04 mai 2023, ora 09:50

Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, propune mai multe modificări la legea privind regimul străinilor din Republica Moldova. Mai exact, se dorește eliminarea permiselor de muncă străinilor care vin din alte țări.

În acest sens, prin inițiativa lansată joi, 4 mai, de Dumitru Alaiba, se propune simplificarea procesului de angajare a cetățenilor străini.

„Lansăm astăzi o nouă inițiativă care să flexibilizeze piața muncii din Republica Moldova. Vreau să operăm modificări la legea privind regimul străinilor și eliminăm permisele de muncă pentru cetățenii care vin dintr-o listă de țări sigure cu care Republica Moldova are un mare potențial atât comercial cât investițional. Vrem să maximizăm acest potențial pentru a aduce investiții din aceste țări, care să susțină acest ritm de creștere economică accelerată.

Dorim să oferim acces cât mai mare companiilor noastre la creștere, competențe, dezvoltare, iar asta înseamnă în primul rând oameni. Companiile noastre mari și mici ar putea să se dezvolte într-un regim mult mai accelerat dacă ar avea mai mulți oameni ca să-i angajeze. De la această constrângere structurală ratăm an de an creșterea și oportunități de dezvoltare. Investitorii ocolesc de multe ori R. Moldova de multe ori din cauza că nu au pe cine angaja. Aceasta e o problemă inclusiv pentru antreprenorii noștri de la nord la sud”, a declarat Alaiba.

În acest context, ministrul propune ca pe lângă cele 18 categorii de străini care pot conform legislații lucra în Republica Moldova să fie incluși și cetățenii care provin din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, din Statele Unite ale Americii, Norvegia, Marea Britanie, Japonia, Elveția, Ucraina, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, dar și state din Balcani. 

În prezent, angajarea cetățenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova se poate face în baza dreptului de aflare sau a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă și a permisului de ședere provizorie în scop de muncă, eliberat de Biroul Migrație și Azil, la cererea beneficiarului solicitant.

23 septembrie 2023, ora 22:00

Scandalul brățărilor electronice de monitorizare încă nu s-a stins. Andrei Iavorschi, cel care era directorul Inspectoratului Național de Probațiune în perioada în care au fost procurate echipamentele de supraveghere, explică de ce a câștigat același agent economic la toate cele cinci licitații. Potrivit lui, oferta făcută de compania Infoexpres a fost cea mai avantajoasă atât din punct de vedere financiar, cât și al securității. 

Calculele lui Iavorschi arată că pentru întreținerea unei brățări electronice, Inspectoratul Național de Probațiune cheltuie în jur de 40 de bani per zi, de zeci de ori mai puțin decât ar fi fost în cazul altor oferte. Iar despre sesizarea Ministerului Justiției privind posibila trucare a licitațiilor, spune că procuratura s-a expus anterior. 

„Unde este marea și marea eroare? În primul rând, Consiliul Europei și alte structuri cu care colaborează INP niciodată nu au elaborat nici caiete de sarcini, nici condiții tehnice, mai ales obligatorii”. 

Reacția lui Andrei Iavorschi, cel care se afla la conducerea Inspectoratului Național de Probațiune în perioada celor cinci licitații, vine după o analiză critică, efectuată de Agenția de Guvernare Eficientă și Responsabilă. În raportul publicat la începutul lunii septembrie, se menționa că pentru a moderniza sistemul de monitorizare electronică, inspectoratul a beneficiat de asistența unor experți internaționali. În comun cu specialiștii locali, au participat la elaborarea specificațiilor tehnice, astfel încât să corespundă standardelor internaționale. Însă, au constatat monitorii, când s-a ajuns la demararea procedurilor de achiziție, o bună parte dintre aceste specificații au dispărut. 

„Au fost excluse documente ce atestă conformitatea acestor dispozitive. Am fost mirați inițial apoi am ajuns la unele suspiciuni că a fost făcut pentru a favoriza un anumit agent economic”, a spus monitorul AGER, Olga Diaconu.

Pe de altă parte, Andrei Iavorschi afirmă că grupul de lucru a luat în calcul opinia experților internaționali, dar cu anumite excepții. 

„În 2018, când a fost elaborat caietul de sarcini și transmis, au fost importate din studiile respective, unele din condițiile tehnice, ca și recomandare, evident”. 

Unele recomandări, formulate de experții străini, au fost excluse pentru că nu erau în concordanță cu legislația națională, dar și pentru că depășeau bugetul de care dispunea inspectoratul pentru a procura și moderniza sistemul de monitorizare.

„Studiul este bazat pe practica europeană. Hostingul poate fi în orice altă parte, pe când la noi nu se prea permite. Și de aceea, studiul este bazat pe locațiunea serviciilor. Și când am luat ca și bază tehnică, adică ne-am inspirat din acest studiu, partea financiară nu doar că nu era rentabilă, ci era net peste sursele bugetare disponibile la acel moment, dar și la acest moment. Dacă să raportăm la cei circa 5700 de subiecți care au fost monitorizați în această perioadă, cheltuielile ar constitui 0, 47 de bani per zi. Dacă să ne raportăm la studiul cu recomandări atunci cheltuielile ar constitui 3,2 euro per zi”. 

Toate cele cinci achiziții de procurare a echipamentelor de monitorizare au fost câștigate de unul și același agent economic - Infoexpres. În perioada anilor 2019 - 2021, compania a încheiat contracte cu INP, cu o valoare aproximativă de 4,5 milioane de lei. 

„- Dumneavoastră știați ceva despre compania Infoexpres până să câștige licitația? - Nu. - Nicio relație? - Nu. Am cunoscut despre ea atunci când am făcut studiile de necesar în 2018, pentru a cunoaște ce este pe piață. - Mai exista ceva similar pe piață în acea perioadă? - Nu am identificat, importatori - da. Erau. Noi le-am dat și sarcina la importatori. Problema lor era că ei aduceau în acea perioadă doar monoblocuri, cu sarcină limitată”. 

Dispozitivele achiziționate de la compania Infoexpres diferă, cel puțin la aspectul fizic, de brățările autorizate în Uniunea Europeană, care seamănă mai degrabă cu niște ceasuri, doar că fixate la picior. Curios este faptul că inspectoratul a cerut, în caietul de sarcini, ca dispozitivele să nu acopere mai mult de 50 la sută din suprafața pielii. Această condiție, spun monitorii de la Ager, nu se regăsea în specificațiile tehnice inițiale și a fost introdusă pentru a favoriza Infoexpres. Și asta pentru că brățările propuse de această companie aveau benzi mult mai subțiri. 

„Studiile anilor precedenți despre brățările de cauciuc, monobloc, ceea ce vedem noi în filme, ele au 2 probleme. De igienă: a purtat unul 3 luni de zile brățara, devin transmițătoare etc. Dacă erau acele tipuri, atunci chiar era să avem reclamații și nu doar de la politicieni. Asta ce ține de suprafața de acoperire. Se adaugă și cheltuielile de schimbare a brățărilor. La o brațară calitativă este de la 15, 20 de euro. Astea deja sunt cheltuieli ascunse. Erai obligat să ai în stoc și cureaua. De fapt, suntem mulțumiți de tipul trakerelor care sunt astăzi la moment. Că ele nu sunt friendly, casual sau nu au cristale ori nu sunt roz, asta da. Nu putem oferi așa ceva. Sunt cum sunt, mă refer la aspectul fizic. Dar la siguranță nu le putem reproșa ceva”. 

Analiza făcută de Ager a fost expediată Ministerului Justiției, care, la rândul său, a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a analiza legalitatea desfășurării celor cinci licitații. În replică, Andrei Iavorschi susține că anterior procurorii s-au expus deja pe marginea acestui caz. 

„Sesizările respective au fost depuse și în 2022. Un an și jumate în urmă. Și jumate de an în urmă. Și ele au fost deja clasate. Legislația națională spune clar: tu nu poți ancheta de două ori același aspect, chiar dacă apar circumstanțe noi, chiar dacă o anumită persoană, nu dau nume, vrea asta. Scopul - pot doar să-l intuiesc. Interese financiare ale unui persoane sau ale unui grup de persoane. Pentru că în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv cu persoane implicate în acest proces, am înțeles că interesul există și că se dorește anume „locațiunea”. Vă explic de ce. Din locațiune este mai ușor să faci cotă parte cu persoana care ți-a făcut lobby. E mai ușor cu „otkatul” din locațiune”.

Anterior, și conducerea companiei Infoexpres a negat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces. În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate, se află 155 de dispozitive. 

Reporter: Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan