Tensiunile dintre piscicultori și autoritățile statului, care au început încă din anul 2020, continuă și acum. De fapt, nemulțumirea a atins cote și mai înalte. Primii sunt nemulțumiți de modificările legislative care le vor îngreuna activitatea și spun că vor fi nevoiți să-și închidă afacerile. Autoritățile în schimb sunt de altă părere. De 30 de ani, resursele statului au fost folosite fără a se plăti pentru ele, iar acum nu fac decât să-i impună să plătească pentru exploatarea lor. 

Am încercat să analizăm situația și să deslușim ițele acestui labirint legislativ, pentru a vedea unde sunt problemele, dacă ele există și ce se poate face pentru ca toată lumea să câștige.

În Republica Moldova, sectorul piscicol este slab dezvoltat și se chinuie să reziste de la an la an. După spusele directorului Asociației Naționale a Piscicultorilor, din totalul de 2000 de iazuri, luate în arendă, doar 20 la sută funcționează legal. Cu alte cuvinte, persoana care arendează este un agent economic, ceea ce înseamnă că veniturile sunt impozitate și achitate taxe la stat. Restul - de 80 de procente - îl reprezintă arendașii fizici. 

„Problemele au început să apară de vreo 3 ani. Prima problemă majoră a fost în 2020, prin Legea 64 ni s-a interzis să eliberăm iazul de apă complet. Dacă nu le golim, lacul se umple cu mâl, lacul se umple cu boli, nu mai este productiv, pentru că nu poți să capturezi tot peștele”, ne-a spus directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor, Gheorghe Gheorghiu.

O altă lege, o altă nemulțumire. Începând cu luna noiembrie, anul trecut, piscicultorii trebuie să achite o taxă și pentru pământul de sub iaz. Deocamdată, nu este stipulat care e valoarea acestei plăți. Din această cauză, cheltuielile acestora pentru creșterea peștilor se vor mări destul de mult, unii dintre ei spunând că vor fi nevoiți să abandoneze afacerile. 

„Pe data de 17 noiembrie 2022 a fost votată Legea 318, prin care noi suntem obligați să plătim arenda pământului de sub iaz. Cum poate fi așa ceva, dacă e clar pentru toți, că peștele crește în apă, dar nu pe pământ”, a menționat Gheorghe Gheorghiu.

„Era dat dreptul exclusiv de folosință a terenului fondului apelor, proprietarilor construcțiilor hidrotehnice (barajele) și foarte mulți piscicultori, folosindu-se de această normă legală, nu plăteau arenda terenului de sub oglinda apei. - Ei plăteau doar pe suprafața apei? - Ei nu plăteau în genere nimic”.

De asemenea, piscicultorii, prin vocea directorului Asociației Naționale a Piscicultorilor din Moldova, sunt nemulțumiți că această lege a fost aprobată fără un regulament care să prevadă clar, metodele de plată și cuantumul acestor taxe. 

„Legea asta a fost votată pe 17 noiembrie 2022, dar metoda de plată o să fie calculată mai târziu. Cum poți să votezi o lege, fără să fie calculată o metodă clară de plată. Cum poate omul să lucreze, dacă nu știe ce impozite o să plătească, care o să fie arenda? Asta e imposibil pentru un lucru normal”. 

De cealaltă parte, autoritățile spun că acest regulament va fi gata în scurt timp și va putea fi trimis spre aprobare. 

„El este în proces de elaborare. Piscicultorii vor fi implicați și în consultări publice, totul va fi transparent. Și prin acest regulament, se vor stabili clar normele de dare în arendă a acestor terenuri”, a subliniat directorul adjunct al Agenției Apele Moldovei, Radu Cazacu. 

„Dar cel mai absurd, nici nu pot să redau câtă absurditate este în Legea 356, prin care s-au scos plafoanele de la toate impozitele funciare. Vă dau un exemplu. Noi piscicultorii plăteam 115 lei/ha impozitul funciar. S-a găsit deacuma o primărie care a pus deja impozitul 1500 de lei/ha. De peste 13 ori mai mare decât a fost. Cum să lucrezi în așa condiții?!”, se întreabă Gheorghe Gheorghiu.

După câteva căutări, am găsit arendașul care s-a trezit cu impozitul mărit de 13 ori. Iazul pe care îl gestionează se află în localitatea Trebisăuți, raionul Briceni. 

De cealaltă parte, autoritățile locale spun că au avut argumente serioase pentru a majora acest impozit. 

Nu doar arendașii de iazuri se plâng de probleme din cauza modificărilor legislative, ci și crescătorii de puiet. Vasile Mereacre din Costești spune că nu prea are comenzi, iar din această cauză nu reușește să vândă peștele. Și asta pentru că cei care dețin iazuri se tem să populeze, de teama impozitelor și a prețurilor neclare, cerute pentru arendă. 

„- Se adresează agenții economici care au lacuri și realizăm câte ceva. Dar cu legile care au ieșit acuma e foarte greu să vinzi puietul de pește. Toți care vor să cumpere puiet de pește, sunt îngrijorați că nu știu ce va fi. Dacă impozitele pe lacuri vor fi mari, nu vor avea nici un rezultat. De aceea nu cred că vin să cumpere. - Dar în comparație cu anii trecuți, observați o scădere a cererii? - Da, vin foarte puțini, nu prea vindem”.

„Cum vor putea ei să lucreze oficial? Clar că vor lucra neoficial. Dar cum e mai bine, oficial sau neoficial? Clar că oficial, pentru că banii ăștia merg la stat. Nu înțeleg poziția autorităților uneori, pentru că ei caută banii acolo unde nu sunt. Dar bani în piscicultura sunt și destul de mulți și noi suntem de acord să ajutăm statul, dar și ei să ne ajute pe noi, sau măcar să nu ne încurce”.

Pentru a exista o claritate în stabilirea acestor taxe și impozite, piscicultorii așteaptă cu sufletul la gură regulamentul și normele de aplicare a acestor legi. Cert este că, indiferent care ar fi legislația, statul ar trebui să încurajeze toți piscicultorii deopotrivă să activeze legal, cu achitarea taxelor și cu protejarea mediului înconjurător. 

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae