16 aprilie 2023, ora 19:34

Majoritatea acțiunilor prevăzute în planul de implementare a condiționalităților propuse Republicii Moldova de către Comisia Europeană sunt realizate. Acestea se referă la modificarea și adoptarea unor legi care au scopul de a asigura buna funcționare a instituțiilor statului. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vladimir Cuc, în cadrul emisiunii „Paralela 47” de la Radio Moldova.

„Intensitatea acțiunilor noastre, a autorităților este înaltă. Noi, la momentul actual, avem 40% de procente din acțiuni implementate, circa 40% sunt la faza ori foarte avansată ori finală și acest procentaj deja crește. Și avem în jur de 20% de acțiuni, din acele 60, încă nerealizate sau există necesitatea unui efort mai consolidat.

Dacă unim aceste 40 cu 40, avem aș zice în jur de 80% suntem bine și suntem pe fază finală și 20 undeva încă mai avem de făcut”, a explicat Vladimir Cuc.

În cadrul Consiliului European din 23 iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. În acest context, ei au invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.

Ulterior, a fost elaborat un plan de acțiuni pentru implementarea celor 9 condiții formulate de către Comisia Europeană. Proiectul planului a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) din 13 iulie 2022 și a fost adoptat la 4 august 2022.

Planul de acțiuni conține pașii următori, ce urmează a fi realizați către vara anului 2023.

30 ianuarie 2025, ora 22:05

Braţul armat al mişcării islamiste palestiniene Hamas a confirmat joi moartea liderului său, Mohammed Deif, pe care Israelul susţine că l-a ucis la 13 iulie 2024 într-o lovitură în sudul Fâşiei Gaza, relatează AFP, preluată de Agerpres și hotnews. 

Abu Obeida, purtător de cuvânt al Brigăzilor Ezzedin al-Qassam, a anunţat într-un comunicat „martiriul comandantului Mohammed Deif (…) printre alţi responsabili”, fără a da alte detalii.

La începutul lunii august, armata israeliană a anunţat moartea lui Deif într-un raid cu aproape trei săptămâni mai devreme, acuzându-l că „a condus, planificat şi executat” atacul din 7 octombrie 2023 lansat din Fâşia Gaza împotriva Israelului şi că a declanşat războiul actual. Până joi, Hamas nu a confirmat niciodată moartea lui.

Deif a devenit liderul Brigăzilor al-Qassam în 2002. A fost unul dintre cei mai căutaţi bărbaţi de Israel timp de aproape trei decenii şi se afla pe lista SUA a „teroriştilor internaţionali” din 2015.

Pe numele său adevărat Mohammed Diab al-Masri, el s-a născut în tabăra de refugiaţi Khan Yunes în sudul Fâşiei Gaza, în 1965.

În videoclipuri el apărea uneori mascat sau numai silueta, în timp ce fotografiile care circulau cu el erau rare. În ianuarie 2024, Israelul a publicat o fotografie cu el în care îl arăta cu un ochi lipsă, fără a preciza când a fost făcută.

Deif ar fi avut un rol cheie în imensa reţea de tuneluri construite sub Gaza. În mai 2024, procurorul general al Curţii Penale Internaţionale a cerut un mandat de arestare împotriva lui, alături de Yahya Sinwar, liderul Hamas în Gaza, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. Sinwar, considerat creierul atacului din 7 octombrie 2023, a fost ucis pe 16 octombrie de soldaţi israelieni.

Şeful braţului politic al mişcării Hamas, Ismail Haniyeh, în exil la Doha, a fost ucis la sfârşitul lunii iulie la Teheran într-o explozie revendicată de Israel.