/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 848: Atacuri nocturne la Kiev și soldat decapitat. Ucraina ar putea semna un acord de securitate cu UE

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Apostolii războiului. Ce rol joacă preoții în promovarea propagandei ruse în Republica Moldova

04 decembrie 2023, ora 07:38

Parohi din Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove spun că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost declanșat „cu voia lui Dumnezeu” și că militarii ruși luptă împotriva diavolului.

Luni de zile, am urmărit predicile rostite de preoți în bisericile conduse de Mitropolitul Vladimir și am aflat cum lucrează Moscova prin slujitorii săi îmbrăcați în sutane. Această investigație dezvăluie rolul clericilor propagatori ai minciunilor elaborate în laboratoarele Kremlinului în războiul informațional dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.

După declanșarea războiului, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a devenit ideologul principal al invaziei militare ruse în țara vecină.

Pe 27 septembrie 2022, în plină contraofensivă a Forțelor Armate Ucrainene, capul bisericii ruse le-a cerut militarilor ruși să lupte până la moarte în războiul de agresiune împotriva Ucrainei.    

„Biserica conștientizează că dacă cineva rămâne fidel chemării sale și, în timpul satisfacerii datoriei militare moare”, a spus el. „El se aduce drept jertfă pentru ceilalți. Și de aceea credem că acest sacrificiu spală toate păcatele.”

„O pervertire a învățăturilor ortodoxe”

Profesoara Universității din stat din New York, Nadejda Kițenko, specializată liturghie politică, consideră chemarea la martiriu al lui Kiril către soldații ruși o pervertire a învățăturilor ortodoxe.

„Ceea ce am găsit nou și șocant în predica pe care patriarhul Kiril a ținut-o în septembrie 2022 este că el spune că uciderea oamenilor și moartea în război este un sacrificiu care spală păcatele cuiva”, a evocat ea. „Dar nicăieri în tradiția ortodoxă nu găsim afirmația că moartea în război spală păcatele cuiva. Hristos s-a oferit ca jertfă. Nu i-a ucis pe alții. Păcatul este spălat doar prin pocăință, nu prin moartea pentru o cauză dreaptă.”

Cu toate acestea, unii preoți din Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldovei îl disculpă pe patriarhul Kiril pentru chemarea sa făcută către militarii ruși, iar alții neagă în genere îndemnurile sale la arme.

Parohul bisericii „Sf. Mare Mucenic Dumitru” din satul Izbişte din raionul Criuleni, Victor Gangan, nu recunoaște că patriarhul Kiril a binecuvântat crimele soldaților ruși în Ucraina:    

„N-am auzit [pe Patriarhul Kiril] să exclame ca soldații ruși să se ducă și să omoare pe ucraineni. Aici vreau să fac o remarcă. Mulți speculează pentru că fac din țânțar-armasar”, a spus el. „Noi știm cu toții că un război spiritual l-a făcut Patriarhul Bartolomeu [al Constantinopolului] în Ucraina, când a înființat mitropolia necanonică și schismatică, numită PȚU [Biserica Ortodoxă a Ucrainei] și ați văzut ce se face. Intră cu automatele în biserici, strică lacătele, dar nimeni nu-i judecă. Nimeni nu acuză acest lucru. Toți tac. Înseamnă că așa e politica.”

„Eu nu îl proslăvesc [pe Kiril], eu mă rog. Poate și el, ca om, are păcate, dar noi invers, cum ne îndeamnă biserica: rugați-vă unul pentru altul! Noi trebuie să ne rugăm”, spune Cristofor Tverdostup, parohul Bisericii „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana” din orașul Sângera.  „Poate Dumnezeu îi va da înțelepciune. Poate se va întoarce. Pentru asta este menirea noastră ca preoți, ca să ne rugăm unul pentru altul.”

„Enoriașii săi au refuzat să mai intre în biserica lui Kiril”

Nu toți preoții din Moldova sunt de aceeași părere când vine vorba despre îndemnurile și acțiunile Patriarhului Kiril. Justificarea războiului împotriva Ucrainei le-a creat probleme unor preoți care au ales, sub presiunea enoriașilor, să părăsească Mitropolia Moldovei și să adere la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Ioan Solonaru din satul Cimișeni, raionul Criuleni, spune că a decis să treacă de la o mitropolie la alta, deoarece enoriașii săi au refuzat să mai intre în biserica sa asociată cu Rusia lui Putin și a lui Kiril.

„Eu citez așa cum a spus omul personal: eu nu vreau să vin la biserica lui Kiril să mă împărtățesc”, a relatat preotul. „Și oamenii au spus: atât timp cât dumneata ai să fii cu biserica asta [Biserica rusă], noi la biserică n-o să venim. Și nouă ni se pare, chiar cineva mi-a spus asta în față, că mie îmi pare că și dumneata ar trebui să îți iei tălpășița din sat și să te duci cu Kiril și cu [Mitropolitul] Vladimir de aici.”

Episcopul Ioan de Soroca, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei precizează că instituția în care slujește nu se asociază cu declarațiile Patriarhului rus Kiril. Totodată, el nu crede nici în argumentele celor care au părăsit Mitropolia Moldovei.

„Noi, Biserica Ortodoxă din Moldova, ne disociem de declarațiile pro-război ale Patriarhului Kiril. Deci, noi nu avem nimic în comun cu aceste declarații”, a spus ierarhul. „Noi răspundem de acțiunile noastre și de declarațiile oficiale enunțate de către Biserica Ortodoxă din Moldova. Regretăm atitudinea acestor preoți. Ei se ascund, de fapt, după asemenea motivații, pentru că din cauza acestor acțiuni ei ar fi aderat la Mitropolia Basarabiei. Ar trebui să aflăm cauza reală a aderărilor la Mitropolia Basarabiei.”

Se roagă pentru ca rușii, belarușii și ucrainenii să fie împreună 

Deși la nivel oficial Mitropolia Moldovei condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, unii preoți din această structură ecleziastică colportează sistematic în predicile lor tezele rostite de patriarhul Kiril și de clericii subordonați Bisericii Ortodoxe Ruse din Rusia și Ucraina.

Parohul Bisericii „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana” din orașul Sângera, mun. Chișinău, Cristofor Tverdostup, spune că se roagă pentru ca rușii, belarușii și ucrainenii să fie împreună ca odinioară, în vremurile Uniunii Sovietice. 

„Nefiind el patriarh [Kiril], dar mitropolit al Kievului, atât de frumos spunea: Россия, Украина и Беларусь это Великая Русь. Россия, Украина и Беларусь это Великая Русь. Ce încurcă la popoarele astea să fie în pace și în dragoste?! – Credeți că vor mai fi un popor unit? – Știți, ce la om e cu neputință, la Dumnezeu totul este cu putință. O să fie, și mai ceva va fi. Și o să înflorească. Rusia este popor creștin-ortodox și, prin ceea ce fac ei [rușii], eu cred o să îi îndrepte la calea cea dreaptă [pe ucraineni]”.

„Kiril, unul dintre părinții doctrinei despre Lumea Rusă”

Potrivit Nadejdei Kițenko, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi explicată prin argumente logice, de aceea propaganda Kremlinului recurge la o justificare religioasă a războiului.

Războiul este purtat din motive imperialiste. Această justificare a războiului din partea Patriarhului Kiril i-a împins departe de el pe creștinii ortodocși ucraineni. Nu poți justifica atacul asupra semenilor creștini ortodocși cu minciuni, așa cum face patriarhul Kiril.

Fost secretar al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, Serghei Ceapnin îl prezintă pe Kiril drept unul dintre părinții doctrinei despre Lumea Rusă, Ruski Mir, și despre rolul rezervat Bisericii Ortodoxe Ruse în răspândirea, sprijinirea și păstrarea acestei lumi ruse.

„Eu aș spune că Kiril este autorul ei, cel puțin, unul dintre autorii celor două concepții de bază pe care le uzitează astăzi Kremlinul și continuă să folosească biserica. Prima concepție este cea a valorilor tradiționale, un surogat civil, secularizat, al sfintelor învățături evanghelice. Și cea de-a doua – concepția Lumii ruse.

Fost apropiat al lui Kiril, Serghei Ceapnin dezvăluie motivele Kremlinului, care au stat la baza elaborării doctrinei Lumii Ruse.

„E o idee de soft power. Sunt destul de mulți ruși, vorbitori de rusă, în spațiul post-sovietic, în Europa Occidentală și în America”, a spus el. „Și cu toți aceștia trebuie lucrat Acești ruși, rusofoni, sunt uniți în primul rând prin aceeași limbă.”

La Sângera, stema Rusiei deasupra mântuitorului

Pentru a-și demonstra fidelitatea și atașamentul față de Rusia, parohul Cristofor Tverdostup din Sângera a arborat însemnele puterii ruse, vulturul bicefal, pe pronaosul bisericii, deasupra Icoanei Mântuitorului Iisus Hristos. Deși fapta sa i-a scandalizat pe unii enoriași și opinia publică, slujitorul bisericii păstrează neatinsă acvila bicefală de la intrarea în sfântul locaș.

„- Părinte, ce reprezintă stema Rusiei pe ușa bisericii unde oficiați slujba? – Nu e a rușilor. Stema nu este a rușilor. E stema bisericii creștine-ortodoxe Ei [rușii] au luat stema asta de la greci și au pus icoana Sf. Mare Mucenic și purtător de biruință, Gheorghe, și au pus-o pe această stemă. Ce, noi trebuie să îl scoatem de pe stemă, dacă a fost pus?! El este pentru noi, el ne ocrotește țara, pe toți ne ocrotește. Ce încălcare mai este și asta?! Nu este nicio încălcare! Stema e unitatea între biserică și stat.”

„Rusia luptă cu SUA în Ucraina”

Narațiunea despre „războiul sfânt” al Rusiei în numele apărării ortodoxiei este răspândită și de alți preoți ai Mitropoliei Moldovei. Părintele Ioan Grigoraș din satul Cotova, raionul Drochia, este un promotor al teoriilor conspirației. El este ferm convins că, de fapt, Rusia luptă cu SUA în Ucraina pe motive sacre de apărare a ortodoxiei.

„Fiindcă se luptă acum cineva cu ortodoxia. - Cine se luptă? America, dar ei nu sunt ortodocși. Ei nu sunt ortodocși! Eu am văzut cum vorbește [Joe] Biden și a spus că trebuie nimicită ortodoxia. Asta am auzit eu cu urechile mele. Nu trebuie să-mi spună într-un fel sau altul.”

La rândul său, preotul din satul Izbiște, solicitat să vorbească despre războiul din Ucraina, a plonjat în acuzații la adresa SUA pentru bombardarea Belgradului în 1999.

„S-au luptat în Siria, a fost război în Afganistan, în Serbia. Țineți minte când americanii îi omorau pe sârbii noștri cu avioanele și cu rachetele, distrugeau bisericile și mănăstirile din Serbia? Toți tăceau”, a opinat el. „Nimeni nu spunea nimic. Pentru că așa era comod politicului. Să tacă toți. Nici ăia [americanii] nu au făcut drept, nici aceștia [rușii] nu fac drept. Distrug casele și multe altele. Dacă e să fim corecți, să fim pretutindeni. Nu să ținem cu unii și să tăcem pentru alții.”

Potrivit lui Serghei Ceapnin, Rusia se prezintă astăzi ca o apărătoare a ortodoxiei la nivel mondial. Kremlinul aspiră la un statut de A Treia Romă în proiectul său geopolitic de a crea un nou Imperiu Rus. Acest lucru implică existența unei biserici ruse ca instrument al Kremlinului pentru atingerea scopurilor sale politice interne, dar și externe.

„Există convingerea că biserica orientală va fi o biserică a imperiului. Numai în cazul în care va fi o biserică a imperiului, ea va supraviețui”, a comentat el. „Și iată că Imperiul Bizantin nu mai există, Imperiul Rus nu mai există, iar ultimul pretendent la statutul de imperiu pravoslavnic este Rusia lui Putin”.

Preotul Ioan Grigoraș vede în războiul din Ucraina bătălia finală dintre Bine și Rău, așa cum este prezentată ea în Apocalipsa din Biblie. În viziunea sa, binele ar fi reprezentat de armata rusă, în timp ce răul este personificat de Ucraina, în spatele căreia stă Occidentul.

„Cine este de partea diavolului și cine este de partea lui Dumnezeu? - Cel care zice cu inimă curată, care nu are nimic împotriva aproapelui, acela este cu Dumnezeu. Cel care are viclenie, ură... - Nu, mă refer la acest război. Este cineva de partea diavolului și cineva de partea lui Dumnezeu? - Într-adevăr, în 2014 [războiul din Donbas], când am văzut eu atunci când a declarat [Petro] Poroșenko, acela a fost din partea diavolului. El nu a fost din partea lui Dumnezeu Asta a fost cel mai urât, el a mers împotriva poporului care l-a votat. El nu putea să facă lucru acesta. Atunci s-a făcut dezbinarea [în interiorul Ucrainei]. 

„Ei au fost sancționați verbal”

De partea cealaltă, episcopul de Soroca, Ioan, s-a disociat de mesajele pro-război proferate de preoții din această structură bisericească și a spus că unii parohi ar fi fost sancționați verbal.    

„Dacă preoții vin cu asemenea declarații, atunci doar regretăm comportamentul unor astfel de slujitori. Au fost sesizați acești preoți”, a spus el. „Noi, ca instituție, ne-am autosesizat și, deocamdată, ei au fost sancționați verbal. Dar dacă vor continua cu un asemenea discurs agresiv, sigur că asupra lor va fi aplicată o altă pedeapsă canonică.”

Profesoara universitară Nadejda Kițenko spune că, în realitate, practica propagandei ruse de a asocia Ucraina și SUA cu Răul și, respectiv, Rusia cu Lumina și Dumnezeu este folosită pentru justificarea invazia rusă împotriva Ucrainei.

„Este, de fapt, foarte, foarte ciudat și foarte amuzant și ironic pentru că în predicile patriarhului Kiril și în predicile preoților moldoveni”, a spus ea. „Patriarhul Kirill susține că Rusia a atacat Ucraina pentru că Donbasul a refuzat să organizeze parade ale mândriei de a fi „gay”, care sunt sinonime cu drepturile comunității LGBTQ, care se presupune că sunt sinonime cu dominația culturală europeană și americană”.

În contextul trecerii galopante a parohilor Mitropoliei Moldovei la Mitropolia Basarabiei, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, reprezentant al grupării proruse din biserică subordonată Moscovei, a evocat numele dictatorului sovietic Stalin ca protector al păcii împotriva „fasciștilor români”.   

„Cine ne învinovățește pe noi cum că am fi biserică ocupantă? Cei care, în 1918, sunt cei care după cum spun ei, au fost poftiți”, a spus el. „Tare poftiți de moldoveni, încât le rupeau mâinile ca să vină în Moldova, pe atunci numită Basarabia în ospeție. Și ei au venit cu nagaica și cu mitralierele și au uitat să se întoarcă înapoi din ospeție, până când nu le-a amintit Stalin: adică oameni buni, aveți obraz, aveți măsură!”

„A fost o rușine, o catastrofă”

Solicitat să explice ce reprezintă pentru el dictatorul Stalin, ierarhul a repetat aceleași vorbe pe care le-a rostit în adresarea sa pentru credincioșii din eparhie.

„Prea Sfințite Parinte… Ce reprezintă Stalin pentru Dvs.? Prea Sfințite Părinte?... - Cel care le-a arătat românilor unde este țara lor. Și atât!”

Serghei Ceapnin spune că Iosif Stalin are puțini simpatizanți în Biserica Ortodoxă Rusă, iar în societate simpatia față de dictator este întreținută artificial. Cu toate acestea, el a evocat momentul dezvelirii unui monument ridicat lui Iosif Stalin în august curent, la care au participat și au rostit discursuri preoți.

„În Biserica rusă, cea mai mare parte îl condamnă pe Stalin. Adepți ai lui Stalin în Biserica Ortodoxă Rusă sunt foarte puțini, sunt, dar puțini. Însă, în general, în societate, simpatia față de Stalin este încălzită artificial. Astfel aș spune eu. A fost deschis un monument Stalin undeva în Velikie Luki, acum câteva luni, sub Pskov a fost dezvelit un monument. Și pentru preoții care au fost la inaugurare, a fost o rușine, o catastrofă”.

Nadejda Kițenko susține că, pe de o parte, Kremlinul folosește valorile tradiționale pentru a submina, în zona sa de influență, edificarea unei societăți democratice după model occidental. Și, în același timp, folosește aceleași valori tradiționale pentru a-și justifica agresiunea militară împotriva Ucrainei.

„Aceasta a fost o mișcare inteligentă. Așadar, Biserica Ortodoxă Rusă pretinde că apără valorile tradiționale, familia tradițională și apără dreptul societăților de a urma propriile norme morale”, a spus ea. „Deci, un astfel de limbaj sună foarte atrăgător pentru mulți oameni, dar maschează faptul că Rusia folosește acest limbaj aparent inofensiv pentru a promova un război de agresiune [în Ucraina].”

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Alerta procurorului general, la Cutia Neagră PLUS: Procuratura riscă să ajungă în blocaj total
Revolut părăsește Republica Moldova la exact un an de la lansare. Reacția ministrului Dumitru Alaiba
Revolut părăsește Republica Moldova la exact un an de la lansare. Reacția ministrului Dumitru Alaiba
/VIDEO/ Versuri emoționante în memoria lui Arcadie Spoială. Ionel Istrati: „În vise ne vei spune ce regizezi mai sus de nori”
/VIDEO/ Versuri emoționante în memoria lui Arcadie Spoială. Ionel Istrati: „În vise ne vei spune ce regizezi mai sus de nori”
Țara în care se mută anul acesta aproape 7.000 de milionari. E un „magnet pentru bogați”
Țara în care se mută anul acesta aproape 7.000 de milionari. E un „magnet pentru bogați”
/VIDEO/ „Lasă-mă cu ea”: Oleg Spînu, moldoveanul care a făcut furori la „Românii au talent”, a lansat o nouă piesă de dragoste
/VIDEO/ „Lasă-mă cu ea”: Oleg Spînu, moldoveanul care a făcut furori la „Românii au talent”, a lansat o nouă piesă de dragoste
/EXCLUSIV/ „Nu arăt doar părți lustruite ale vieții mele”: Pasha Parfeni dezvăluie ce stă în spatele piesei „Vecinii”
/EXCLUSIV/ „Nu arăt doar părți lustruite ale vieții mele”: Pasha Parfeni dezvăluie ce stă în spatele piesei „Vecinii”

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Venituri de milioane. Cine sunt și unde lucrează funcționarii cel mai bine plătiți

02 iunie 2024, ora 22:35

Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.

Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an

Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.

Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.  

Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat

Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat.  Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului.  „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.

Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz.  În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.

Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.  

Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari. 

Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.

Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei

Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.

În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov. 

La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.    

„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei

Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.

În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba. 

În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.  

Agenția  Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.

„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu

Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.

Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.

Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc. 

Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste

Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.

Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.

„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat

În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat.  Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB. 

Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție. 

O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.

Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi  oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.

Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.

„Motivare finaciară” pentru funcționari

În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.  

De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”. 

Totuși, Adrian Lupușor  atenționează  că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns   Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.

/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/EXCLUSIV/ „Să refaci o piesă legendară e un risc”: Cum au reînviat Kapushon, Valera Leovskii și Ian Raiburg piesa „Ce seară minunată”
/EXCLUSIV/ „Să refaci o piesă legendară e un risc”: Cum au reînviat Kapushon, Valera Leovskii și Ian Raiburg piesa „Ce seară minunată”
/VIDEO/ O femeie, grațiată în 2021, acuzată de un moldovean că nu și-a onorat promisiunile pentru munca în Germania. „Eu nu fac angajări”
/VIDEO/ O femeie, grațiată în 2021, acuzată de un moldovean că nu și-a onorat promisiunile pentru munca în Germania. „Eu nu fac angajări”
/VIDEO/ „Au fost duși de companie la hotel”: Ce spune Marina Tauber despre oamenii întorși la Erevan și cine suportă cheltuielile
/VIDEO/ „Au fost duși de companie la hotel”: Ce spune Marina Tauber despre oamenii întorși la Erevan și cine suportă cheltuielile
/VIDEO/ Podoliak, despre riscul închiderii granițelor cu Moldova: „Nu cred că este posibil un scenariu negativ”
/VIDEO/ Podoliak, despre riscul închiderii granițelor cu Moldova: „Nu cred că este posibil un scenariu negativ”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram