Ilan Șor ar putea fi lipsit de mandatul de deputat, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare. O spune deputatul PAS, Vasile Grădinaru, potrivit căruia în Parlament, ar putea fi aprobat un document privind ridicarea mandatului. De cealaltă parte, deputatul BCS, Adrian Lebedinschi, crede că o asemenea decizie ar trebui luată abia după ce se va pronunța Curtea Supremă de Justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 14 aprilie a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.
„Părerea mea, până când hotărârea nu e irevocabilă, dar asta poate fi doar după hotărârea Curții Supreme de Justiție. Există riscul ca CSJ să anuleze hotărârea Curții de Apel, să întoarcă dosarul și atunci, ridicarea mandatului este risc. Noi trebuie să trecem măcar etapa admisibilității”, a spus Lebedinschi.
„În Constituție, e scris expres definitive, nu irevocabile. În momentul în care este executorie, putem să solicităm să aprobăm un document privind ridicarea mandatului domnului Șor, asta este opinia mea și mă bazez pe experiența Curții Constituționale.
Unicul motiv de ridicare a mandatului în lipsa voinței acestuia, este condamnarea, pronunțarea unei decizii definitive”, a subliniat Grădinaru.
Deputatul BCS mai crede că lipsirea de mandatul de parlamentar nu l-ar afecta pe Șor.
„Eu cred că de la asta, lui Șor nu-i va fi nici cald, nici rece dacă îi vom ridica mandatul. Doar în Parlament vor fi 6 de la Șor. După părerea mea, după prima instanță, mandatul deputaților trebuie ridicat, dar pe viitor trebuie să avem o claritate. Normal, el trebuia singur să-și depună mandatul”, a precizat Adrian Lebedinschi.
„Eu nu văd cum ar putea să rămână în continuare în Parlament”, a menționat ex-deputatul Octavian Țîcu.
Potrivit Curții Constituționale, mandatul deputatului poate fi ridicat în cazul eschivării de la îndeplinirea îndatoririlor doar în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor de protest parlamentar.
De când a fost numit deputat, Șor nu a participat niciodată la ședințele Parlamentului și, de aceea, nu ridică nici salariu.
TV8.md reamintește că Ilan Șor a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Chișinău, la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Deputatul fugar a calificat decizia drept ilegală și a spus că îl lasă rece, iar avocații acestuia au declarat că vor ataca hotârârea la Curtea Supremă de Justiție și ulterior, la CEDO.
Șor a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce democrații au pierdut guvernarea și a fost anunțat în căutare internațională. Anterior, acesta a declarat că este gata să plătească și cele 5,2 miliarde de lei pe care autoritățile pretind că le-ar fi sustras din sistemul bancar. Dar neagă că a furat bani de la BEM.
Acum doi ani, Cutia Neagră Plus a făcut radiografia dosarului Șor și a scos la iveală detalii curioase. Deși în sentința de condamnare a lui Ilan Șor este menționată suma de 5,2 miliarde de lei, în rapoartele Kroll, prezentate anterior, se spune că firmele „grupului Șor”, au extras, în 2014, circa 15 miliarde de lei din cele trei bănci devalizate: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Cele 5,2 miliarde de lei acordate de Banca de Economii pentru firmele din „grupul Șor” au ajuns în final pe conturile unor companii înregistrate în diferite state. Banii au circulat dintr-o firmă în alta, fiind achitate, fictiv desigur, diverse bunuri și servicii. Legătura lor cu Ilan Șor a fost dovedită, după ce anchetatorii au primit informații despre adresele IP utilizate la efectuarea transferurilor bancare.
