Se împlinesc marți patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Patru ani de rezistență eroică a ucrainenilor. Patru ani în care Rusia nu și-a atins obiectivele, notează presa internațională. Mesaje de susținere a Kievului a transmis inclusiv președinta Maia Sandu, care a evidențiat faptul că rezistența ucraineană a contribuit direct la menținerea stabilității în regiune și la protejarea Republicii Moldova de extinderea conflictului.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a arătat buncărul și i-a adresat un apel personal președintelui Donald Trump, cerându-i să rămână de partea Kievului în conflictul cu Rusia, menționând că Vladimir Putin nu şi-a atins obiectivele militare. ONU anunță că războiul a luat viața a peste 15.000 de civili și a rănit alți 41.000. Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că soldații ruși „nu au nevoie de vize” pentru a intra în Europa, sugerând că ar putea face acest lucru prin forță.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că războiul Rusiei mpotriva Ucrainei se află la „începutul sfârșitului”, dar a făcut apel la SUA să nu cadă în capcana „jocurilor” de negociere ale dictatorului rus Vladimir Putin, relatează New Voice.

UPDATE Armata rusă a pierdut peste 300.000 de oameni în cei patru ani de război din Ucraina, potrivit unor surse independente. Deşi decesele ruse sunt secretul lui Polichinelle, Kremlinul rămâne tăcut pentru a nu amplifica şi mai mult nemulţumirea în creştere a ruşilor faţă de campania militară din ţara vecină, scrie EFE.

UPDATE „Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin și-a început ofensiva de trei zile pentru a cuceri Kyivul. Iar acest lucru spune multe despre rezistența noastră, despre modul în care Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte stau milioane dintre oamenii noștri, un curaj imens, o muncă incredibil de grea, rezistență și drumul lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie. Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând asupra prezentului, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a frânt pe ucraineni; nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a asigura pacea și dreptatea. Slavă Ucrainei!”, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Într-un interviu pentru Financial Times, acesta a afirmat că Putin se folosește de propunerile adresate președintelui american Donald Trump pentru a slăbi pozițiile Kievului la masa negocierilor. Întrebat despre progresul discuțiilor de pace, Zelenski a răspuns că „rușii fac jocuri și nu au intenții serioase de a pune capăt războiului”. „Văd clar acest lucru, deoarece sunt niște actori foarte slabi. Încearcă să se joace atât cu Trump, cât și cu întreaga lume. Asta este realitatea. Putin are impresia că este convingător și că poate inspira încredere, dar nu este așa, e un actor prost”, a punctat președintele Ucrainei.

UPDATE Potrivit liderului de la Kiev, există la Washington convingerea că Putin va opri războiul dacă Ucraina cedează regiunea Donbas. Totuși, Zelenski consideră această perspectivă ca fiind una extrem de lipsită de viziune. „Sincer vorbind, nu am nicio certitudine că pretențiile Rusiei se opresc aici sau că războiul s-ar încheia odată cu retragerea noastră din Donbas. Rusia rămâne Rusia și, după cum bine știți, este o țară în care nu poți avea încredere”, a completat președintele.

UPDATE Runda de negocieri trilaterale de la Geneva, desfășurată între reprezentanții Ucrainei, ai Statelor Unite și ai Rusiei, s-a finalizat pe 18 februarie cu rezultate mixte. Zelenski a punctat dificultatea dialogului, menționând că singurele avansuri concrete vizează domeniul militar, mai exact mecanismul de monitorizare a încetării focului, în care SUA vor juca un rol activ. În timp ce sursele Axios susțin că discuțiile sunt în impas din cauza inflexibilității Moscovei, emisarul special american Steve Witkoff a oferit o notă optimistă, afirmând că dialogul a generat un „progres semnificativ”.

UPDATE Într-un mesaj publicat pe platforma X, Medvedev a reacționat la declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a afirmat că Uniunea Europeană analizează modalități de a restricționa accesul foștilor militari ruși în spațiul Schengen. „Ar putea intra fără viză, dacă vor. Ca în 1812 sau 1945”, a scris oficialul rus, făcând referire la campanii militare istorice în Europa. În același mesaj, el a folosit un limbaj ofensator la adresa lui Kallas, notează Adevărul.

UPDATE Contrar speculațiilor de pe rețelele sociale, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei are un impact nesemnificativ asupra deficitului bugetar record, reprezentând doar 0,2% din PIB - o sumă echivalentă cu bugetul pentru cultură și sport, notează Libertatea.

UPDATE Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, în cadrul unui dosar penal privind „facilitarea activităților teroriste”, a raportat ziarul de stat Rossiyskaya Gazeta, citând Serviciul Federal de Securitate (FSB). Durov nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta raportul, dar în ultimele zile Telegram a negat o serie de acuzații ale Rusiei potrivit cărora aplicația ar fi un refugiu pentru activități criminale și ar fi compromisă atât de serviciile de informații occidentale, cât și de cele ucrainene, scrie Reuters.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj odată cu împlinirea a patru ani de război în Ucraina, anunță Mediafax. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești. Mesajul său a fost publicat pe pagina de X, unde lidera de la Bruxelles a scris că a ajuns la Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului în Ucraina. Ea a subliniat sprijinul Europei pentru poporul ucrainean:  „Nu vom renunța până când pacea nu va fi restabilită”.

UPDATE Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a transmis un mesaj de apreciere și recunoștință față de poporul ucrainean, la patru ani de la izbucnirea războiului din țara vecină. Șefa statului a subliniat importanța unei păci juste și a reafirmat sprijinul țării noastre pentru Ucraina.

UPDATE Un polițist a fost ucis și alți doi răniți la Moscova în noaptea de luni spre marți de „explozia unui dispozitiv neidentificat” declanșată de „un criminal” care a decedat și el, a indicat filiala locală a Ministerului de Interne, potrivit Le Figaro. „Astăzi, în jurul orei 00:05 (21:05 GMT luni), un individ necunoscut s-a apropiat de ofițerii poliției rutiere (…) aflați într-un vehicul de patrulare în piața gării Saviolovo, apoi a avut loc explozia unui dispozitiv neidentificat”, a declarat această sursă pe Telegram. „Criminalul a murit la fața locului”, a adăugat sursa citată, precizând că un polițist a decedat și că alți doi, răniți, au fost spitalizați.

UPDATE Cea mai recentă evaluare a instituțiilor, bazată pe date din perioada 24 februarie 2022 – 31 decembrie 2025, arată o creștere de 12% față de estimarea de anul trecut, notează Reuters. Studiul nu include date despre intensificarea atacurilor Rusiei asupra instalațiilor energetice ucrainene din ianuarie și februarie, care a lăsat zeci de mii de oameni din Ucraina fără încălzire, electricitate și apă, în timpul celei mai reci ierni din ultimele decenii.

UPDATE Ne aflăm în anul 2036. Pe Flancul Estic al NATO e liniște. Ucraina se bazează pe o structură de securitate coordonată de europeni și care oferă instruirea permanentă a trupelor, sisteme de informații integrate, capacități de mentenanță și protejarea infrastructurii energetice, feroviare și digitale. Toată această postură face ca o eventuală nouă agresiune din partea Rusiei să fie una mult prea costisitoare pentru Kremlin pentru a merita efortul.   Dar mai există și un scenariu mult mai sumbru pentru anul 2036: Ucraina este o uriașă zonă gri aflată la frontiera estică a UE și NATO cu Rusia, care înghite resurse și bani non-stop. Cele două scenarii, la fel de probabile, arată că Europa trebuie să-și decidă viitorul chiar acum, în aceste zile. În funcție de deciziile pe care liderii europeni le adoptă în aceste zile, depinde viitorul Ucrainei peste 10 ani și, implicit, cel al Europei, se arată într-o analiză a Centrului pentru Analize Politice Europene (CEPA).

UPDATE RTE, televiziunea publică irlandeză, nu uită că invazia a creat o criză umanitară masivă, forțând milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii, să fugă spre vest pentru a se adăposti. Încercarea Rusiei de a înlătura rapid guvernul ucrainean a eșuat, dar scopul său rămâne același - de a crea un stat ucrainean slăbit, unul pe care Moscova să îl poată controla și pe care să îl împiedice să se integreze mai strâns cu Occidentul. Această iarnă a fost cea mai grea din războiul de până acum pentru ucraineni, infrastructura energetică a țării fiind afectată de atacurile cu drone și rachete rusești. Penele de curent și încălzire rezultate au însemnat că milioane de ucraineni au fost nevoiți să îndure temperaturi de îngheț în casele lor.

UPDATE Deutsche Welle  este de părere că ”unul dintre cei mai importanți factori care întăresc rezistența oamenilor este conștientizarea faptului că războiul Rusiei este unul existențial. Pentru ucraineni, războiul nu este doar despre dreptate, ci despre simpla supraviețuire”.

UPDATE The New York Times  consideră că acum, Ucraina a depășit un punct fără întoarcere. ”Kievul este obosit. În cea mai mare parte a celor patru ani, capitala a insistat să își mențină sau să își restabilească viața urbană vibrantă obișnuită. Teatrele au funcționat, la fel ca și galeriile de artă și muzeele (deși colecțiile permanente au fost depozitate în locații sigure); universitățile și școlile secundare au continuat instruirea cu prezență fizică; bicicletele și trotinetele electrice au fost bine întreținute; metroul a continuat să funcționeze; iar calea ferată a deservit orașul ca un ceasornic. Calea ferată, în special, a devenit un simbol al invincibilității sau, literalmente, al caracterului indestructibil”.

UPDATE ”După 4 ani de război purtat de Rusia în Ucraina, pacea este încă greu de întrevăzut, în ciuda eforturilor SUA”, transmite ABC News. ”Când invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a depășit 1.418 zile luna trecută, de fapt a depășit oficial o etapă istorică - același interval de timp necesar Moscovei pentru a învinge Germania nazistă în al Doilea Război Mondial”.

UPDATE CNN amintește cum Vladimir Putin, omul forte al Kremlinului, își dezvoltase deja înainte de 2022 o tendință spre utilizarea forței. ”Războaiele lui Putin în Cecenia, Georgia și Siria, precum și acțiunile militare din Crimeea și estul Ucrainei, i-au adus succesul la un cost relativ mic. Dar invadarea celei de-a doua țări ca mărime din Europa, după Rusia însăși, era o perspectivă potențial catastrofală care, cu siguranță, ar fi trebuit să-l pună pe gânduri pe un strateg rece precum Putin. Se pare că nu”.

UPDATE În timp ce războiul din Ucraina intră în al cincilea an, o investigație a „The Guardian” dezvăluie un paradox uluitor. Cu câteva luni înainte de ofensiva rusă din 24 februarie 2022, serviciile de informații americane și britanice descifraseră amploarea intențiilor lui Vladimir Putin, relatează Le Point. Dar avertismentele lor repetate au fost ignorate, mai întâi de Europa, apoi de Kiev.

UPDATE Imagini istorice au fost publicate pe Internet. Juristul ucrainean Evhen Pronin a publicat două videoclipuri din 23 februarie 2022, filmate la bordul aeronavei Antonov An-225 Mria, la aeroportul Hostomel. „Au mai rămas 12 ore până la invazie și la distrugerea avionului”, a menționat Pronin în descrierea imaginilor.