Se întâmplă deseori să auzim primari cum se plâng că nu au instrumente ca să dezvolte localitățile pe care le conduc. Ba că nu au fonduri, ba că nu au obiective pe care să le transforme în mașini de făcut bani. Sunt situații când primarii vor să miște lucrurile din loc, dar se împotmolesc în birocrație. În municipiul Cahul, de ani buni, stă în paragină un loc ce ar putea aduce venituri impresionante localității.
Vorbim de Lacul Sărat, care pe timpurile sovietice atrăgea mii de oameni din tot spațiul ex-sovietic, având un potențial turistic enorm pentru oraș. Reabilitarea lui a început acum mai bine de 10 ani și a înghițit milioane de lei din bugetul public. Dar, perla turistică tot înecată stă, într-un strat gros de probleme.
În Lacul Sărat, ce urma să fie o atracție turistică atractivă, fiind amplasat în centrul orașului Cahul, nu găsești gram de apă sărată. Vedem în schimb niște apă. E o apă murdară, cu PET-uri, mai vedem niște stufăriș, și asta chiar dacă în el au fost înecate milioane de lei din bani publici.
Ca să înțelegem mai bine valoarea acestui obiectiv și impactul asupra vieții social-economice din orașul Cahul, vă propunem să ne întoarcem puțin în timp. Ne oprim la începutul anilor 60 ai secolului trecut, vremuri în care țara noastră făcea parte din Uniunea Sovietică. În sudul țării, echipe de specialiști încercau să găsească rezerve de gaze naturale și petrol. În timpul căutărilor, s-a descoperit în schimb că orașul Cahul deține ape minerale cu proprietăți curative.
În primăvara anului 1965, datorită sondării unei fântâni arteziene de lângă râul Frumoasa, a prins viață Lacul Sărat. Apa venea de la circa 500 de metri adâncime, având un miros pătrunzător de hidrogen sulfurat şi iod. Lacul a căpătat popularitate și, în scurt timp, a devenit un loc de atracție inclusiv pentru mii de turiști din țările fostei Uniuni Sovietice.
„Care este, în genere, perla? Perla este apa asta sărată care, pe continentul acesta al nostru eurasiatic, este ceva similar undeva lângă Piatigorsk. La Sovata, de care vorbiți voi, „otdîhaiet” (nici pe departe), nu-i nimic, pe lângă lacul acesta al nostru”, spunea în 2019, consilierul municipal Vasile Vanțevici.
Însă, faima lacului a început să se stingă odată cu deschiderea sanatoriului Nufărul Alb, care folosește inclusiv acum, aceeași apă curativă, pe care o extrage printr-o sondă aparte. În 2010, primăria Cahul, din dorința de a readuce la viață Lacul Sărat și potențialul său turistic, a depus o cerere de finanțare pentru amenajarea zonei. Urma să redevină o atracție importantă, cu circa 500 de vizitatori pe zi.
Apelul primăriei a fost auzit, astfel că în 2012 a început reabilitatea lacului, cu banii alocați de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Deși, în total, au fost preconizate circa 13 milioane de lei, un raport de evaluare întocmit în anul 2015 a arătat că au fost valorificate aproape 9 milioane. Banii au fost cheltuiți pentru curățarea, betonarea, amenajarea bazinului și a plajei, a fost pus pavaj și... cam atât. Din 2017, anul când obiectivul renovat a fost predat primăriei, lacul stă în paragină.
„- Unde este impasul cel mare cu lacul acesta? - Știți, multă lume cunoaște bancurile: dacă o să fie băieți cuminți, o să le deie și apă, da? În sensul acesta s-au produs lucrurile. Prima etapă când s-a depus proiectul spre finanțate prin ADR Sud, din Fondul Național de Dezvoltare Regională, era conceptul la pachet: atât amenajarea zonei, bazinului, cât și forarea sondei pentru exploatarea zăcământului. Ulterior, s-a exclus componenta cu exploatarea, dar s-a lăsat prima etapă - amenajarea zonei. S-a betonat, s-a întărit puțin zona. Un pic. Pic-ul acesta însă a costat multe milioane. - Justificat sau nu ne puteți spune acum? - Cred că era logic să fie la pachet inclusiv cu forarea sondei”.
Cu alte cuvinte, deși lacul a fost amenajat, autoritățile locale au ajuns în impas atunci când au ajuns la etapa umplerii bazinului cu apă mineralizată. Și asta pentru că apele subterane sunt proprietate națională, iar ca să fie exploatate, este nevoie de a deține dreptul de concesionare a zăcământului acvatic.
După un șir lung de discuții, în anul 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a dat undă verde pentru concesionare
„După acea hotărâre de Guvern, a fost desemnată Agenția Proprietăți Publice să organizeze concursul de concesionare. A fost pregătit un caiet de sarcini, s-a anunțat procedura, dar în acel moment nu era încă înregistrat terenul. După ce a fost concursul, nimeni nu întrunea criteriile. Așa că nu a fost nicio ofertă”, a menționat primarul de Cahul, Nicolae Dandîș.
Legislația spune că dosarul la concurs trebuie depus de proprietarul terenului, care este Primăria Cahul. Paradoxul este că proprietarul trebuie să fie agent economic, criteriu ce exclude primăria din competiție. Pentru a ieși cumva din acest impas, consiliul municipal a înființat o întreprindere, căreia i-a dat în gestiune bunurile.
„Primăria nu putea să depună dosar. Trebuie să depună agenții economici. Am depus noi dosarul din partea acestui SRL, un singur candidat, și după o perioadă mai lungă, comisia de evaluare a decis că SRL-ul nostru nu are suficientă experiență, mai multe cadre care cunosc domeniul balnear, deși noi am făcut niște contracte de asociere cu medici, care urmau să fie implicați în cazul câștigării concursului. Nu vreau să zic, dar au fost intervenții din afară ca să fie iarăși eșuată procedura. Nu a avut cine să investigheze de ce și cum. Rămâne la nivelul ipotezelor noastre că cineva nu s-a dorit să dea municipalității acest zăcământ”, ne-a spus primarul.
Și iată-ne ajunși în zilele noastre. Edilul speră că măcar acum se va reuși concesionarea apei minerale pentru ca proiectul Lacul Sărat să prindă viață. Ministerul Mediului urmează să constituie o nouă comisie pentru ca membrii acesteia să demareze un alt concurs: „Dosarul va fi depus tot de întreprinderea fondată. Anul trecut, am făcut proiectul tehnic de forare a sondei și devizul de cheltuieli. Circa 6 milioane de lei pentru forare si construcție”.
„- Știți cine ar putea să facă această forare? - Se anunță concurs public, dar sunt puține companii. Una sau două”.
Pe de altă parte, ministra Mediului, solicitată de noi să comenteze perspectivele acestui proiect, a declarat că este dispusă să ajungă la un numitor comun cu autoritățile municipale.
„Din informația pe care o am, încă de la Ministerul Agriculturii, au fost făcute vizite în teritoriu, la acea construcție a viitorului Lac Sărat, neconformități. Au fost propuse anumite recomandări, dacă autoritatea locală vrea să dețină anumite drepturi, noi suntem deschiși. Noi discutăm deja pe interior care ar fi procedura cea mai corectă, ca să le atribuim în folosință. Sunt mai multe opțiuni”, a declarat Iordanca-Rodica Iordanov.
Tot acest ping-pong dintre guverne și primăria Cahul a fost urmărit cu interes și de Petru Cudrov, un cunoscut om de afaceri din orașul Cahul. Încă de prin anii 90 își dorea să investească în acest proiect, din dorința de a dezvolta vreo afacere. Dar, după ce a pierdut ani așteptând un deznodământ, a decis să-și facă propria sondă, pe un teren privat, ce-i aparține și care se află la circa jumătate de kilometru distanță de Lacul Sărat.
„Am studiat codul subsolului, codul apelor minerale. Până la urmă am fost antrenați într-un concurs pe care l-am câștigat, am forat sonda, am înecat 300 de mii de euro, dar sper să-i scot de acolo. În 2021, noi am dat de apă, de atunci am mers mai departe ca să legalizăm. Noi ne-am scăldat... Te culci în bazin în care am captat apă și ne-am scăldat”, a spus Petru Cudrov.
Deocamdată, fac băi cu apa mineralizată doar apropiații omului de afaceri. Însă, ca să poată presta servicii balneare, Petru Cudrov trebuie să aibă permisiune de la Guvern.
„Am făcut analiză că în țară nu avem o instituție care să fie acreditată să ne dea rezultatele veridice. Rezultatele ni le dau, dar nu au valoare juridică. Am fost la București, avem avizul lor cu toate indicațiile, cu componența chimică și recomandări la ce se poate de folosit apa. În special, conține brom, iod, hidrogen sulfuros. Procentul de mineralizare este de 73%.
Acum așteptăm avizul de la Sănătate Publică și mergem la Guvern. - Va dura? - Dacă va ține bojica cu noi, sper că la anul... - Dar ajunge pentru toți. - Da, este apă pentru toți”.
Prin relansarea Lacului Sărat ca obiectiv turistic, municipiul Cahul va avea doar de câștigat, crede omul de afaceri. Iar loc pentru a investi în zonă este pentru toți doritorii.
„Oamenii se tem de concurență, lucrul total greșit. În momentul în care în oraș vor fi 10 mii de vizitatori, vor funcționa și restaurantele și barurile. Noi trebuie să-i aducem cumva, să le oferim ceva. Recent, am revenit din România. Nu este nimic ieșit din comun. Dânșii de la un spa centru de pe perioada lui Ceaușescu, au lărgit și am făcut condiții mai bune, au acum o piscină. Ați vrea să faceți așa ceva și aici? - Așa îmi este obiectivul, scopu”.
În prezent, Inspectoratul Național de Investigații desfășoară o anchetă privind modul în care au fost cheltuiți banii pentru proiectul Lacul Sărat, notează jurnaliștii de la Ziua de Azi. Instituția a fost sesizată de fosta conducere a municipiului Cahul, care a și demarat proiectul la acea vreme. Am încercat să aflăm dacă inspectorii au ajuns la vreo concluzie, dar nu am reușit deocamdată.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
