O nouă rundă de consultări publice asupra pachetului de legi care vizează activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a fost consultată miercuri, 19 aprilie, de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică. Potrivit unui comunicat emis de Parlament, la ședință au participat deputați, reprezentanți SIS, ai Ministerului Apărării, ai Curții de Apel, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, reprezentanți ai societății civile și procurori.
La ședința de astăzi, discuțiile s-au axat pe articolul 18 din proiectul de lege privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, care se referă la atribuțiile directorului instituției.
Totodată, participanții au convenit că, la ședința următoare, vor discuta despre mandatul de securitate.
Pachetul de legi care vizează activitatea Serviciului de Informații și Securitate conține trei inițiative legislative, aprobate de Parlament în prima lectură.
În perioada următoare, vor fi organizate mai multe consultări publice pentru definitivarea documentelor și pregătirea pentru lectura a doua, este menționat în comunicat.
Proiectul privind reforma Serviciului de Informații și Securitate a fost votat la 30 martie, de Parlament în prima lectură, cu votul a 59 de deputați PAS. S-a întâmplat pe fundalul criticilor deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), care s-au declarat împotriva proiectului. Pentru lectura a doua, pachetul de legi urmează a fi îmbunătățit.
Potrivit autorilor proiectului, noua lege are menirea de a asigura independenţa Serviciului, stabilirea misiunii, definirea funcțiilor de coordonare şi evaluare a activităţii SIS, exercitate de către preşedinta Republicii Moldova, revizuirea mandatului conducerii Serviciului, dar și concretizarea atribuțiilor.
Potrivit modificărilor, pe de o parte, activitatea SIS va fi coordonată de către preşedinta Republicii Moldova, iar pe de altă parte - va fi supusă controlului parlamentar.
Mai exact, șefa statului va trebui să stabilească anual direcţiile prioritare în domeniul securităţii naţionale, să repartizeze sarcinile în limita atribuţiilor SIS, să stabilească tipul și modul de informaţii care trebuie să fie prezentate şi să evalueze realizarea acestor sarcini. Inițial, proiectul de lege oferea mai multă libertate directorului SIS, care avea împuternicirea de a aviza măsurile speciale de investigație. După aprobarea modificărilor, acest lucru va trebui făcut cu permisiunea Curții de Apel.
Acum mai bine de trei săptămâni, Comisia de la Veneția a constatat că noul pachet legislativ, prin care autoritățile de la Chișinău vor să fortifice Serviciul de Informații și Securitate, îi oferă instituției competențe prea extinse și nedefinite.
O altă observație a experților este riscul ca șeful SIS să fie subordonat politic. În opinia sa, publicată la 13 martie, curent, Comisia de la Veneția susține că, în condițiile de riscuri extraordinare la adresa securității naționale a R. Moldova, întărirea serviciilor de inteligență este justificată, dar trebuie făcută în limitele standardelor internaționale privind drepturile omului.
Comisia s-a arătat îngrijorată și că un număr mare de măsuri de contrainformații, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare, identificarea abonatului sau urmărirea vizuală cu ajutorul mijloacelor tehnice, pot fi efectuate cu simpla autorizare a directorului SIS, fără nicio condiție de necesitate sau proporționalitate și fără control extern, ceea ce „ar putea afecta drepturile fundamentale ale omului”- se arată în concluzia experților Comisiei de la Veneția.
