Binefacerea lor a fost direct proporțională cu aspirațiile politice. În ultimii ani, fundațiile de caritate, create de lideri politici sau de persoane apropiate lor, au intrat în con de umbră, deși cândva se întreceau în acțiuni de binefacere. Unele și-au sistat activitatea, altele și-au redus din evenimente și din bugete, după ce fondatorii lor au fugit din țară sau nu mai sunt la putere. Avem destule exemple care să susțină concluzia de mai sus. 

Vă amintiți, probabil, de celebra fundație „Edelweiss”, a lui Vladimir Plahotniuc, care a donat zeci de milioane de lei pentru activități de binefacere. Ultima acțiune de caritate a fost în luna iunie, 2019, exact în luna în care Plahotniuc a fugit din Republica Moldova. Nu este singurul, constată experții de la Promo-LEX, care se întreabă de ce politicienii nu continuă actele de binefacere, după încheierea carierelor politice? „Este mai greu financiar”, a explicat, de pildă, Renato Usatîi, care tot deține o fundație. A negat că s-a folosit de fundație pentru a atrage simpatia electoratului. Pe de altă parte, fundațiile de caritate sunt folosite și pentru spălarea banilor, consideră fostul deputat Iurie Reniță, care a încercat să modifice Legea Fundațiilor. 

Una dintre cele mai cunoscute fundații, fondate de politicieni, este cea a lui Vladimir Plahotniuc, „Edelweiss”. Organizația a fost înființată în anul 2010, cu puțin timp înainte de a se lansa în politică, atunci când a ajuns deputat pe listele Partidului Democrat. Prin această fundație, echipa și-a propus să susțină familiile sărace și persoanele talentate. Rapoartele financiare au arătat că cel mai generos donator a fost, în toată această perioadă, Plahotniuc, care a pompat în activitatea asociației zeci de milioane de lei.

„Ceea ce am realizat acum este doar o mică parte din ceea ce ne-am propus să facem. Îndemnăm și alți oameni de afaceri să ni se alăture”, spunea Plahotniuc, în 2019.

Potrivit jurnaliștilor de la Moldstreet, în anul 2017, Vladimir Plahotniuc a contribuit cu 27 de milioane de lei pentru activitatea fundației, iar un an mai devreme - cu 35 de milioane de lei. În primii șase ani de activitate, fundația a avut la dispoziție un buget de circa 60 de milioane și peste 700 de mii de beneficiari. 

Unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale fundației a fost „O nouă viață”, intens mediatizat la televiziunile din trustul media al democraților. Proiectul a presupus oferirea de cutii cu lucruri necesare în primele luni de viață pentru nou-născuți. În cele din urmă, campania a devenit un proiect guvernamental, preluat și implementat de Guvernul Filip, fiecare cutie valorând circa 2 mii de lei. 

Este 9 iunie 2019, ziua în care democrații au mobilizat mii de oameni pentru a protesta față de discutata alianță dintre socialiști și Blocul ACUM. Acțiunea îl va costa pe Plahotniuc funcția deținută în cadrul partidului, pentru că peste două săptămâni a renunțat la șefie și a fugit din țară. Dispariția liderului a însemnat, pentru fundația „Edelweiss”, sfârșitul acțiunilor de caritate. 

Dacă ne uităm pe site-ul fundației, vedem că ultimul eveniment este din 17 iunie 2019, fiind vorba de o donare de sânge. Am încercat să aflăm răspunsuri de la Lilia Cucoș, care, potrivit datelor oferite de autorități, încă mai figurează ca fiind directoarea executivă a asociației. Am telefonat-o pe un număr de telefon, pe care ni l-au oferit oamenii din anturajul democraților, dar era închis. 

Deși pe site-ul fundației, dar și conform informațiilor autorităților, adresa juridică încă mai este în fostul sediu de lux al Partidului Democrat, aici la fel nu am găsit pe cineva, de la care să aflăm răspunsuri. 

Anterior, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au reușit să discute la telefon cu Lilia Cucoș, despre sistarea activității fundației. Aceasta a declarat că asociația este într-o perioadă de restructurare, refuzând să ofere alte detalii. 

În condițiile în care Vlad Plahotniuc este din 2019 fugar, iar ultimele informații disponibile arătau că se află în Ciprul de Nord, a fost imposibil să-l contactăm la acest subiect. Am vrut să aflăm opinia lui Dumitru Diacov, cel care a deținut funcția de președinte de onoare al democraților, dacă fundația și-a sistat activitatea din cauza plecării lui Plahotniuc, dar nici el nu ne-a răspuns la apeluri.

De numele familiei Dodon sunt legate două fundații care au făcut acte de caritate. Prima - „Soluția” a fost lansată în 2011, pe când Igor Dodon aspira la funcția de primar general al Capitalei din partea comuniștilor. La primul raport, acesta a fost întrebat despre banii și donatorii asociației. 

„La un an de zile, ne-a reușit să adunăm de la sponsori circa 500 de mii de lei, sunt donații benevole din partea celor care au vrut să ne ajute să facem lucruri bune”, menționa pe atunci, Igor Dodon.

Cu timpul, fundația de binefacere „Soluția” și-a mai rărit din activități și a trecut într-un con de umbră. Am găsit fundația doar pe o pagină de Facebook, unde era indicată o singură adresă de e-mail. Deși am expediat un mesaj, prin care am cerut să ni se prezinte rapoartele financiare, răspunsul încă se lasă așteptat. 

La două luni după ce Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale, soția sa decide să înființeze, în februarie 2017, o altă fundație de caritate „Din suflet”.

Am luat legătura cu Rita Manole, care figurează în calitate de conducător al fundației. Ne-a cerut întrebările în scris, dar, chiar dacă i le-am expediat, nu am primit vreun răspuns la ele. Printre altele, am vrut să aflăm cine sunt donatorii fundației și ce sume au donat în ultimii șase ani, unde sunt publicate rapoartele financiare și de ce nu continuă acțiunile de caritate, la fel ca pe timpul când Igor Dodon deținea funcția de șef de stat. 

Fundația-și are sediul într-un bloc de locuit de pe strada Onisifor Ghibu, din sectorul Buiucani al Capitalei, chiar lângă casa familiei Dodon. Accesul în bloc se face doar cu permisiune specială. Deși am sunat îndelung, nu ne-a răspuns nimeni.

În cei câțiva ani de activitate, Fundația de binefacere „Din suflet” a organizat mai multe campanii pentru persoanele aflate în dificultate. Iar pentru a le duce la bun sfârșit a fost nevoie de sume mari de bani. Fie că donau case, fie că procurau mobilă ori aparate medicale, aceste acțiuni aveau nevoie de milioane de lei pentru a fi duse la bun sfârșit.

„Toate proiectele implică anumite emoții și te bucuri când ajuți. Unul dintre cele mai sufletiste proiecte a fost 'Salvăm copiii din lumea tăcerii'”, spunea fondatoarea fundației, Galina Dodon.

Deși fundația era patronată de prima doamnă, la cele mai emoționante evenimente de caritate, Igor Dodon era practic nelipsit. 

Legea obligă structurile de acest fel să publice rapoartele financiare, însă fundația fostei prime doamne a evitat, de fiecare dată, să le prezinte, deși jurnaliștii, cu diferite ocazii, au insistat să le obțină.

„Atunci când se vor finaliza lucrările, vom face totalurile și vom oferi informațiile, conform legii”, declarat Igor Dodon. 

Anterior, Președinția, când încă era condusă de Igor Dodon, negase probleme în finanțarea fundației. Într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă, instituția prezidențială menționa că „toate sursele de finanțare atât cele interne, cât și cele externe sunt transparente, însă donatorii nu doresc ca datele lor să fie făcute publice. Din proiectele fundației, peste 200 de mii de cetățeni au fost ajutați”. 

Din decembrie 2022, fundația de binefacere „Din suflet” s-a pomenit într-o listă de interdicții, elaborată de SIS, din cauza unui transfer de pe contul bancar al lui Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei. Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație a scris că, în 2017, acesta ar fi donat 70 de mii de dolari fundației. 

Ilan Șor este un alt politician care deține o fundație de caritate. În 2011, acesta a înființat fundația „Miron Șor”, pentru a continua acțiunile tatălui său, care a încetat din viață pe când el avea 18 ani.

Fundația de caritate „Miron Șor” a participat în mai multe proiecte de susținere a persoanelor cu posibilități modeste. În 2020, de pildă, a donat un milion de lei administrației din Orhei în lupta cu pandemia de coronavirus. Și tot în 2020, când fundația a făcut totalurile pentru 9 ani de activitate, s-a lăudat că a ajutat 150 de mii de familii din toată țara. 

Fundația are o pagină de Facebook, iar ultima postare este din septembrie 2022, din care aflăm că au fost oferite ghiozdane pentru mai mulți copii. Am încercat să luăm legătura cu administratorii paginii, lăsând un mesaj pe chat, dar am fost ghidați la pagina oficială a lui Ilan Șor. Am retrimis mesajul despre ce vrem să discutăm, însă nu am primit vreun răspuns deocamdată. 

De numele lui Ilan Șor este conectată și asociația obștească Pentru Orhei. Înființată la scurt timp după ce Șor a fost ales primar de Orhei, asociația a sponsorizat mai multe proiecte de infrastructură costisitoare, dar care-l puneau în lumină bună pe edil. Asociația a refuzat să prezinte, de-a lungul timpului, jurnaliștilor interesați rapoartele financiare, menționând că nu are statut de entitate publică și nici obligația de a raporta sursele financiare. 

Renato Usatîi este un alt politician care deține o fundație de caritate. Aceasta și-a început activitatea în 2015, după ce a fost ales primar de Bălți. Săptămâna aceasta, într-o discuție la telefon, Usatîi ne-a declarat că, de la fondare și până în prezent, el era principalul sponsor al fundației. 

Rapoartele financiare, disponibile pe site-ul fundației, sunt din anul 2018. Dar, accesul la ele este restricționat, fiind nevoie de un accept special pentru a le putea vizualiza. 

A doua zi de la această discuție, președinta fundației, Elena Grițco, ne-a pus la dispoziție rapoartele financiare pentru anii 2020 și 2021. Din acestea, aflăm că în cei doi ani, Renato Usatîi a oferit circa 8 milioane de lei, care au fost investiți, în mare parte, pentru proiecte de infrastructură. 

În anul 2020, după modificarea legii privind organizațiile neguvernamentale, fundațiile sunt obligate să scoată din denumiri nume de politicieni ori de persoane de demnitate publică. Pentru aceasta, organizațiile au avut la dispoziție 2 ani. L-am întrebat acest lucru pe Usatîi, care afirmă că noua conducere a fundației a depus actele la Agenția Servicii Publice și așteaptă permisiunea pentru modificarea denumirii. 

Potrivit legislației, un partid politic este obligat să declare toți banii pe care îl cheltuie, dar și toate sursele de finanțare. Legea nu este atât de dură în cazul fundațiilor de caritate, care poate fi finanțată și din afara țării, obligația de bază fiind să publice rapoarte financiare. 

Conform directorului de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, legislația mai poate fi schimbată și îmbunătățită prin obligarea fundațiilor de a raporta atunci când prestează servicii pentru un anumit politician. 

De altfel, în 2019, un grup de deputați, printre care și Iurie Reniță a propus modificarea Legii Fundațiilor, pentru a descuraja politicienii să le folosească în scopuri electorale și din surse de finanțare netransparente. 

Pe lângă transferul de imagine dintre acțiunile fundațiilor de caritate și activitatea politicienilor, aceste structuri, deseori, sunt folosite și pentru spălărea banilor, în condițiile în care organizațiile pot fi finanțate de oricine și de oriunde. 

A fost contra acestor fundații de caritate, fondate de politicieni, și Partidul Comuniștilor. În 2018, formațiunea a înregistrat un proiect de lege care să modifice modul de finanțare a partidelor. La cinci ani distanță, Vladimir Voronin nu a părut atât de convins de solicitările de cândva. 

Am făcut și o solicitare de informație la Agenția Servicii Publice, de la care am vrut să aflăm ce informații deține despre fundațiile descrise mai sus, inclusiv dacă există rapoartele financiare ale acestora. Printre altele, entitatea ne-a comunicat că: „organizația necomercială face public raportul anual de activitate în cel mult 6 luni de la sfârșitul anului pentru care este întocmit. Dacă organizația necomercială nu publică raportul anual de activitate, aceasta va transmite, în termen de cel mult o lună, o copie a raportului oricărui solicitant. 

Raportul de activitate nu este un act ce se regăseşte în dosarul de evidenţă al persoanei juridice şi actualmente organizaţia necomerciale nu are obligaţia de a prezenta Raportul său de activitate organului înregistrării de stat”. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan