primul rând, donația către partidul de guvernare nu are nicio legătură cu activitatea noastră economică, pentru că noi, ca familie, avem anual alocate anumite bugete pentru biserici, case de copii, familii vulnerabile. Noi ne strîngem o dată în an și decidem ce sumă alocăm și vă putem prezenta și dovezi că sumele sunt mult mai mari decât ceea ce s-a alocat la partidul politic.

Vina este pasată pe funcționarul de la ghișeul ANTA

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în subordinea căruia se află ANTA, susține că problema a apărut din cauza unor interpretări incorecte ale legii și nu e vorba despre protejarea unor interese economice.

Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: - Acea gară a fost înregistrată în baza unui document permis oferit de către Pretura sectorului Râșcani. Ulterior, prin întrebările adresate de ANTA Primăriei orașului Chișinău, primarului general, dacă a oferit astfel de împuterniciri pentru pretori de sector, răspunsul a fost că nu a oferit.

Reporter TV8: - Nu trebuia ANTA înainte de a-i oferi dreptul de activitate să verifice actele pretorului?

V. Bolea: – Cu siguranță noi mai avem gări care funcționează în baza autorizațiilor de la pretori pe perimetrul orașului Chișinău. ANTA a primit ordin să investigheze toate cele 41 de gări și să vadă baza legală de funcționare a lor.

Reporter TV8: - Cineva din cadrul ANTA a fost penalizat pentru faptul că a emis un act permisiv autogării în baza unei scrisori a pretorului care nu era temei?

V. Bolea: - Legea a intrat în vigoare în luna iulie, cand am spus în mod expres că acceptul sau permisele sunt semnate de primar. Până atunci Codul Rutier prevedea previziuni foarte incerte de genul administrația publică locală. Și persoana care a stat la ghișeu, care a recepționat documentele și a semnat, a înregistrat, a notificat înregistrarea, probabil nu cunoștea. Era un angajat de la ghișeu. Este ghișeu unic unde se lucrează și se oferă acea notificare, pentru că gările nu funcționează în baza documentelor permisive, adică nu eliberăm autorizații de funcționare a unor gări.

Acuzațiile transportatorilor

Din toamnă, autogara privată de pe Calea Moșilor a început să activeze. Microbuzele companiei Transportlux a familiei Pop deservesc mai multe rute care circulă spre nordul țării. Două peroane, unde staționează unitățile de transport, au fost amenajate chiar lângă trotuarul de la marginea drumului. Astfel, transportatorii care pornesc din Gara de Nord se plâng că le fură pasagerii, oprindu-i din drum.

Anatol Bădărău, transportator Ocnița: „Două opriri de bază avem prin care ajung călătorii în Gara Nord. Astea sunt ambele opriri de pe strada Ismail: una vizavi de Tutun CTC și a doua oleacă mai la deal. Cum debarcă călătorii din troleibuz, obligatoriu trec pe lângă dânșii. Toți șoferii stând pe trotuarul respectiv, nici mare efort nu trebuie, pur și simplu îi trag la ei. Le arată cu mâna rutierele. Ele stau câte 4-5 în rând. Pur și simplu îmbarcă toți călătorii la rând care merg, începând cu primul sat de după Orhei și până la Briceni. Ei nu aleg. Au încărcat rutiera și au plecat. Pe măsura îmbarcării pleacă. Nici nu respectă itinerarele și nimeni nu vede lucrul ăsta. E ceva normal”.

Viorel Ciocan, transportator Edineț: „Băieții au lucrat din Gara de Nord. Ei foarte bine cunosc orele de plecare din Gara Nord și la moment, dacă nu au niciun control, ei se folosesc. Dacă cursa e la 8:20 din Gara Nord, ei se pornesc la 8:15. Vânzările din Gara Nord din luna octombrie până în luna martie vreo 60% sunt minus. Imaginați-vă la un microbuz cu 20 de locuri ce cheltuială avem. Am rămas acum numai cu cheltuielile. Nici nu acoperim cheltuielile. Chestia e serioasă.  Nu știu cât o să mai întindem. O cursă am oprit-o din octombrie. Nu o mai facem deloc. Era o cursă Edineț și câteva sate. Ne scăpa vinerea când după masă era flux de călători. Studenții și bugetarii după lucru se duceau acasă. Dacă pun mașini adăugătoare, la noi iarăși nu nimerește nimeni. Și în ziua de vineri deja tot acel flux de călători îl avem ca în zilele de lucru”.

Mihai Pop declară că fima familiei sale nu admite nereguli și face o concurență corectă.

„Să ne imaginăm două rețele comerciale în care una protestează împotrivă la alta pe motiv că dă condiții mai bune sau prețuri mai bune sau că e poziționată mai bine. Nu prea sunt de acord că toți călătorii trec pe acolo pentru că este o altă parte care vin din partea pieții din câte cunosc eu. Haideți să nu ne gândim că pasagerii noștri sunt ca o stână, unde i-ai pus acolo au venit. Nu, pasagerul alege.  Noi am căutat și alte locații și am găsit această locație. Nu a fost o decizie spontană. Am vorbit poate și la Topaz să ne ofere loc să putem încărca acolo.

De asemenea, Transportlux este acuzată că efectuează curse neautorizate și dublează rutele altor transportatori cu scopul de a le falimenta afacerile.

Anatol Badarau: „La mine pleacă microbuzul din Gara de Nord la 17:35. S-a dus șoferul meu acolo și a fotografiat cum stă la dânșii microbuzul cu 17:35, dar ei au rută la 18:10. Ei se pornesc de facto înainte la cursa noastră. Toți călătorii vin pe acolo și se îmbarcă la dânșii. Noi rămânem fără călători. Cel mai interesant că ANTA știe tot și numai teoretic lucrează, pune amenzi, dar de facto, le fac câte două amenzi pe zi și asta e tot. Straniu lucru. Nimeni nimic nu observă. Să fost alt transportator, demult era și înghițit, și boțit, și răsturnat. Asta e țara moldavă”.

Iurie Școlnic, transportator Bălți. „Concurenții? Nici nu pot să-i numesc concurenți. Ne dublează cursele. Ajung cu o oră și jumătate înainte de timp în Bălți și iarăși iau oameni și pornesc înainte, fără de a se însemna la gară. Cu gările ei nu au treabă. Ei nu activează prin gări.  Am scris ălângeri la ANTA, la CNA. Avem răspunsuri că se examinează, dar niciun rezultat pozitiv.

Cursă efectuată neautorizat, documentată de echipa TV8

La solicitarea Cutiei Negre, ANTA ne-a prezentat lista celor 29 de curse regulate deservite de Parcul de Autobuze și Taximetre nr. 9 din Briceni și SRL Pond Trans. Printre ele nu se numără cursa directă Chișinău-Bălți. Totuși, transportatorul preia pasageri pe acest itinerar la bordul unor microbuze care circulă spre alte localități, dar tranzitează capitala de nord a țării. De exemplu, pe microbuzele pe care le-am surprins la filmări erau plăcuțe pe care scria mășcat Bălți și doar cu litere mărunte erau notate rutele autorizate spre satele Criva sau Larga.

Unul dintre microbuze, pe care era scris Bălți, Lipcani, Edineț, Briceni a pornit de pe peron, plin cu pasageri, exact la ora 12.00. În lista pe care ne-a prezentat-o ANTA nu există nicio cursă autorizată la ora 12.00.

Pe de altă parte, un transportator din Gara de Nord, care deservește cursa Chișinău-Lipcani, autorizată pentru ora 12:05, avea doar trei pasageri.

Mihai Pop a respins categoric acuzațiile privind desfășurarea activității ilicite.

„Avem o cursă la 11:47 și eu vreau să cred că a fost un caz că s-a reținut un pasager pe care îl așteptau. Dacă șoferul a încălcat regulamentul, noi o să-l sancționăm post factum”, a comentat Mihai Pop.

Omul de afaceri se laudă că firma familiei sale este unica din țară care eliberează  tuturor călătorilor bonuri fiscale la achiziția biletelor. Totuși, echipa Cutiei Negre a surprins mai multe persoane care s-au apropiat de microbuze direct de pe trotuar, au plătit banii pentru călătorii șoferilor, fără a primi bonuri fiscale și au urcat în microbuze.

Mihai Pop: - Anul trecut doi băieți i-am concediat din cauza asta. Și au venit și au plâns. El dacă nu bate cec, atunci pune banii în buzunar.

Reporter TV8: - Înseamnă că dvs admiteți că se întâmplă și astfel de situații?

Mihai Pop: - Mai mult ca atât, noi penalizăm așa situații și le penalizăm dur.  

Autorizația de autogară a fost anulată de ANTA

Începând cu luna octombrie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a trimis nenumărate scrisori către ANTA, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dar și Centrului Național Anticorupție în care s-a plâns pe activitatea gării private de pe Calea Moșilor. Într-un final, ANTA a stabilit că scrisoarea Preturii Râșcani nu putea fi temei la înregistrarea activității de autogară și pe 16 decembrie a radiat compania Pond-Trans din  Registrul activităților conexe.

ANTA a dispus ca toate microbuzele să revină în Gara de Nord. Însă, agentul economic nu s-a conformat și continuă să activeze în gara sa. Din decembrie, inspectorii ANTA au desfășurat doar 3 controale în această gară în cadrul cărora au constatat mici ilegalități și au aplicat 6 amenzi în sumă de 21 de mii de lei. 

Compania Pond-Trans nu intenționează să sisteze activitatea gării până când nu va exista o decizie definitivă a instanțelor de judecată. Pe 5 ianuarie, Pond-Trans a cerut în instanță suspendarea executării deciziei ANTA. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.  Litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință a fost programată pe 26 martie.

Miahi Pop: - A fost refuzată măsura asiguratorie. Acolo suntem la apel, dar pe fond noi nu am avut nicio ședință. Din 30 decembrie 2025 au intrat în vigoare noile prevederi ale legii actelor permisive care spune expres că în cazul în care actul permisiv nu este stipulat în lista actelor permisive atunci nimeni nu poate să-l invoce și să aplice sancțiuni. Iar autorizația de gară nu este în lista actelor permisive. Adică, subiectul este cumva epuizat.

Reporter TV8: - Dvs sunteți sigur de un eventual câștig în instanța de judecată?

Mihai Pop: - Instanța decide. Eu citesc legea și așa se spune în legea pentru antreprenori și eu mă conduc după ea. Atât!

Ministrul infrastructurii Vladimir Bolea neagă faptul că activitatea gării  ar fi  protejată de ANTA sau de reprezentanți ai guvernării. Asta în pofida donațiilor generoase pe care le-a primit PAS în campania electorală de la familia Pop.

Vladimir Bolea: - Nu contează cine și ce a donat partidului. Legea este superioară oricărui alt tip de activități și legea va fi aplicată. Dacă nu se va conforma cerințelor ANTA, în cel mai scurt timp, va fi adresare către Poliție pentru luare de măsuri mult mai riguroase în privința îndeplinirii cerințelor legale. Atât!

Reporter TV8: - Dar actele permisive au fost oferite exact atunci când se făceau donațiile către PAS.

- Nu eu mă ocup de eliberare și nici ministerul. ANTA a oferit acea permisiune și v-am spus de ce. Pentru că în luna iulie noi am modificat legea și în august au fost depuse cererile pentru recepționare. Eu nu aș vedea o legătură între ele, dar dacă dvs aveți alte dovezi, eu cred că trebuie de adresat la Poliție, pentru a face o anchetă pe segmentul justiției de văzut de ce i s-a oferit și dacă a fost sau nu a fost rea voință la acea etapă din partea angajatului de la ANTA care a oferit acele documente.

Vladimir Bolea a ținut să precizeze că autoritățile pregătesc modificări serioase la Codul Rutier, pentru a putea gestiona mai bine domeniul transportului de călători.

Vladimir Bolea: „Codul trebuie dezvoltat în interesul cetățenilor. Acum câteva luni aveam o informație că sunt peste 300 de localități care nu au nicio rută pe zi. MUSCA Noi avem 1692 de localități în Moldova și pe mine mă interesează un audit total, până la virgulă, a stării de lucruri de fapt în teritoriu. Noi ne adresam la gări, la Primării și pe această cale vreau să rog primarii să fie foarte receptivi cu acel chestionar pe care o să-l primească de la ANTA în care trebuie să răspundă au sau nu rute, se îndeplinesc sau nu rutele , de câte ori sunt acele rute și de câte ori ar avea nevoie, dacă vor să mai suplinească din varii motive. Aceste chestionare sunt făcute pentru a face o analiză clară și totală a stării de lucruri în acest domeniu”.

Clădirea gării, construită pe un teren municipal cedat în condiții dubioase

În timp ce documentam subiectul legat de activitatea gării private de pe strada Calea Moșilor, am descoperit și alte lucruri curioase. Terenul pe care se află clădirea administrativă a gării private a ajuns  din proprietatea mun. Chișinău în proprietatea unei companii, în condiții neclare. Mai mult ca atât, în judecată, există și un litigiu care se referă la clădirea gării. Edificiul ar fi fost înregistrat eronat la Cadastru și acum instituția cere radierea clădirii din Registru.

Potrivit actelor consultate de reporterul Cutiei Negre, clădirea de pe strada Calea Moșilor 2/A, în care se află sediul gării private, a fost închiriată de compania Pond-Trans. Imobilul este de fapt proprietatea firmei Diolsem și a fost construit anul trecut. Actele de recepție finală au fost semnate pe 23 iulie 2025, când Pond-Trans obținuse deja avizul pozitiv al Preturii Râșcani de a amenaja acolo o gară.

Terenul de 7 ari pe care se află clădirea a fost până nu demult municipal. Compania Diolsem a avut acolo gherete și desfășura activitate de comerț. În vara anului 2021, după ce Primăria a pornit o acțiune amplă de evacuare a gheretelor din oraș, agentul economic s-a gândit să construiască o clădire în locul gheretelor. A cerut de la Primărie un certificat de urbanism pentru proiectarea unui magazin, dar a primit refuz. Diolsem a dat Primăria în judecată.

În timp ce dosarul se afla pe rolul instanței, gheretele au fost evacuate forțat în baza unei dispoziții emise de pretorul sectorului Râșcani, Vlad Melnic. Acesta a dispus restabilirea terenului municipal la starea lui inițială.      

Diolsem s-a adresat din nou în judecată cerând despăgubiri de aproape 85 de mii de lei de la Pretură, pentru că i-a distrus gheretele, dar a pierdut procesul. Ba mai mult, agentul economic i-a achitat Preturii cheltuielile suportate la evacuarea unităților de comerț.

În timp ce Pretura obținea victorii în instanțele de judecată, Direcția generală Arhitectură a Primăriei s-a răzgândit și i-a eliberat firmei acte permisive pentru a-și construi o clădire pe Calea Moșilor 2. Prin autorizația emisă în ianuarie 2023, s-a permis doar construcția unui „obiectiv comercial cu caracter provizoriu, din elemente ușor demontabile, până la valorificarea terenului conform Planului Urbanistic General”.

Dar, SURPRIZĂ!  Astăzi, Registrul cadastral arată că terenul nu mai este municipal, ci proprietate a firmei Diolsem. Am încercat să luăm legătura cu directorul companiei Oleg Cujbă, pentru a clarifica situația. Reprezentanții Diolsem ne-au transmis că acesta s-ar afla în afara țării și revine abia în aprilie.

Am solicitat informații și de la Primărie despre cei 7 ari de teren pe care i-a pierdut municipalitatea, dar nu am primit un răspuns. Terenul a fost evaluat de Cadastru în 2009 la jumătate de milion de lei, dar de atunci valoarea lui a crescut de câteva ori.

În prezent, imobilul situat pe strada Calea Moșilor 2/A  se află în litigiu. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a cerut în judecată radierea înregistrării eronate a construcţiei.

„În urma unui control intern, instituția a stabilit că certificatul de urbanism pentru proiectare din 18 octombrie 2022 și autorizația de construire din 3 ianuarie 2023 prevedeau edificarea unui obiectiv comercial cu caracter provizoriu. Iar în procesul- verbal de recepție finală din 23 iulie 2025, prezentat ca temei de înregistrare, a fost omisă mențiunea privind caracterul provizoriu al construcției. În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea privind cadastrul bunurilor imobile, construcțiile provizorii nu constituie obiect al înregistrării. Conform Codului Civil, când o înregistrare nu corespunde situației juridice reale, se poate cere rectificarea”, se arată într-un răspuns de la Cadastru.

Alt teren public acaparat și folosit ca parcare privată

Un alt teren de 33 de ari, alăturat clădirii Diolsem, a fost transformat în parcare privată. Aici staționează și unitățile de transport ale companiei Pond-Trans. Imaginile surprinse la fața locului arată că, imediat ce un microbuz pleacă de pe peronul gării private, altul, care staționează în parcare, îi ia imediat locul. (VIDEO 0012 ; 0013)

Potrivit actelor cadastrale, terenul marcat drept parcare privată este tot proprietate a municipiului Chișinău. În registru nu este notat vreun contract de arendă activ.

Mihai Pop nu ne-a putut explica în baza căror documente compania familiei sale folosește terenul pentru parcarea microbuzelor.

„Nu știu. Trebuie să verific. Dacă e ceva ilegal, trebuie să vină Poliția să ne amendeze. Chiar nu știu ce să vă zic, că e parte a terenului pe care îl închiriem noi astăzi, că e teren separat, că avem un contract cu cineva,  că nu este contract, poate șoferul abuzează. Eu nu știu”.

Tot terenul din această zonă a străzii Calea Moșilor, situat pe marginea drumului, până la sensul giratoriu de la strada Tudor Vladimirescu, pe o suprafață de 1,3 hectare este proprietate a municipiului Chișinău. Deși aici sunt astăzi mai multe magazine, în Registrul cadastral nu este notat niciun contract de arendă pe teren, iar Primăria riscă să piardă pământul bucată cu bucată.