Pe 23 martie este marcată Ziua Mondială a Meteorologiei. Tema din 2023, propusă de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), este „Viitorul vremii, climei și apei de-a lungul generațiilor”. Această zi are ca scop aniversarea înființării OMM și conștientizarea rolului prognozelor meteorologice, dar și a schimbărilor climatice. De Ziua Meteorologiei, vă prezentăm câteva fenomene meteo spectaculoase, iar unele chiar periculoase.
Aurora boreală
Aurora polară este un fenomen natural ce se formează în urma coliziunii moleculelor gazoase de pe Pământ cu particule încărcate magnetic provenite din vânturile solare. Mai exact, electroni și protoni proveniți de pe Soare sunt proiectați spre Terra prin așa numitele vânturi solare.
Cel mai frecvent, aurora boreală are tonuri de galben-verzui, fiind produsă de coliziunea cu moleculele de oxigen, situate la înălțime de aproape 90 de kilometri. În cazul contactului cu moleculele de azot, se produc aurore boreale de culoare albastră sau albastră-purpurie. Aurorele polare de culoare roșie sunt rare și sunt produse de particulele de oxigen situate la înălțimi de peste 320 de kilometri. Și mai rară este aurora boreală de culoare galbenă și violet.
Ploile de meteori
Ploile de meteori sunt cunoscute ca efectele strălucitoare care apar atunci când particulele din sistemul solar lovesc atmosfera Pământului. Urmele de lumină vizibile timp de 3 până la 5 secunde pe cerul nopții sunt cauzate de ionizarea gazelor atmosferice și de încălzirea prin frecare între acestea și particule.
Majoritatea meteorilor care intră în contact cu atmosfera Pământului sunt foarte mici, ca niște boabe de nisip, așa că atunci când se dezintegrează la 80-100 km altitudine, efectul nu este foarte impresionant. Cu toate acestea, există și altele, mingi de foc, care se dezintegrează la o înălțime de 13-50 de km, lăsând un fulger uimitor de lumină.
Cea mai cunoscută ploaie de meteori de-a lungul anilor este Perseide, al cărei maxim apare în data de 12 august a fiecărui an, cu o rată de peste un meteor pe minut.
Haloul solar
Fenomenul constă dintr-un cerc luminos în jurul Soarelui, ce apare în principal în locuri mai reci, cum ar fi Rusia, Antarctica sau nordul Scandinaviei. Cu toate acestea, atâta timp cât sunt prezente condițiile potrivite pentru formarea sa, aceasta poate apărea în alte locuri.
Acest halou este format din particulele de gheață care sunt în suspensie în partea cea mai înaltă a troposferei. Când lumina soarelui cade pe aceste particule de gheață, refractă lumina făcând întregul spectru de culori (similar cu cel al unui curcubeu) vizibil în jurul Soarelui. L-am putea numi un curcubeu circular caracterizat în principal prin faptul că este irizat.
Tornadele de foc
Când are loc un incendiu forestier la scară largă, este necesar un regim de vânt destul de puternic pentru a se produce o tornadă de foc. În incendiile care au avut loc în Australia, au fost observate cele mai terifiante manifestări ale incendiilor. Aceste fenomene nu sunt neobișnuite de văzut în câmpiile australiene.
Tornadele de foc se mai numesc și firenados și nu au nimic de-a face cu tornadele obișnuite. Formarea lor are loc atunci când există combinații între căldură extremă datorită temperaturilor ridicate care fac ca solul să rețină multă căldură. În plus, creșterea temperaturilor pe care le suferă pământul cu focul determină amestecarea acestuia cu un strat de aer mai rece care suflă peste el. Deoarece aerul mai cald este mai puțin dens, tinde să crească și acel gradient de temperatură, care determină diferența, determină generarea unei coloane de aer care crește rapid și începe să se rotească.
Dacă coloana de aer cald întâlnește o zonă în care are loc focul, coloana de aer va trage focul provocând tornada focului. Pe măsură ce câștigă o viteză mai mare, tornada începe să distrugă toate jarurile și materialul inflamabil. Acest turn de foc care se formează are un potențial serios de daune, deoarece își devastează întreaga cale.
Norii lenticulari
Mulți oameni au confundat vreodată un nor cu un OZN. Toți cei care au văzut aceste tipuri de nori au crezut că natura râde de existența vieții în afara planetei noastre. Cu toate acestea, nu este așa. Aceste formațiuni pe cer se datorează existenței norilor lenticulari. Sunt un tip de nor care are forma unei farfurii sau a unei lentile convergente care apare de obicei în zonele montane.
Apar în zonele montane și se formează în troposferă, adică în cel mai de jos dintre straturi ale atmosferei. Cel mai caracteristic aspect al acestor nori este că dau naștere la peisaje impresionante și au fost confundați de multe ori cu OZN-urile.
Furtunile electrice
Aceste tipuri de furtuni sunt fenomene meteorologice destul de interesante și de temut de o mare parte din populație. Acest lucru se datorează faptului că au un potențial de risc destul de mare și provoacă zgomot neplăcut. În general, este însoțită de ploi abundente, tunete puternice, dar de scurtă durată.
Aceste furtuni sunt mai frecvente în lunile de primăvară și vară, când sosește amurgul sau în timpul nopților.
Ziua Mondială a Meteorologiei este sărbătorită în fiecare an, odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din 23 martie 1950 şi a contribuţiei semnificative realizate de către serviciile meteorologice naţionale în securitatea şi bunăstarea societăţii.
Republica Moldova este membru al OMM din anul 1994 şi participă activ la activităţile acesteia. În prezent, OMM cuprinde 191 de ţări.
Surse: libertatea.ro, meteorologiaenred.com, despreastronomie.wordpress.com
