23 martie 2023, ora 09:36

Vladimir Putin nu are planuri imediate de pace în Ucraina, astfel că Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor letal Kievului pentru mult timp de acum încolo, iar statele NATO ar trebui să aloce cel puţin 2 la sută din PIB pentru cheltuielile militare. Declarația secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru The Guardian, scrie News.ro.

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că Vladimir Putin este angajat într-un „război de uzură” în Ucraina şi de aceea şi-ar dori ca membrii NATO să fie de acord, la următorul summit al alianţei, ce va avea loc în iulie, la Vilnius, să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Raportul anual al NATO, publicat marţi, a recunoscut că doar şapte din cele 30 de state membre - SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi ţările baltice - au îndeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2022.

 Franţa, cu 1,89%, şi Germania, cu 1,49%, nu au reuşit să atingă acest obiectiv, deşi ambele s-au angajat să le crească.

La începutul acestei săptămâni, membrii UE au convenit să furnizeze Ucrainei un milion de cartuşe de muniţie, provizii suficiente pentru aproximativ şase luni. 

În perspectiva summitului NATO de la Vilnius, Stoltenberg spune că şi-ar dori ca membrii NATO să fie pregătiţi să cheltuiască mai mult pentru a inversa invazia Rusiei.

Luptele aprige, care se concentrează în prezent în jurul oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstrează că Rusia este dispusă „să trimită mii şi mii de soldaţi în plus, să facă multe victime pentru nişte câştiguri minime”, a arătat şeful NATO în interviul pentru The Guardian. 

„Preşedintele Putin nu plănuieşte pacea, el plănuieşte mai mult război”, a continuat Stoltenberg, subliniind că Rusia îşi măreşte producţia industrială militară şi „se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord şi altele, pentru a încerca să obţină mai multe arme”

La fel de important, mai spune şeful NATO, ar fi ca Beijingul să fie descurajat să furnizeze arme Rusiei, pentru că Moscova, la rândul ei, duce lipsă de muniţii-cheie. 

China, al cărei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la începutul săptămânii, a fost informată de membrii NATO că vor exista „consecinţe” dacă va furniza ajutor letal Moscovei.

21 noiembrie 2024, ora 21:52

Prima furtună mare de iarnă din Finlanda - Jari - a privat de electricitate până la 80.000 de gospodării, joi, iar rafale de vânt puneau la încercare reţeaua, declară Oficiul meteorologic finlandez AFP.

Furtuna Jari a început să afecteze Finlanda de miercuri, iar viteza rafalelor de vânt a atins joi 90 de kilometri pe oră, însoţite de ninsori şi ploi puternice, scrie news.ro.

Până la 80.000 de gospodării au rămas fără curent în perioada de vârf a furtunii, iar joi la prânz 49.000 se aflau în continuare în această situaţie.

„Furtuna este în prezent cea mai puternică în sudul şi vestul Finlandei şi în nordul Mării Botni”, declară AFP Jani Parviainen de la Institutul Meteorologic finlandez (FMI).

El cataloghează drept ”remarcabilă” amploarea întreruperilor de curent şi subliniază că Jari a fost ”una dintre cele mai puternice furtuni din ultimii ani”.

Condiţiile meteorologice nefavorabile au provocat mai multe accidente rutiere şi pagube în păduri.

Arbori căzuţi au afectat circulaţia trenurilor, iar compania naţională finlandeză de căi ferate VR le-a cerut pasagerilor ”să se pregătească de întârzieri şi eventuale anulări” joi.

Mai multe zboruri au fost anulate sau înregistrau întârzieri pe aeroportul din Helsinki, iar feriboturile din capitală întâmpinau dificultăţi să acosteze din cauza unei mări agitate şi unui nivel al apei considerabil mai mare decât cel normal.

Rafalele de ”vânt trebuie să slăbească în toată Finlanda în următoarele 24 de ore”, anunţă Jani Parviainen.