31 martie 2023, ora 17:09

Cei cinci judecători demisionari de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pleacă din sistem cu indemnizații de concediere grase. Dorel Musteață, Victor Micu, Anatolie Galben și Luiza Gafton au indicat în declarațiile de avere, depuse la încetarea mandatului, sume care depășesc 300 de mii sau chiar 500 de mii de lei. Petru Moraru nu și-a depus încă declarația de avere la final de mandat.

Cea mai mare indemnizație unică de concediere de la CSM a indicat-o, respectiv, a primit-o, Luiza Gafton, care a fost și judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba despre 547.395 de lei. 

De asemenea, magistrata a indicat pentru primele trei luni ale anului 2023 suma de 159.635 de lei din salariu, adică aproximativ 53 de mii de lei pe lună. Judecătoarea a mai trecut în declarație pensia de la CNAS, în valoare de 88.295 de lei. Iar în declarația pentru anul 2022, depusă în 20 martie curent, Luiza Gafton a indicat peste 406 mii de lei din salariul de la CSM. 

Magistrata a declarat mai multe terenuri agricole, două apartamente, o casă de locuit și un Land Rover. 

Luiza Gafton a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care a respins recursul declarat de Andrei Năstase împotriva deciziei instanței de apel prin care era menținută hotărârea de invalidare a alegerilor pentru Primăria Chișinău.

 Victor Micu a indicat la plecarea din funcție o indemnizație unică de concediere de 425790 de lei. Pentru primele trei luni ale acestui, în calitate de membru al CSM, judecătorul a indicat un salariu de 194558 de lei. Micu a declarat câteva terenuri, o casă de peste 141 de metri pătrați și un apartament. 

În mai 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în care se demonstrează că membrul Consiliului Superior al Magistraților (CSM), Victor Micu, aflându-se în prezența interesului personal „a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese” după ce a participat la una dintre ședințele CSM, și împreună cu Dorel Musteață a votat pentru atribuirea unor grade de calificare a unor judecători, inclusiv în privința propriei persoane. 

Dorel Musteață, care a fost președinte interimar la CSM, a indicat la plecarea din funcție o indemnizație unică de 351.209 lei, dar și 178.532 de lei, salariul pentru șefia de la Consiliul Superior al Magistraturii. 

Și Dorel Musteață a trecut în declarația de avere peste 10 terenuri, o casă de locuit, donație de la părinți, din care deține o doime, dar și un apartament, deținut de soție, prin donație. Judecătorul a mai declarat două mașini de model Toyota. Potrivit declarației de avere, Musteață este acționar la SA Nord - Zahăr, în baza unui contract de investiție. 

Anatolie Galben a indicat în declarația de avere depusă la încetarea mandatului o indemnizație unică de concediere de 344.075 de lei, iar pentru primele trei luni ale anului 2022 a declarat un salariu de la CSM în sumă de 204.619 lei. Magistratul, care a activat și la Curtea de Apel Chișinău, a mai indicat alocații de la CNAS, două apartamente, un garaj și autoturismul Mercedes, trecut pe numele soției sale. 

Potrivit ZdG, magistratul Anatolie Galben a ajuns în atenția opiniei publice în aprilie 2009, când a examinat în comisariatele de poliţie cele mai multe demersuri de aplicare a arestului preventiv pe numele tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009. La Curtea de Apel Chișinău a fost promovat prin decretul președintelui de atunci al țării Igor Dodon. 

Petru Moraru, membru demisionar de la CSM nu a depus deocamdată declarația de avere la încetarea mandatului. Contactat de TV8.md, Petru Moraru a declarat că documentul va fi depus în termen scurt la ANI, dar și că ar urma să ridice o indemnizație de concediere în valoare de circa 300 de mii de lei. 

Petru Moraru a fost judecător la CSJ din 11 iulie 2014, când a fost numit până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. Potrivit ZdG, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

Cei cinci și-au anunțat plecările în luna februarie, iar cererile lor de demisie au fost deja aprobat la CSM. 

03 februarie 2025, ora 08:00

Soția lui Vladimir Plahotniuc a fost pusă sub învinuire în dosarul „Frauda Bancară” și urmează să fie trimisă în judecată, a anunțat șefa Procuraturii Anticorupție (PA), la „Cutia Neagră PLUS”. În cazul oligarhului fugar, doar un dosar a ajuns pe masa judecătorilor. Veronica Dragalin explică că resursele limitate ale procuraturii trebuie gestionate eficient și că inițierea mai multor procese în lipsa inculpatului ar putea complica inutil procedurile.

„În continuare se lucrează, în dosarul frauda bancară a fost pusă sub învinuire și soția lui, urmează să fie trimisă în judecată. Ideea că procurorii nu lucrează în privința acestei persoane nu este adevărată, dar trebuie să decidem resursele noastre limitate unde le concentrăm”, a declarat Dragalin.

Potrivit șefei PA, Plahotniuc este fugar, iar acest statut complică semnificativ procedurile judiciare:

„Această persoană e fugar și atunci ne întrebăm care e consecința dacă trimitem încă 5 dosare în judecată în privința lui. Cel trimis deja are peste un miliard de lei sechestrați. Când trimiți un dosar în judecată chiar în lipsa lui complică lucrurile pentru că ajungem în judecată și se poate amâna ședința pentru că avocații la fugar nu vin. Practic, când ne gândim cum să concentrăm resursele procuraturii și judecătorilor, care e sensul să trimiți foarte multe dosare în privința la un fugar, când deja pe dosarul pe care l-ai trimis ar putea fi garantată o pedeapsă de 15 ani de închisoare și o sumă mare.

Când avem doar 37 de procurori, e mai important noi să trimitem încă 5 dosare în privința persoanei care deja riscă pușcărie sau e mai important să tragem la răspundere penală inclusiv persoanele care poate se află încă în Republica Moldova și comit infracțiuni până în ziua. Noi avem resurse limitate și trebuie să prioritizăm”.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Acesta este învinuit pe trei capete de acuzare în dosarul penal „Metalferos”: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari, spălare de bani în dosarul „Frauda Bancară” și dosarul „Kuliok”.

În iulie 2023, cauza penală de învinuire a lui Plahotniuc, în dosarul „Frauda bancară” a ajuns pe masa magistraților. Avocații oligarhului fugar au negat toate acuzațiile, iar la moment, nu se știe unde se află acesta. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc.