19 aprilie 2023, ora 17:38

O nouă rundă de consultări publice asupra pachetului de legi care vizează activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a fost consultată miercuri, 19 aprilie, de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică. Potrivit unui comunicat emis de Parlament, la ședință au participat deputați, reprezentanți SIS, ai Ministerului Apărării, ai Curții de Apel, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, reprezentanți ai societății civile și procurori.

La ședința de astăzi, discuțiile s-au axat pe articolul 18 din proiectul de lege privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, care se referă la atribuțiile directorului instituției.

Totodată, participanții au convenit că, la ședința următoare, vor discuta despre mandatul de securitate.

Pachetul de legi care vizează activitatea Serviciului de Informații și Securitate conține trei inițiative legislative, aprobate de Parlament în prima lectură.

În perioada următoare, vor fi organizate mai multe consultări publice pentru definitivarea documentelor și pregătirea pentru lectura a doua, este menționat în comunicat.

Proiectul privind reforma Serviciului de Informații și Securitate a fost votat la 30 martie, de Parlament în prima lectură, cu votul a 59 de deputați PAS. S-a întâmplat pe fundalul criticilor deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), care s-au declarat împotriva proiectului. Pentru lectura a doua, pachetul de legi urmează a fi îmbunătățit.

Potrivit autorilor proiectului, noua lege are menirea de a asigura independenţa Serviciului, stabilirea misiunii, definirea funcțiilor de coordonare şi evaluare a activităţii SIS, exercitate de către preşedinta Republicii Moldova, revizuirea mandatului conducerii Serviciului, dar și concretizarea atribuțiilor.

Potrivit modificărilor, pe de o parte, activitatea SIS va fi coordonată de către preşedinta Republicii Moldova, iar pe de altă parte - va fi supusă controlului parlamentar. 

Mai exact, șefa statului va trebui să stabilească anual direcţiile prioritare în domeniul securităţii naţionale, să repartizeze sarcinile în limita atribuţiilor SIS, să stabilească tipul și modul de informaţii care trebuie să fie prezentate şi să evalueze realizarea acestor sarcini. Inițial, proiectul de lege oferea mai multă libertate directorului SIS, care avea împuternicirea de a aviza măsurile speciale de investigație. După aprobarea modificărilor, acest lucru va trebui făcut cu permisiunea Curții de Apel. 

Acum mai bine de trei săptămâni, Comisia de la Veneția a constatat că noul pachet legislativ, prin care autoritățile de la Chișinău vor să fortifice Serviciul de Informații și Securitate, îi oferă instituției competențe prea extinse și nedefinite.

O altă observație a experților este riscul ca șeful SIS să fie subordonat politic. În opinia sa, publicată la 13 martie, curent, Comisia de la Veneția susține că, în condițiile de riscuri extraordinare la adresa securității naționale a R. Moldova, întărirea serviciilor de inteligență este justificată, dar trebuie făcută în limitele standardelor internaționale privind drepturile omului. 

Comisia s-a arătat îngrijorată și că un număr mare de măsuri de contrainformații, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare, identificarea abonatului sau urmărirea vizuală cu ajutorul mijloacelor tehnice, pot fi efectuate cu simpla autorizare a directorului SIS, fără nicio condiție de necesitate sau proporționalitate și fără control extern, ceea ce „ar putea afecta drepturile fundamentale ale omului”- se arată în concluzia experților Comisiei de la Veneția. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!