Cheltuielile pentru apărare ale Rusiei vor reprezenta în 2024 aproape o treime din cheltuielile bugetare totale, arată proiectele de planuri ale guvernului, pe măsură ce Moscova reorientează tot mai multe resurse pentru a continua războiul său în Ucraina, transmite Reuters. Moscova şi-a dublat ţinta pentru cheltuielile de apărare în 2023 la 9.700 miliarde de ruble, a scris Reuters în august, citând un document guvernamental. Pentru a compensa aceste creşteri, Moscova va îngheţa efectiv cheltuielile pentru educaţie şi asistenţă medicală. Imagini din satelit și date de zbor indică faptul că Rusia fie a testat deja, fie se pregătește să testeze o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară cu o rază de acțiune teoretică de mii de kilometri, relatează New York Times. Totodată, Vladimir Putin ar putea anunța în curând că va participa la alegerile prezidențiale din 2024, a relatat marți ziarul Kommersant, mutare ce ar deschide calea pentru ca liderul de la Kremlin să rămână la putere până în 2030, dar președintele rus a primit o veste proasă din Armenia, ce ar putea fi interpretată drept o lovitură de la un aliat. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a întreprins o vizită pe front, unde i-a decorat pe mai mulți militari și a discutat cu echipaje ale tancurilor Leopard.

Casa Albă dă asigurări că nu a abandonat finanțarea Ucrainei și discută cu aliații și partenerii. Pe de altă parte, oficialul american Michael McCord a avertizat Congresul SUA că reducerea fondurilor pentru Ucraina ar putea cauza întârzieri în transporturile de arme şi de aprovizionare, a informat AP. Potrivit ministrului de Externe al Ucrainei, situația este probabil un incident, iar Kievul lucrează cu Congresul pentru a se asigura că nu se va mai repeta. Totuși, UE va debloca o finanţare de până la 13 miliarde de euro pentru Ungaria în schimbul deblocării asistenței pentru Ucraina. O victorie ucraineană depinde de cooperarea cu UE, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în faţa oaspeților. Mai mult, Kievul a fost informat că este posibil ca negocierile de aderare la UE să înceapă anul acesta, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski după o reuniune surpriză a miniştrilor de externe ai UE în capitala ucraineană.

UPDATE Polonia și Ucraina au anunţat marţi o decizie care implică Lituania şi care va permite accelerarea tranzitului cerealelor ucrainene către alte ţări, primul acord între cele două ţări de la anunţarea la jumătatea lunii septembrie a embargoului polonez asupra importurilor, potrivit AFP, transmite Agerpres.

UPDATE Numeroşi infractori militari şi civili - recruţi beţi, militari nesubordonaţi, condamnaţi - au fost trimişi în unităţile penitenciare ruseşti cunoscute sub numele de ”Furtuna-Z”, în prima linie, pe front, în Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Oficialii ruși sunt reticenți în a se transfera în regiunile ucrainene anexate de Moscova în pofida faptului că sunt ademeniți cu salarii duble, relatează publicația independentă Meduza, care citează două surse de la Kremlin, notează Adevărul.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a vizitat una dintre cele mai fierbinți zone ale frontului războiului declanșat de Rusia, ajungând în secțiunea Kupiansko-Limansk a liniei frontului. Agențiile de presă relatează acest lucru citând serviciul de presă al șefului statului. Zelenski a vizitat pozițiile Brigăzii 103 de apărare împotriva terorismului, Brigăzii 68 Jaeger și Brigăzii a 25-a aeropurtate separate.Comandantul-șef al armatei ucrainene a avut o întâlnire cu comandanții de brigadă și comandanții de batalioane, discutând situația operațională de pe front, precum și problemele și nevoile lor cele mai stringente. Pe canalul său Telegram, președintele a mulțumit soldaților Forțelor Armate ucrainene pentru serviciul depus și a subliniat că, cu fiecare ocupant rus lichidat, cu fiecare pas înainte, unitățile armatei ucrainene aduc victoria mai aproape, notează Ziare.com.

UPDATE Rubla rusă a slăbit dincolo de prag psihologic de 100 de ruble un dolar american, în primele ore ale zilei, deoarece ieșirile de valută străină și o balanță comercială în scădere continuă să afecteze moneda naţională. Rubla și-a revenit apoi ușor, în cursul dimineții, și a staţionat puțin peste 99,5, față de dolar, în jurul orei 8 dimineața, ora Londrei. Când a scăzut ultima dată, în august, Banca Rusiei a convocat o întâlnire de urgență, pentru a majora ratele dobânzilor cu 350 de puncte de bază, la 12%, notează NewsWeek.

UPDATE Rusia nu are în plan o mobilizare suplimentară pentru operaţiunea militară din Ucraina, în condiţiile în care peste 335.000 de persoane s-au înrolat în acest an pentru a lupta în forţele armate sau unităţi de voluntari, a afirmat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, transmite Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a dat asigurări, marţi, că încercările Kievului de a străpunge apărarea rusă pe frontul din estul şi sudul Ucrainei au ''eşuat'', la aproape patru luni de la începerea contraofensivei forţelor ucrainene, transmite AFP.

UPDATE Armenia nu a acționat într-o manieră de parteneriat față de Rusia, supunându-se jurisdicției Curții Penale Internaționale (CPI), a transmis marți Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat într-un briefing de presă că Moscova consideră Erevanul drept un aliat, dar are întrebări la adresa actualei sale conduceri – care acum va trebui să-l aresteze pe Putin în cazul în care vizitează Armenia, din cauza unui mandat de arestare emis de CPI pe numele său, potrivit Rador.

UPDATE Parlamentul Armeniei a ratificat marţi aderarea ţării la Curtea Penală Internaţională (CPI), după o dezbatere rapidă asupra proiectului, care a atras furia Moscovei, aliat tradiţional al Erevanului, dar cu care relaţiile s-au tensionat considerabil, potrivit AFP, transmite Agerpres. Aleşii s-au exprimat în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, cu 60 de voturi la 22. Rusia nu vede cu ochi buni acest proiect, CPI emiţând în primăvară un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

UPDATE Armata şi autorităţile din Ucraina raportează că, în noaptea de 2 spre 3 octombrie, forțele și mijloacele de apărare aeriană ucrainene au doborât 17 drone kamikaze ruseşti de tip Shahed în spaţiul aerian al regiunilor sudice Mikolaiv şi Odesa. „În noaptea de 2 spre 3 octombrie, în regiunea Mikolaiv, forțele și mijloacele de apărare aeriană au distrus 16 drone de atac de tip Shahed-136/131”, a precizat șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim. O altă dronă a fost doborâtă de una dintre unitățile marinei ucrainene deasupra regiunii Odesa. „În regiunea Odesa, în timpul unui atac nocturn al invadatorilor, o dronă kamikaze Shahed-136 a fost doborâtă de forțele și mijloacele Forțelor Navale ale armatei ucrainene”, au transmis militarii ucraineni, notează Rador.

UPDATE Autoritățile ruse au dezvăluit accidental adresele clădirilor spionajului militar, ale instituțiilor și ale domiciliilor agenților secreți din Moscova și Sankt Petersburg, scrie Spot Media.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, şi-a explicat absenţa de la reuniunea informală a omologilor săi din UE desfăşurată, luni, la Kiev prin „declinul relaţiilor bilaterale” dintre Polonia și Ucraina. Într-o intervenție la televiziunea din Polonia, oficialul a spus că „în politica bilaterală dintre țări există perioade de creștere și de declin”, adăugând că „în prezent”, legăturile din Polonia și Ucraina au intrat „într-o perioadă de declin”, notează Digi24.

UPDATE Comitetul de Investigaţii al Rusiei acuză oficiali militari ucraineni de „terorism”. Patru reprezentanţi de vârf ai Forţelor Armate ucrainene au fost acuzaţi de săvârşirea de „acte teroriste pe teritoriul Rusiei”, a anunţat Comisia de Investigaţii a Rusiei pe 3 octombrie, scrie Mediafax.

UPDATE Lanțul de restaurante fast-food Burger King încă operează în Rusia, la peste un an și jumătate de la declanșarea invaziei din Ucraina și după ce s-a angajat, acum mai bine de un an, să părăsească piața rusească, relatează BBC și Digi24.

UPDATE Ministerul britanic al Apărării susține că, în ultimele săptămâni, aviația navală a Flotei ruse a Mării Negre și-a asumat un rol deosebit de important în operațiunile flotei, care întâmpină dificultăți în a face față amenințărilor simultane de pe flancul sudic în război împotriva Ucrainei, scrie Ziare.com.

UPDATE Publicației britanică The Telegraph, care analizează situația geopolitică din Europa, atrage atenția că Putin și-a propus un nou obiectiv: dezmembrarea NATO în bucăți și identificarea punctelor slabe ale Alianței Nord-Atlantice. Balcanii vor fi probabil noul loc de interes al Moscovei, deoarece acesta este cel mai slab punct al NATO. Jurnalistul militar și colonelul Forțelor Armate ale Ucrainei, Vladislav Seleznev, a comentat această informație. În opinia sa, capacitățile serviciilor speciale ruse nu trebuie cu siguranță subestimate, deoarece Putin însuși provine din aceste servicii speciale și în ultimii ani Rusia a desfășurat multe operațiuni secrete. „În orice caz, există astfel de riscuri”, a avertizat Seleznev, notează Ziare.com.

UPDATE În seara zilei de 2 octombrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a reținut pe primarul orașului Sumî, Alexander Lisenko, și pe directorul departamentului de infrastructură al orașului, Alexander Zhurba, în timp ce primea o mită de 1,4 milioane de grivne (aproximativ 38 de mii de dolari), scrie Suspilne, notează Ziare.com.

UPDATE Unui caporal rus rănit în Ucraina i s-a refuzat o compensație standard pentru rănile sale de război, deoarece acestea au fost provocate de proprii camarazi și nu de forțele ucrainene, arată documentele judiciare, potrivit Insider.

UPDATE Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat că a propus Ucrainei un nou pachet bilateral de ajutor, prin intermediul Facilităţii europene pentru pace, de până la 5 miliarde de euro pentru anul viitor. „Sper că vom putea ajunge la un acord înainte de sfârşitul anului”, a spus el într-o conferinţă de presă comună, susţinută la Kiev, cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, notează HotNews.

UPDATE Reuters relatează că guvernatorul regiunii rusești Briansk a declarat că Ucraina a lansat marți muniții cu dispersie asupra unui sat rusesc din apropierea graniței ucrainene, avariind mai multe case, transmite The Guardian. Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime în bombardamentul asupra satului Klimovo, a declarat guvernatorul Alexander Bogomaz pe aplicația de mesagerie Telegram. Reuters nu a putut verifica în mod independent declarația guvernatorului, pe care acesta a făcut-o fără a furniza dovezi vizuale. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei. Ucraina a primit muniții cu dispersie de la Statele Unite, dar s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrări de soldați inamici, potrivit G4media.

UPDATE Centrul orașului Herson a fost bombardat de trupele Rusiei, anunță oficialii ucraineni, care prezintă imagini de la fața locului. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit, potrivit acelorași surse.

UPDATE Șeful departamentului financiar al Pentagonului, Michael McCord a avertizat Congresul SUA că reducerea fondurilor destinate Ucrainei ar putea provoca întârzieri în furnizarea de sisteme „critice” de armament către armata ucraineană, informează Associated Press, preluată de Kyiv Post. McCord a declarat că programul de finanțare pe termen lung prin intermediul Inițiativei de Asistență de Securitate pentru Ucraina („Ukraine Security Assitance Initiative”) este „complet epuizat”, chiar în momentul în care armata rusă se pregătește de declanșarea propriei sale ofensive de iarnă, notează Digi24.

UPDATE Un soldat ucrainean de elită, cunoscut sub numele de Fantoma, a afirmat că a ucis singur 113 dintre trupele lui Putin în ultimele nouă luni. Alături de echipa sa de lunetiști de elită aproape 600 de soldați ruși au fost eliminați cu „precizie chirurgicală”, notează NewsWeek.

UPDATE Comisia Europeană se pregătește să deblocheze fonduri UE de miliarde de euro pentru Ungaria, sume în prezent blocate din cauza unor preocupări legate de statul de drept, într-o mișcare care ar putea asigura sprijinul Budapestei pentru o creștere a bugetului UE și o asistență financiară semnificativă pentru Ucraina, scrie Financial Times (FT). Kievul a făcut și el un pas înapoi în relația cu Budapesta, anunțând luni că a scos banca ungară OTP de pe lista sa de „sponsori internaționali de război”, cea pe care a pus companii care sprijină financiar războiul rusesc, notează HotNews.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea semnala, luna viitoare, că va candida la alegerile prezidenţiale din 2024, a relatat marţi cotidianul Kommersant, preluat de Reuters, care notează că acest lucru ar deschide calea pentru rămânerea la putere a lui Putin cel puţin până în 2030, scrie Cotidianul.

UPDATE De când invazia pe scară largă a Ucrainei ordonată de către Vladimir Putin a început în urmă cu peste 19 luni, sancțiunile occidentale au încercat să izoleze Moscova de piețele globale și de sistemul de plăti internațional SWIFT. Acum, se constată că liderul de la Kremlin sapă groapa economiei țării sale: gigantul energetic Gazprom se prăbușește după ce producția sa de gaze naturale a avut cea mai mare cădere din istorie. Nivelul producției de gaze a Gazprom a coborât la cote nemaivăzute din anii ’70, iar ultimul raport arată că acesta a ajuns la 179,45 de miliarde de metri cubi în prima jumătate din 2023, potrivit Newsweek.

UPDATE Un oficial ucrainean de rang înalt a solicitat o reevaluare a sistemelor antiaeriene occidentale furnizate Ucrainei, afirmând că arme mai simple și mai ieftine ar putea fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a contracara dronele rusești Shahed de fabricație iraniană, potrivit Sky News.

UPDATE Rusia va aloca în 2024 aproape o treime din cheltuielile bugetare totale pentru apărare, o mișcare care arată că Moscova reorientează tot mai multe resurse pentru a continua războiul său în Ucraina, transmite Reuters. În același timp, cheltuielile cu educația și sănătatea vor fi înghețate, notează Digi24. Cheltuielile în cadrul secţiunii ”apărare naţională” a bugetului Rusiei vor totaliza 10,7 trilioane de ruble (109 miliarde de dolari) anul viitor, sau 29,4% din cheltuielile totale planificate, de 36,6 trilioane de ruble, potrivit documentelor bugetare ale Ministerului de Finanţe, care conturează planurile fiscale ale guvernului pentru perioada 2024-2026.

UPDATE Guvernatorul regiunii Bryansk, Alexander Bogomaz, a susţinut că o dronă ucrainean a fost doborâtă peste districtul Trubchevsky din regiune. Nu au fost raportate victime sau pagube, notează Mediafax.

UPDATE Loialitatea este ceea ce Putin prețuiește mai presus de orice altceva – dar nu mai este suficient. După ce aparent și-a pierdut încrederea în vechile elite, Putin formează o nouă clasă de proprietari în Rusia, împărțind activele companiilor occidentale și ale antreprenorilor ruși celor pe care îi consideră fideli. Acești oameni vor fi datori putinismului pentru poziția și averea lor și, prin urmare, va fi în interesul lor să păstreze regimul, scrie Moscow Times, potrivit Ziare.com.

UPDATE Ucraina a eliminat banca ungară OTP Bank de pe lista sa cu „sponsori internaţionali ai războiului” ce cuprinde companii acuzate că au sprijinit financiar invazia Rusiei, a anunţat, luni, Agenţia Naţională ucraineană de Prevenire a Corupţiei, relatează Reuters. Decizia vine în urma amenințărilor Ungariei că nu va sprijini plata următoarei tranşe a Facilităţii Europene pentru Pace, un program de ajutor al UE pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Unitățile ale grupului de trupe ruse „Centru” au dejucat șapte atacuri ale grupurilor de asalt ale Forțelor Armate ale Ucrainei și Brigăzii a 12-a de forțe speciale „Azov” în zona Torsky și Serebryansky în direcția Krasnolimansky, a precizat pentru agenția TASS purtătorul de cuvânt al centrului de presă al grupului „Centru”, notează Adevărul.

UPDATE Casa Albă a luat legătura cu aliaţii şi cu partenerii pe tema continuării finanţării pentru Ucraina, iar aceste discuţii vor continua, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, citată de Reuters, potrivit Money. „Putin greșește, dacă crede că va rezista mai mult decât noi”, a declarat oficiala.

UPDATE Guvernatorul Băncii Centrale Andri Pisni a declarat că stabilitatea financiară din Ucraina a urcat la ”un maxim istoric”, permiţând băncii centrale să înceapă să reducă restricţiile din timpul războiului, în încercarea de a ajuta economia şi afacerile. ”În comparaţie cu iulie anul trecut, situaţia este radical diferită. Acest lucru va şi ar trebui să ne facă semnificativ mai puternici”, a declarat Pişni într-un briefing media online, scrie Money.

UPDATE Uniunea Europeană a ajuns la un consens cu privire la apartenenţa Ucrainei la bloc, care este „doar o chestiune de timp”, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba pentru European Pravda, scrie Mediafax.

UPDATE Situaţia de securitate din Ucraina şi de la graniţele Ucrainei este "gravă", a afirmat, luni, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, care participă la Kiev la reuniunea informală a şefilor diplomaţiilor din Uniunea Europeană. "România, stat UE care are cea mai mare graniţă cu Ucraina, înţelege foarte bine consecinţele războiului din Ucraina. Ştiţi că părţi din drone ruse au fost găsite pe teritoriul României. Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra porturilor care sunt foarte aproape de România, sunt crime de război. Pentru noi, este important să continuăm să susţinem Ucraina. Ce face Rusia în apropierea graniţelor noastre subminează economia ucraineană, securitatea alimentară, inclusiv la nivel global, şi securitatea navigaţiei în Marea Neagră. România va continua să facă eforturi pentru a susţine Ucraina în ceea ce priveşte tranzitul de cereale", a detaliat ea, într-o declaraţie înaintea reuniunii, notează Știripesurse.

UPDATE Autoritățile din Harkov anunță planuri pentru construirea primei școli subterane din Ucraina, conform celor mai avansate norme de protecție. Acest adăpost va asigura continuarea educației pentru mii de copii din Harkov, inclusiv în perioadele de alertă anti-rachetă, cu prezență fizică, notează Știripesurse.

UPDATE „Ucrainenii sunt încă într-o situaţie în care nu dispun de muniţie de artilerie... Danemarca va contribui la mai multe achiziţii comune de muniţie şi rămâne pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, notează Mediafax.

UPDATE Moscova, scrie New York Times, ar fi gata să testeze o rachetă nucleară propulsată de rachetă cu o tehnologie care o face o armă mortală. După creşterea bugetului apărării cu 70% pentru 2024, ipoteza unei extinderi a arsenalului rusesc, în special pe frontul atomic, este o sursă de cod roşu. Ziarul american a reconstituit ameninţarea folosinf imagini prin satelit ale unei baze ruseşti îndepărtate din Arctica, subliniind că mişcările avioanelor şi vehiculelor în interiorul şi în apropierea locaţiei sunt similare cu cele efectuate pentru testele a două rachete, în 2017 şi în 2018, notează Mediafax.

UPDATE O interdicție privind intrarea în Bulgaria a mașinilor rusești a intrat în vigoare luni, potrivit unor surse bulgărești citate de Sky News, scrie Mediafax. Bulgaria se alătură astfel Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei, Finlandei și Norvegiei.

UPDATE Fostul consilier de top al Angelei Merkel a recunoscut că politicile sale au lăsat Germania excesiv de dependentă de gazul rusesc, iar retrospectiv, țara ar fi trebuit să facă mult mai mult pentru a-și diversifica aprovizionarea cu energie și din alte state, potrivit Financial Times.„Dacă am fi știut atunci ceea ce știm acum, desigur că am fi acționat diferit”, a declarat Lars-Hendrik Röller pentru sursa citată. Dar el a insistat că exporturile rusești de energie abundente și ieftine au dat un impuls masiv economiei germane, ajutând la asigurarea a 10 ani consecutivi de creștere.„Ne-a ajutat să avem rate de creștere puternice care au plătit pentru lucruri pe care altfel nu le-am fi avut, pentru o perioadă de 10-15 ani, lucruri care altfel nu ar fi fost posibile”, a spus el.Röller a insistat, de asemenea, că Merkel, care a ocupat funcția de cancelar între 2005 și 2021, nu a avut de ales decât să parieze mult pe gazul rusesc, după ce a decis să elimine treptat energia nucleară. „Puteți argumenta dacă acesta a fost lucrul corect de făcut, dar a fost consensul din societatea noastră la acea vreme”, a spus el, notează Ziare.com.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat luni despre posibile "coridoare" alternative pentru exportul de cereale din Ucraina, a anunţat biroul preşedintelui ucrainean, relatează Reuters.

UPDATE Rusia a renunţat în iulie la acordul susţinut de ONU care permitea cerealelor din Ucraina să fie trimise pentru export din trei porturi de la Marea Neagră. De atunci, Kievul a lansat ceea ce numeşte un coridor umanitar temporar în Marea Neagră pentru exportul de cereale, care trece prin vestul Mării Negre, prin apropiere de România şi Bulgaria, potrivit Ziare.com.

UPDATE Oficialii din administrația lui Joe Biden sunt mult mai preocupați de corupția din Ucraina decât spun public. Acest lucru este dovedit de un document strategic confidențial al SUA, care a ajuns în mâinile jurnaliștilor de la Politico. Versiunea „sensibilă, dar neclasificată” a planului pe termen lung al SUA subliniază numeroșii pași pe care Washingtonul îi face pentru a ajuta Kievul să elimine abuzurile și să reformeze o serie de sectoare ucrainene. „Documentul subliniază că corupția poate forța aliații occidentali să-și retragă sprijinul pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse și că Kievul nu poate amâna lupta împotriva mituirii”, scrie Politico.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este o chestiune de timp, notează Rador. Într-un mesaj transmis luni seară, liderul de la Kiev a menţionat că obiectivul cheie al Ucrainei este începerea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2023. Președintele a mai afirmat că, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din ţările UE, care a avut loc, luni, la Kiev, a constatat că „un astfel de obiectiv este absolut posibil”. „Ucraina își va îndeplini cu siguranță partea de lucru – cele șapte recomandări ale Comisiei Europene. Și este foarte important ca, la începutul negocierilor, să existe o disponibilitate similară pentru o decizie politică privind Ucraina şi din partea Uniunii Europene şi a tuturor statelor membre” – a adăugat Volodimir Zelenski. În 2022, Ucraina a primit statutul de ţară candidată la aderarea la UE. Ulterior, UE a anunţat că Ucraina trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a deveni stat membru. La reuniunea de la Kiev a miniştrilor de externe ai ţărilor UE, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat că UE se va extinde în curând de la Lisabona (Portugalia) la Luhansk (Ucraina). Între timp, Comisia Europeană a transmis că există o perspectivă reală de a începe în iarnă negocierile privind aderarea Ucrainei la UE.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.