07 aprilie 2023, ora 17:14

Noi imagini video cu momentul în care fondatorul „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran, a fugit imediat după ședința de judecată, la care magistrații au admis cererea procurorilor de a-i înlocui suspectului arestul la domiciliul cu arestul în Penitenciarul 13. TV8.md a intrat în posesia unei înregistrări video, în care se vede cum acesta aleargă agitat pe o stradă și se ascunde după o mașină.

TV8.md amintește că fondatorul Bismobil Kitchen, Mihail Șaran, a fugit de justiție. S-a întâmplat după ședința de judecată, la care magistrații au admis cererea procurorilor de a-i înlocui suspectului arestul la domiciliul cu arestul în Penitenciarul 13.

Urmare a solicitării procurorului PCCOCS, Șaran urma să revină în arest preventiv pentru 30 de zile, după ce anterior Curtea de Apel Chișinău a admis recursul avocaților și l-a plasat în arest la domiciliu.

Potrivit PCCOCS, acesta, însă, nu s-a prezentat la pronunțarea încheierii judecătorești emisă de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În schimb, după ședința de examinare a demersului procurorului, până la pronunțarea încheierii, învinuitul s-a deplasat în parcul „Dendrariu.” Acolo, acesta a forțat și a înlăturat de pe corp brățara electronică în baza căreia era monitorizat de oamenii legii, a aruncat haina în care era îmbrăcat, ca să nu fie recunoscut, și a evadat. La moment, acesta este căutat de Poliția Republicii Moldova pentru a fi reținut.

Reamintim că demersul procurorilor urma a fi examinat joi, însă ședința a fost amânată la demersul părții apărării, motivând necesitatea audierii unor martori. Inițial, învinuitul a fost reținut la 19 ianuarie 2023, la aeroportul din Chișinău, chiar în momentul în care urma să părăsească Moldova, cu un bilet cu o singură direcție – Moscova, Rusia.

31 ianuarie 2025, ora 19:11

 „Uniunea Europeană a ales calea militaristă”. „Banii alocați pentru școli, grădinițe și sănătate vor fi redirecționați pentru producerea de arme”. Astfel de mesaje au fost răspândite de mai multe portaluri de știri pro ruse și politicieni din Republica Moldova, după discursul șefei diplomației UE, Kaja Kallas. Cifrele însă scot la iveală o altă realitate.

„Rusia nu este o problemă doar pentru unii dintre noi, ci pentru noi toți. Europenii trebuie să se trezească. Anul trecut, statele membre au cheltuit în medie 1,9% din PIB pentru apărare. Rusia cheltuiește 9%. Cheltuim miliarde pe școli, asistență medicală și bunăstare. Dar dacă nu investim mai mult în apărare, toate acestea sunt în pericol”, a declarat  Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

De fapt, a fost un apel către țările europene să investească mai mult în apărare, în contextul noilor realități geopolitice. Totuși, unii politicieni au preferat să scoată în evidență anume acest îndemn, prezentând UE drept o entitate militaristă care investește doar în apărare, în detrimentul serviciilor sociale. Ce uită să menționeze acești actori politici sunt argumentele prezentate de șefa diplomației UE și datele statistice oficiale.

„Putin cheltuie mai mult de o treime din bugetul țării sale pentru armată. Adică de trei ori mai mult decât înainte de război. (...) Prea mult timp am oferit Rusiei alternative, sperând că va alege cooperarea și prosperitatea economică pentru poporul său, în locul ambițiilor imperialiste frauduloase. În schimb, industria de apărare a Rusiei produce tancuri, bombe și proiectile de artilerie în cantități mari. În trei luni pot produce mai multe arme și mai multe muniții decât putem produce noi în douăsprezece luni”, a punctat Kaja Kallas. 

După destrămarea URSS, statele UE au redus semnificativ din cheltuielile militare, ajungând în prezent sub 2% din PIB, în timp ce banii alocați pentru protecția socială a depășit un sfert din Produsul Intern Brut. În anul 2022, cheltuielile pentru protecția socială au însumat peste 38% din totalul cheltuielilor guvernamentale ale UE, echivalentul a 3 trilioane euro. Pe locul 2 s-a aflat sănătatea cu aproximativ 15%, iar domeniul apărării s-au clasat abia pe locul 7, cu o cifră modestă de doar de 2,34 %.

De altă parte, conform datelor oficiale ruse, în anul 2022 Moscova a alocat 4,1% din PIB pentru apărare, ceea ce reprezenta a 2 cea mai mare cheltuială pentru bugetul federal, aproximativ 15%, fiind depășită doar de protecția socială. Domenii precum sănătatea și educația se află la coada listei.

Anul trecut, Federația Rusă a alocat 6,7% din PIB ministerului apărării, iar pentru anul curent, fiecare a 3 rublă din bugetul federal rus merge pentru efortul de război, în timp ce cheltuielile europenilor au crescut nesemnificativ.

„Cheltuieli de apărare, doar pentru Ministerul Apărării ating 6,7% din PIB, pentru anul curent (2024). Dacă adunăm toate structurile de forță, atunci depășim 8% din PIB. Dacă luăm în calcul cheltuielile Ministerului Apărării de 6,7%, iar pentru întreg domeniul apărării puțin peste 8%, acest lucru nu este critic până când, deoarece în Uniunea Sovietică 1985-1986, cheltuielile pentru apărare însumau 13%”, declara președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. 

În contextul în care țările UE se află la graniță cu un stat agresor, care amenință cu fiecare ocazie ca va distruge Europa cu arme nucleare și își crește exponențial bugetul militar, alocarea de resurse financiare în rândul țărilor europene pentru apărare devine imperativă. Fără o garantare proprie a securității, întreaga bunăstarea construită timp de decenii se află în pericol.