La Parlament va fi reînregistrată o nouă lege cu privirea la purtarea panglicii „Sfântului Gheorghe”. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Lilian Carp, care a menționat că „nu se poate admite că anumite simboluri ale agresiunii și militarismului rusesc să fie folosite fără nicio explicație”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Pro TV.
„Acum, Parlamentul lucrează la lege, pentru că noi va trebui să reînregistrăm această lege. Ne dorim că această lege să fie aplicabilă. Nu putem să admitem că anumite simboluri ale agresiunii și militarismului rusesc să fie folosite fără nicio explicație”, a afirmat Carp.
Totodată, acesta a precizat că în Parlament va fi propus un nou proiect de lege care mai întâi va fi consultat cu experți în drept constituțional.
„Acum această lege nu poate fi aplicabilă, pentru că în judecată nu vei putea demonstra că a folosit într-un mod sau altul”, a spus Carp.
Curtea Constituțională a admis parțial sesizările depuse de deputații socialiști Adrian Lebedinschi și Grigore Novac cu privire la Legea pentru modificarea Codului contravențional al R. Moldova, adoptată în lectura a doua în aprilie 2022, care se referă la interzicerea simbolurilor agresiunii ruse asupra Ucrainei – „V”, „Z” și panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe”.
Curtea Constituțională a precizat ulterior că nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate de deputații socialiști.
„Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol”, explică Curtea Constituțională.
Potrivit sursei citate, legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională.
La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.
