04 octombrie 2023, ora 17:22

Guvernul a aprobat modificări la regulamentul care prevede modalitatea de repartizare a consumului de energie termică între locatarii de bloc, inclusiv cei deconectați de la sistemul centralizat de încălzire. Noul regulament prevede acordarea dreptului pentru gestionarii de blocuri să propună propriul mecanism de repartizare a agentului termic, dacă nu sunt de  acord cu formula de calcul prevăzută de metodologie.

Regulamentul stabilește mecanismul de calcul și repartizare a consumurilor de energie în interiorul unui bloc locativ, atât în cazul sistemului de alimentare cu energie termică pe verticală, cât și pe orizontală. De asemenea, actul interzice deconectarea, demontarea și izolarea coloanelor de la sistemul centralizat de încălzire.  

Documentul reglementează și mecanismul de schimb de informație între furnizori cu privire la tipul și volumul de resurse energetice utilizate de către consumatori, în vederea constatării cazurilor când consumatorul deconectat nu respectă obligația prescrisă privind menținerea temperaturii aerului de cel puțin +18 grade în perioada sezonului de încălzire.

Potrivit Ministerului Energiei, noua metodologie ține cont de specificul fiecărui bloc și apartament și face ca această plată să fie mai individualizată. Prin această intervenție, crește rolul gestionarilor fondului locativ, iar cetățenii vor primi facturi cu mai multe  detalii despre cum s-au calculat plățile. 

În urma analizei, inclusiv a practicii din sezonul trecut de încălzire, s-a constatat că în majoritatea cazurilor problema nu era în calcule, ci viza parametrii despre bloc incluși, cu date depășite și eronate.

Decizia vine după ce anul trecut Curtea Constituțională a declarat neconstituțională precedenta metodologie, iar calculele făcute de producătorii de energie termică din Bălți și Chișinău au fost contestate de mai mulți consumatori. 

Noua metodologie urmează a fi aplicată odată cu începerea sezonului de încălzire 2023-2024.

30 ianuarie 2025, ora 15:48

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pus capăt litigiului privind sancționarea judecătorului Iurie Obadă, care, în 2017, a dispus arestarea lui Andrei Brăguța, un tânăr cu tulburări psihice, decedat în penitenciar. Printr-o decizie definitivă din 29 ianuarie 2025, CSJ a confirmat legalitatea destituirii magistratului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), subliniind că greșelile grave ale unui judecător pot atrage sancțiuni disciplinare, chiar dacă hotărârile sale nu au fost casate.

După moartea tragică a lui Andrei Brăguța în august 2017, cazul a generat un val de reacții publice și investigații asupra modului în care acesta a fost reținut și tratat de autorități. În 2018, CSM a decis eliberarea din funcție a judecătorului care a dispus arestarea preventivă, considerând că acesta a acționat cu o incompetență profesională gravă.

Decizia CSM a fost motivată de faptul că Brăguța prezenta semne clare de tulburări psihice, iar reținerea și plasarea sa în detenție nu erau justificate, judecătorul nu a analizat alternativele, cum ar fi internarea într-o instituție medicală specializată și arestarea sa contravenea principiilor fundamentale ale dreptului și drepturilor omului.

Nemulțumit de sancțiune, magistratul a contestat hotărârea CSM, cerând să fie repus în funcție. Curtea de Apel Chișinău a respins în 2022 cererea acestuia ca neîntemeiată, iar recent, CSJ a menținut această soluție, punând punct definitiv litigiului.

CSJ a stabilit prin această hotărâre câteva principii importante privind răspunderea disciplinară a judecătorilor:
✔ Greșelile grave ale magistraților pot fi sancționate disciplinar, chiar dacă hotărârile lor nu au fost anulate de instanțele superioare;
✔ Doar ilegalitățile grave pot constitui motiv pentru anularea unui act administrativ individual;
✔ Standardele internaționale, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, confirmă posibilitatea sancționării disciplinare a magistraților pentru decizii evident eronate.

Potrivit CSM, decizia CSJ a fost pronunțată de un complet format din cinci judecători, având o valoare jurisprudențială superioară majorității hotărârilor instanței supreme, care sunt adoptate de trei judecători.

TV8.md amintește că mai multe persoane au fost condamnate în dosarul ce-l vizează pe Andrei Brăguța. De exemplu, Alexandru Cuflic, superiorul polițiștilor de la DP Chișinău, a primit cea mai aspră pedeapsă: 4 ani de închisoare cu executare. 4 polițiști au fost condamnați la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, iar alți 8 polițiști au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare. 

Andrei Brăguța a fost reținut în august 2017 de Poliția de Patrulare pentru conducere haotică. Deși părinții săi au informat autoritățile că acesta suferea de afecțiuni psihice și era la evidența unui medic psihiatru, procurorul a cerut arestarea sa preventivă, solicitare acceptată de judecătorul Iurie Obadă.

În detenție, Brăguța a fost bătut cu cruzime de colegii de celulă, sub privirile indiferente ale polițiștilor de gardă. După 10 zile, a murit în penitenciar, oficial din cauza unei bronhopneumonii bilaterale purulente.

Întrebat de ce nu a dispus internarea lui Brăguța într-o instituție psihiatrică, judecătorul Iurie Obadă a declarat:

„Nu am știut că suferă de o boală. Când l-am văzut în instanță, mi-am dat seama că nu e normal. În încheierea mea am scris că era neadecvat, lovea cu picioarele în ușă, în geamuri, era dezbrăcat. Procurorul trebuia să prezinte un demers pentru instituirea lui la Psihiatrie”.