13 martie 2023, ora 19:54

Curtea Penală Internațională intenționează să deschidă două dosare de crime de război legate de invazia Ucrainei de către Rusia și va solicita, de asemenea, mandate de arestare pentru mai multe persoane, a informat New York Times, citând actuali și foști oficiali care sunt la curent cu această decizie, dar care nu au fost autorizați să vorbească public despre acest subiect. Potrivit unor diplomaţi şi experţi, este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, scrie HotNews.

Procurorul CPI este de așteptat să ceară unui judecător să aprobe emiterea de mandate împotriva mai multor ruși pe care îi acuză de răpirea copiilor și adolescenților din Ucraina și trimiterea lor în tabere de reeducare din Rusia și de vizarea în mod deliberat a infrastructurii civile din Ucraina, a spus sursa sub rezerva anonimatului.

Judecătorul sau completul de judecată, potrivit Guardian, va decide dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe probe. Nu este clar pe cine plănuia instanța să acuze în fiecare caz.

Fostul procuror general al Ucrainei a declarat în iunie pentru Reuters că speră că CPI va urmări penal răpirile de copii ca genocid.

Rusia a negat ferm că forțele sale au comis crime de război în Ucraina. Aceasta susține că nu vizează în mod deliberat civilii și a spus că oferă ajutor umanitar celor care doresc să fugă voluntar din Ucraina.

Aceste cazuri sunt primele acuzații internaționale de la începutul conflictului, relatează NYT, potrivit Guardian.

Vestea vine la câteva zile după ce Pentagonul a fost acuzat că a blocat transmiterea informațiilor americane despre crimele de război ale Rusiei din Ucraina către Curtea Penală Internațională (CPI).

Casa Albă și Departamentul de Stat au fost un susținător al cooperării cu CPI cu sediul la Haga, ca mijloc de a trage forțele ruse la răspundere pentru crime de război, dar departamentul de apărare se opune cu fermitate pe motiv că ar crea un precedent care s-ar putea îndrepta în cele din urmă împotriva soldaților americani.

Posibil ca Vladimir Putin să fie inculpat

Potrivit unor diplomaţi şi experţi, este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid.

Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experţi, având în vedere că CPI nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu este susceptibilă să-şi predea oficialii.

Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveşte răpiri, amplu acoperite de presă, despre răpirea unor copii ucraineni, de la copii care învaţă să meargă la adolescenţi. 

În cadrul unui program susţinut de Kremlin, ei au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe pentru a deveni cetăţeni ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT şi unor cercetători. Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării.

Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie 2022, şi a apărut cu regularitate la televiziune pentru a promova adopţii.

Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea accelerării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă.

Karim Khan şi-a semnalat în mod public intenţia de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigaţiilor sale.

El a vizitat luna aceasta o „casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în care acesta apărea stând printre paturi goale. „Copiii nu pot fi trataţi ca o pradă de război”, a denunţat el în urma acestei vizite.

Potrivit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare.

Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie, ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.

„S-a acordat multă atenţie acestei probleme, iar urmărirea ei ca infracţiune va genera multe reacţii”, declară şeful Asociaţei Internaţionale a Barourilor, Mark Ellis.

„Este interzis să transferi civili cu forţa peste frontieră, iar în timpul unui război, poate fi o crimă de război. Poate constitui, totodată, o crimă împotriva umanităţii, dacă face parte dintr-o politică generalizată şi sistematică. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intenţie genocidară”, subliniază el.

În al doilea caz, procurorul CPI urmează să abordeze atacurile neîncetate ruse vizând infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, situate departe de lupte şi care nu sunt considerate ţinte militare legitime.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.