Un proiect de lege s-a aprobat în Guvern, iar altul s-a votat în Parlament. Procuratura Anticorupție nu este de acord cu versiunea în care a fost votat în prima lectură proiectul de lege care prevede delimitarea competențelor acestei instituții și ale Centrului Național Anticorupție la investigarea cauzelor de corupție la nivel înalt.
Problema e că acum lor le revine și investigarea cauzelor mai mici de corupție, iar asta va reduce din eficiență, spune șefa instituției. În replică, președinta comisiei parlamentare de profil susține spune că în varianta inițială a proiectului a fost comisă o eroare și că nu se mai poate reveni la vechile prevederi.
Șefa Procuraturii Anticorupție spune că este obligatoriu să se revină la versiunea anterioară a proiectului de lege, cel care, de fapt, ar reduce cu un sfert presiunea actuală de pe Procuratura Anticorupție, iar procurorii se vor putea axa astfel pe dosarele complicate, așa cum s-a anunțat inițial. În prezent, instituția are în gestiunea sa peste 1100 cauze. 600 sunt la etapa de urmărire penală și 500- la cea de judecată.
Pe de altă parte, președinta Comisiei Juridice Numiri și Imunități a Parlamentului, Olesea Stamate spune că, în varianta inițială a proiectului a fost comisă o scăpare:
„Într-adevăr, în proiectul aprobat și examinat în Guvern a fost o mică scăpare. Acolo e vorba de o categorie de subiecți, o scăpare care se rezolvă în Parlament. Nu e o problemă. Procuratura Anticorupție insistă pe ridicarea pragului financiar pentru infracțiunile care urmează să fie în gestiunea PA, lucru care este inacceptabil acum, în circumstanțele actuale”.
Mai mult, Stamate spune că o soluție care sa-i avantajeze pe toți nu există, dar că în urma discuțiilor de acum câteva zile s-ar fi ajuns la un compromis și nu înțelege de ce se arată acum deranjată Procuratura Anticorupție:
„Îmi pare foarte rău că PA procedează în acest fel necolegial. Noi am discutat, noi am ajuns la un compromis, ca acum să înțelegem că PA din nou nu este de acord. Acu, PA vrea să scape de conducerea pe aceste dosare, dar noi nu avem cui să le dăm conducerea pe aceste dosare, că nu le dai la Procuratura Chișinău. Noi cu toții știm ce se face la Procuratura Chișinău și în celelalte procuraturi teritoriale. Una este că aceste procuraturi nu sunt curățate, dar în procuratura Chișinău este situația cu atât mai proastă”.
Procuratura Anticorupție susține că din 147 de persoane condamnate pe cazurile instrumentate de PA, în 2022, doar 12% au fost condamnate la închisoare cu executare. Iar asta vorbește despre faptul că dosarele care ajung pe masa judecătorilor sunt, în mare parte, pentru infracțiuni mai puțin grave, unde legea permite eliberarea condiționată, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea.
Șefa Procuraturii Anticorupție spune că versiunea legii, votată în Guvern, era în formula care ar fi sporit eficiența instituției, aceasta fiind și condiția pentru aderarea la Uniunea Europeană și un angajament față de Fondul Monetar Internațional. Doar că în Parlament unele prevederi s-au schimbat.
Noua versiune a documentului, votată la 30 martie curent, cu 54 de voturi, include în atribuțiile PA instrumentarea cazurilor de corupție și a altor categorii de funcționari, pe lângă Președintele țării, deputați și membri ai Guvernului. În același timp, CNA va investiga cazurile de corupție sistemică, iar de corupția mică se va ocupa organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne.
