Legea care limitează la maximum 10 persoane numărul persoanelor care își pot înregistra actul de identitate la o singură adresă, votată în Senatul României, a primit aviz favorabil și va ajunge la votul decisiv al deputaților, scrie Newsweek. În ultimii ani, presa de peste Prut a scris că autoritățile române au constatat că în Sectorul 3 din București, în județele Iași și Vaslui sunt adrese la care, în acte, apar ca locatari sute de persoane. Chiar 2.000 la o adresă din Iași, inclusiv cetățeni ai Republicii Moldova.
Astfel, proiectul legislativ vizează modificarea și completarea OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
În OUG nr. 97/2005 se introduce astfel o prevedere ce stabilește că„nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP (Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”.
Această limită de 10 persoane nu se va aplica în cazul deținătorului imobilului de la respectiva adresă și membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă se înțelege titularul dreptului locativ, soțul/ soția acestuia, rudele (ale proprietarului sau ale soțului/ soției) în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la gradul al patrulea (până la veri primari).
Totodată, exceptate de la această regulă vor fi și persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/ centre de servicii sociale sau în centre educative.
Viitoarea lege stabilește că persoana ce găzduiește o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiește efectiv timp de 15 zile are obligația de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, pentru a-și exprima consimțământul de primire în spațiu.
Vor face excepție persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea de domiciliu în interes de serviciu sau în scop turistic.
Acum, OUG 97/2005 prevede că „persoana care găzduiește o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile are obligația de a anunța poliția sau serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul”, relatează avocatnet.ro, preluat de Newsweek.
Iniţiatorii proiectului susţin, în expunerea de motive, necesitatea modificărilor legislative pentru „îmbunătăţirea calităţii serviciilor de evidenţa persoanelor, a calităţii datelor înregistrate în registrul de evidenţa persoanelor şi pentru crearea de facilităţi cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate".
„În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situaţii când la aceeaşi adresă erau înregistraţi sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul Iaşi. La o adresă din comuna Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deţinute de trei gălăţeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie", explică autorii documentului, potrivit Adevărul.
