Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1708: Atacuri, risc de Ialta și „Veles” cu „Vivaldi” pe front. Trump anunță întâlnirea Zelenski-Putin

„Uneori trebuie să dai o raită prin tomberoane pentru mâncare”: Viața în Mariupol, orașul aflat de un an sub ocupație rusă

mariupol2-epa
11 aprilie 2023, ora 10:46

Orașul ucrainean Mariupol a ajuns sub ocupația rusă în mai 2022 și de atunci, localnicii au trecut printr-un an complicat. Populația orașului a scăzut semnificativ, oamenii nu au unde locui și se plâng de prețurile mari. Nimeni nu se poate exprima liber, iar cele mai grave consecințe le suferă cei care refuză să renunțe la pașapoartele ucrainene, spun localnicii citați de publicația independentă rusă The Insider, citată de Libertatea.ro. 

În mai 2022, armata rusă a preluat controlul asupra orașului Mariupol, după un asediu sângeros de două luni care a lăsat urme serioase în oraș. În mod neașteptat, în martie anul acesta, Vladimir Putin a vizitat orașul și, potrivit imaginilor difuzate de presa de stat rusă, a discutat cu localnicii în curtea unui imobil abia construit. 

Informațiile apărute ulterior sugerează că aceste discuții au fost regizate. Asta pentru că, probabil, președintele rus nu se bucură de o mare popularitate în oraș. Într-o discuție cu publicația rusă independentă The Insider, o localnică din Mariupol, identificată cu numele Anastasia, a explicat că 15 dintre prietenii ei apropiați au fost trimiși într-un centru de detenție cu o zi înainte de vizita lui Putin, fără nicio explicație. Irina, o voluntară care livrează ajutoare umanitare în oraș, a relatat o situație similară.

„Oamenilor le este teamă să spună prea multe. Înainte de sosirea lui Putin, mulți au fost închiși în centre de detenție preventivă. Ce poți să spui. Au adus din nou o mulțime de figuranți”, a explicat ea. 

„Toate postările de pe rețelele sociale și apelurile telefonice sunt ascultate și monitorizate. Un prieten de-al meu m-a sunat, plângându-se, voia neapărat să plece – avea probleme uriașe de sănătate. A doua zi, militarii au venit la el și i-au spus: «Deci spui că ai o viață proastă». Se pare că până și pereților le-au crescut urechi”, a spus localnica.  

Unde poți locui în Mariupol 

Orașul din estul țării a suferit enorm în timpul asaltului forțelor ruse. Estimările ONU spun că aproximativ 90% dintre clădirile rezidențiale din Mariupol au suferit daune sau au fost demolate în întregime de la începutul războiului. 

Rusia a promis că va reconstrui orașul. În timpul unui briefing recent, vicepremierul rus Marat Husnullin i-a confirmat lui Putin că aproape 2.000 de structuri permanente din Mariupol vor fi restaurate. O clădire nou construită, lângă una distrusă, în Mariupolul ocupat. Una dintre aceste structuri este faimosul Teatru Dramatic, pe care Husnullin s-a angajat să îl reconstruiască până la sfârșitul anului viitor. În martie 2022, teatrul a fost bombardat de aviația rusă, atacul soldându-se cu un număr nedeterminat de victime. Bilanțul morților rămâne contestat, estimările variind de la câteva zeci la sute de persoane. Rusia neagă orice vinovăție în acest incident. 

Vicepremierul a vorbit și despre demolarea a câteva sute de clădiri de apartamente distruse, dar și despre construcția unora noi. Anterior, administrația prorusă a orașului anunțase că se pregătesc șantiere pentru construirea de noi locuințe care vor putea fi achiziționate cu credit ipotecar. Mai mulți localnici au spus însă că nu au reușit să se înscrie pentru a beneficia de o astfel de locuință. 

„Aproape tot orașul rămâne mort, așa cum era înainte”, a spus Irina. 

„Restaurarea blocurilor și oferirea iluziei unei construcții perpetue nu este o sarcină dificilă. Centrul orașului rămâne în ruine, fiind înlocuite doar câteva ferestre, mai ales cu scopul de a face fotografii frumoase”, a adăugat localnica în discuția cu Insider.

 „Majoritatea oamenilor locuiesc încă în subsoluri, corturi și structuri ruinate, împreună cu copiii lor. Este o situație greu de văzut și nu ar trebui să ai încredere în ceea ce se arată la televizor. Unii oameni sunt nevoiți să scotocească prin gropile de gunoi în căutarea a ceva de mâncare”, a mai spus ea. 

Niciuna dintre persoanele intervievate de publicația rusă nu a putut să se mute într-un bloc nou. Alți locuitori din Mariupol intervievați de publicația rusă Important Stories în decembrie au afirmat de asemenea că locuințele avariate nu sunt reparate. 

Un localnic dintr-o casă lovită repetat de bombardamente a spus că nu a avut parte de nicio lucrare de reparație, în ciuda promisiunilor. Omul a spus că, din cauza lipsei geamurilor și a unei scurgeri la acoperiș, patru etaje au fost inundate, lăsând aproximativ 50 de locatari fără casă. Însă un localnic a declarat că oportunitatea de a obține un credit ipotecar l-a determinat pe un cunoscut de-al său care locuia în Donețk să se mute la Mariupol. 

Trebuie să îți iei un pașaport rusesc. Ce se întâmplă dacă refuzi 

Din punctul de vedere al Moscovei, Mariupol este deja parte a Rusiei, după anexarea de anul trecut a întregii regiuni, chiar dacă acest lucru este contestat de Kiev și de comunitatea internațională. Prin urmare, autoritățile numite de Moscova fac acum eforturi pentru a-i determina pe cei rămași să își schimbe actele ucrainene cu unele rusești. 

Șeful guvernului regiunii Donețk, Vitali Hoțenko, a declarat că locuitorii din Mariupol vor primi compensații pentru locuințele distruse sau deteriorate. Potrivit acestuia, peste 1 miliard de ruble (12 milioane de dolari) au fost deja plătite. Nikolai, un localnic din Mariupol, a declarat pentru The Insider că nu a primit încă nicio compensație și că încă trăiește în subsol. 

„Mi-au spus să solicit despăgubiri. Cele trei case ale mele au fost distruse, dar nu am primit nimic. Documentele ucrainene nu contează. Mi-au spus să-mi reînregistrez toate proprietățile în DNR (Republica Populară Donețk), dar atunci aș pierde chiar și pământul, pentru că mi-l vor confisca”, a spus el. Faptul că cei care refuză să coopereze au dificultăți a fost confirmat de o altă persoană intervievată de The Insider

„Niciuna dintre persoanele din cercul meu social, inclusiv cunoscuți și prieteni, nu a primit vreo formă de ajutor. Cu toții au refuzat să colaboreze cu autoritățile. Iar autorităților nu le place acest lucru, încearcă să ne facă viața mai grea”, a spus persoana citată. În acest timp, șeful interimar al Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, a anunțat că intenționează să accelereze eliberarea de pașapoarte rusești în Mariupol. Pușilin a făcut acest anunț chiar înainte de vizita lui Putin. Localnicii au confirmat această strategie.

„În Mariupol îi pun pe oameni să își schimbe pașapoartele cu cele rusești. Mai ales cei care susțin politicile Ucrainei și vor să plece. Te obligă mai întâi să îți schimbi pașaportul și apoi îți promit că te vor lăsa să ieși”, a spus o persoană. Serghei, un localnic interviervat de The Insider, a spus că a avut de suferit după ce a refuzat să-și schimbe pașaportul.

 „Mi-au spus să-mi schimb pașaportul. Când am refuzat, m-au amenințat cu detenția. Unii oameni au fost plătiți să se mute la Mariupol, în timp ce alții nu au altă alternativă și consimt cu reticență la schimbul de pașaport, deoarece altfel ar continua să se chinuie să găsească mâncare în tomberoanele de gunoi”, a spus acesta. 

Irina, voluntara, a explicat că există disparități semnificative în ceea ce privește condițiile de trai între cei care și-au păstrat pașapoartele ucrainene și cei care au trecut la un pașaport rusesc. Cei care dețin pașapoarte ucrainene pot întâmpina dificultăți în a primi tratament medical, în a efectua tranzacții financiare și în a călători în afara orașului. 

Maxim, un alt localnic, a confirmat această observație, spunând că fără un pașaport rusesc, accesul la serviciile medicale este scos din discuție. Unde poți munci în Mariupol Anunțurile care circulă pe rețelele sociale sugerează că există numeroase oportunități de angajare disponibile în Mariupo, într-o varietate de domenii, cum ar fi munca manuală, construcții, inginerie, sudură, managementul vânzărilor și resurse umane.

 O listă mai amplă a locurilor de muncă vacante din oraș poate fi găsită pe hh.ru, unde Mariupol este clasificat ca oraș rusesc. Pe lângă profesiile menționate mai sus, angajatorii caută, de asemenea, medici, administratori de sistem și directori pentru a ocupa diverse roluri. Între timp, sursele intervievate de The Insider susțin că există o lipsă severă de „oportunități de angajare adecvate” în oraș. 

Maxim a precizat că, teoretic, locuitorii din Mariupol pot obține locuri de muncă în domeniul evacuării molozului sau pe șantierele de construcții. Cu toate acestea, nu există nicio garanție că vor fi plătiți pentru munca lor. „Un prieten de-al meu a primit un loc de muncă, l-au plătit timp de două luni, apoi l-au dat afară. Și are trei copii. Au spus că dacă se plânge, s-ar putea să nu-și mai vadă familia”, a explicat Maxim. „Dacă oferi atenții unde trebuie, poți eventual să-ți începi propria afacere”, a adăugat el. 

Irina a spus, de asemenea, că angajatorii au înșelat mulți locuitori din Mariupol: „Ei spun: fă-ți treaba și te vom plăti, dar apoi pur și simplu te concediază”. Ivan, un alt localnic, a observat că rușii au început să aducă în oraș muncitori din Uzbekistan și Tadjikistan. Prețurile au crescut O altă problemă a localnicilor rămași este că prețurile sunt foarte mari, potrivit interlocutorilor The Insider. 

„Totul este foarte scump. Uneori trebuie să dai o raită prin tomberoane pentru un pic de mâncare. Am un pașaport ucrainean, sunt prea bătrân pentru a-mi schimba pantofii. M-am îmbolnăvit de pneumonie și m-au dat afară din spital”, a declarat Alexander. Viața în Mariupol sub ocupația rusă. 

Au existat ocazional explozii și incendii în oraș, dar sursele The Insider au dificultăți în a determina cauzele. „Ar putea fi la o fabrică sau pe străzi. Este greu de știut cu siguranță. Uneori sunt provocate de obuze de artilerie, iar alteori de diavolii ăia care se distrează”, au spus interlocutorii publicației. 

Pe 27 martie, mașina care aparținea șefului departamentului de poliție al orașului, Mihail Moskvin, a explodat. Acesta a supraviețuit, dar a suferit o comoție cerebrală. 

Maxim, interlocutorul The Insider, a susținut că nu doar exploziile sunt periculoase. El a declarat că personalul militar poate opri oamenii pe stradă. Localnicii au mai declarat că părăsirea orașului este posibilă. Cei intervievați spun însă că nu au încercat să facă acest lucru ei înșiși. 

„Toată lumea este obosită” 

Unii locuitori din Mariupol susțin acum că orașul s-a schimbat din cauza noilor veniți aduși de Moscova. „Nu mai este același Mariupol ca înainte, cu toți cecenii și asiaticii”, a spus un interlocutor. 

„Vrem să ne întoarcem acasă. Acesta nu este orașul nostru. Încearcă să îl refacă în stilul URSS. Au adus tot felul de oameni, oameni furioși, care nu sunt din aceste părți. Mă simt foarte tristă. Este un adevărat iad”, a declarat Oksana. Irina s-a plâns și ea că voluntarilor le este în continuare imposibil să aducă ajutor umanitar în oraș din Ucraina. 

„Prețurile pe partea aceea (ocupată de Rusia) sunt foarte mari. Fiecare călătorie costă mai mult de 1.300 de dolari. Călătoriile sunt foarte periculoase în acest moment. Mai ales dacă nu aderi la politicile (autorităților rusești)”, a spus ea. 

„Suntem supravegheați. Un voluntar a fost ucis. Și nu știm ce se va întâmpla cu noi. A devenit mai dificil să strângem bani pentru călătorii. Toată lumea este obosită. Este periculos să purtăm fotografii ale oamenilor (care au primit mâncare), pot fi persecutați ulterior. În general, strângem tot ce putem. Și aducem tot ce putem”, a mai spus voluntara. 

Ea a mai declarat că voluntarii au fost jefuiți recent de medicamente vitale pe care le aduceau pentru un copil care avea nevoie de un tratament salvator. Medicamentele fuseseră comandate din Europa și trimise la Mariupol împotriva tuturor riscurilor. 

„Orașul arată distrus, la fel ca fiecare locuitor din Mariupol care și-a părăsit casa. Oamenii par să încerce să facă ceva pentru ei înșiși, pentru copiii lor, dar este doar o mască pe care o poartă”, a mai spus ea. 

Câți locuitori mai are Mariupol Populația actuală a orașului este greu de estimat. Pe 1 ianuarie 2022, Mariupol avea o populație de peste 425.000 de persoane, conform datelor Biroului ucrainean de statistică.

În vara anului 2022, ONU a estimat că aproximativ 350.000 de persoane au fost forțate să părăsească orașul. În plus, Associated Press a relatat în decembrie că peste 10.000 de noi morminte au apărut în Mariupol, în timpul ocupației. 

În martie 2023, primarul ales Vadim Boicenko estima că, în prezent, în Mariupol au mai rămas aproximativ 120.000 de locuitori. În schimb, „primarul” prorus Oleg Morgun susținea că populația orașului era de 230.000 de locuitori. 

Potrivit planului general al Rusiei, se așteaptă ca populația din Mariupol să își revină până în 2030, relatează AP. Boicenko consideră că va fi nevoie de cel puțin 7-10 ani și 14 miliarde de dolari pentru a reconstrui orașul.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

Tofan cere mutarea mai rapidă a Penitenciarului nr. 13: Deținuții stau pe cel mai scump teren din Chișinău
Tofan cere mutarea mai rapidă a Penitenciarului nr. 13: Deținuții stau pe cel mai scump teren din Chișinău
/PROMO/ AMPRENTE: Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți? Aflăm sâmbătă, ora 20:00, la TV8
/PROMO/ AMPRENTE: Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți? Aflăm sâmbătă, ora 20:00, la TV8
Benzina și motorina se ieftinesc în Moldova: Cât vor costa carburanții pe 29 octombrie 2026
Benzina și motorina se ieftinesc în Moldova: Cât vor costa carburanții pe 29 octombrie 2026
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1708: Atacuri, risc de Ialta și „Veles” cu „Vivaldi” pe front. Trump anunță întâlnirea Zelenski-Putin
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1708: Atacuri, risc de Ialta și „Veles” cu „Vivaldi” pe front. Trump anunță întâlnirea Zelenski-Putin
/VIDEO/ Nicoleta Colomeeț pleacă din funcție: Agenția de Guvernare Electronică are un șef interimar după atacul cibernetic
/VIDEO/ Nicoleta Colomeeț pleacă din funcție: Agenția de Guvernare Electronică are un șef interimar după atacul cibernetic

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente