Vremea rece și sezonul de încălzire au dus la o poluare excesivă a aerului din Chișinău și din Bălți. Este un fenomen cu care ne confruntăm în fiecare an, în această perioadă când mai mulți poluanți depășesc normele admisibile chiar și de câteva ori. Care sunt cele mai afectate zone din capitală și care este riscul la care ne expune calitatea proastă a aerului, aflați din reportajul ce urmează.
Potrivit Agenției de mediu, în prezent, cele mai afectate zone din capitală sunt sectorul Botanica, Rîșcani și Centru.
„Aici vedeți harta municipiul Chișinău, posturile de observații amplasate în sectoarele capitalei, vedem că în sectorul Botanica a fost depășit nivelul de poluare cu dioxid de azot. În zonele industriale, pe strada Uzinelor și Vladimirescu, nivelul de poluare a fost depășit cu diverse substanțe în suspensie, vedem aici nivelul depășit și dioxid de azot. În sectorul centru, pe strada Fîntînelor este depășit nivelul de dioxid de azot”, a menționat inginer principal, Agenția de Mediu, Galina Catenco.
Locuitorii capitalei mai sensibili spun că au sesizat faptul că aerul de afară este mai greu de respirat.
„Mă face să fug de oraș, să plec în pădure să alerg, să respir aer curat. Aici, în oraș, în special în centru simțim o presiune atunci când respirăm”.
„Da, mai ales că sunt de la sat, acolo unde aerul este mult mai curat, locuiesc lângă pădure unde aerul chiar este curat, la Chișinău chiar se simte diferența”.
„Sigur că se simte, mai ales dimineața când mergem la școală, o zonă în care se adună foarte multe mașini, vin părinți care aduc copii și este imposibil. Sunt foarte multe mașini, Chișinăul este foarte mic pentru atât de multe mașini, fiecare familie are o mașină sau chiar două, este exagerat”.
„Cred că este foarte poluat. - Cum simțiți asta? - Se respiră foarte greu”.
Oamenii au și o explicație la acest fenomen.
„ Sunt foarte multe ambuteiaje și eu presupun că este poluat aerul din motiv că se circulă cu viteză constant mică și prin consum se elimină dublu gaze de eșapament”.
„Cred că la nivel legislativ trebuie să fie eliminate mașinile vechi care merg pe motorină, dar și fabricile care emit mai multe gaze, decât trebuie”.
Totuşi, aerul din municipiul Chișinău este poluat la un nivel moderat, comparativ cu capitalele altor ţări, cu industrie mai dezvoltată şi cu un număr mai mare de locuitori. Potrivit specialiștilor, în fiecare an, calitatea aerului se înrăutățește odată cu începerea sezonului de încălzire.
„Temperaturile scăzute, influența maselor de aer, precipitațiile în formă de fulgi sau ploaie, toate sunt capabile să disperse mai multe particule nocive. La noi sursele principale de poluare a aerului sunt automobilele, dar nu trebuie să excludem centralele termoelectrice care emit multe particule de dioxid de azot și alte substanțe”, a punctat inginer principal, Agenția de Mediu, Galina Catenco.
Efectele nocive ale poluării sunt resimţite în primul rând de către copii şi vârstnici.
„Unul dintre principalele efecte este afectarea sistemului respirator, astfel persoanele expuse pe termen lung pot dezvolta afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul bronșic, bronșita cronică obstructivă, chiar și cancer pulmonar, de asemenea poluarea poate avea un impact negativ asupra inimii și sistemului cardiovascular și poate provoca afecțiuni precum infarctul miocardic sau chiar accident vascular cerebral'', a subliniat prin telefon, medic de familie, Natalia Lungu.
Este foarte important ca atunci când normele sanitare ale aerului sunt depășite, să ținem cont de anumite recomandări.
„Nu trebuie să mergeți la plimbare în preajma zonelor industriale, în zonele unde este trafic intens. Vârstnicii sau cei care suferă de boli cronice nu trebuie să depună foarte mult efort fizic”, a menționat inginer principal, Agenția de Mediu, Galina Catenco.
Calitatea aerului atmosferic este în permanență monitorizată de cele șase stații amplasate în municipiul Chișinău și de altele două instalate la Bălți. În ultima perioadă, în capitală a fost înregistrat un nivel mai ridicat de poluanți precum dioxid de azot, fenol, aldehidă formică, pe când la Bălți, dioxidul de azot a fost cel care a depășit norma admisibilă.
