14 martie 2023, ora 15:31

Tiraspolul lansează o nouă versiune în privința presupusului atac terorist, care ar fi fost dejucat de pretinsele autorități din stânga Nistrului. Potrivit noii ipoteze, ținta atacului ar fi fost o delegație OSCE, aflată la Bender în data de 14 februarie. Delegația ar fi numărat 20 de membri, între care președintele în exercițiu al OSCE, Bujar Osmani, reprezentantul special pentru Transnistria, Thomas Harting, dar și șeful misiunii OSCE în Moldova Kelly Keiderling. 

„S-a stabilit că se pregătea un atac terorist împotriva delegației OSCE, în data de 14 februarie, în apropiere de cetatea Bender, în momentul în care delegația se întorcea la Chișinău”, a declarat procurorul Anatolii Gurțekii. 

Delegația ar fi mers în acea zi la Bender pentru o rundă de negocieri cu liderul separatist Vadim Krasnoselski. 

„Știau dinainte că o asemenea întâlnire va avea loc, știau ce rezonanță va provoca un atac în Transnistria împotriva liderilor organizațiilor internaționale. Este o provocare împotriva Transnistriei și a contingentului rus de menținere a păcii”, a declarat procurorul. 

Versiunile prezentate de către Tiraspol nu sunt probate în modul stabilit de lege, poartă un caracter speculativ și nu reflectă investigații sau date confirmative elucidate de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Solicitați pentru o reacție, reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău au declarat că versiunile prezentate de Tiraspol nu sunt probate în modul stabilit de lege, poartă un caracter speculativ și nu reflectă investigații sau date confirmative elucidate de autoritățile competente ale R. Moldova. 

„Prin canalul de corespondență al reprezentanților politici, Chișinăul a solicitat Tiraspolului prezentarea informațiilor detaliate pe acest incident și transmiterea persoanelor reținute sub răspunderea organelor naționale de drept în vederea desfășurării investigațiilor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, au punctat reprezentanții Biroului de Reintegrare.

„Solicitarea Chișinăului nu a fost satisfăcută, respectiv, persistă suspiciuni privind veridicitatea versiunilor circulate de către Tiraspol în spațiul public”, a mai menționat Biroul de Reintegrare.

Așa-zisul minister al securității din regiunea transnistreană susține că ar fi dejucat o tentativă teroristă, ținta căreia ar fi fost mai mulți lideri ai administrației de la Tiraspol. Într-un comunicat de presă, plasat pe pagina așa-numitului MGB al Transnistriei, se menționează că presupusul atac ar fi fost pus la cale la comanda Serviciului de Informații și Securitate al Ucrainei.

Mai mulți suspecți ar fi fost reținuți. Unul dintre ei este un individ pe nume Veaceslav Chisnicean, născut la Tiraspol, dar care s-ar fi mutat în urmă cu 12 ani cu traiul la Odesa.

Presupusul atac s-ar fi rezumat la aruncarea în aer a unui automobil de model „Land Rover”, în care s-ar fi aflat 8 kilograme de hexogen, o substanță explozivă puternică. Mașina ar fi urmat să explodeze în momentul în care pe alături ar fi trecut un oficial transnistrean. Raza de distrugere ar fi ajuns la câteva sute de metri. 

Iar Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că acuzațiile așa-numitelor autorități din regiunea transnistreană trebuie privite ca o provocare orchestrată de Kremlin. Prin urmare, instituția îndeamnă cetățenii să nu ia în serios declarațiile Tiraspolului.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.