Înainte de Paștele Blajinilor, moldovenii au luat cu asalt magazinele. Aceștia aleg cu migală obiectele, în speranța că, atunci când vor fi date de pomană, acestea vor lumina sufletul celor plecați dintre noi. E forfotă mare și în cimitire, unde oamenii se grăbesc să adune în ordine mormintele răposaților înainte de ziua pomenirii.
Magazinele din Capitală arătau astăzi ca niște adevărate mușuroaie de furnici. Majoritatea puneau își puneau în coș prosoape, căni și lumânări, produsele date cel mai frecvent de pomană. Prețul unei căni pornește de la 13 lei și trece de 20, în funcție de model. Iar prosoapele de bucătărie costă între 9 și 30 de lei. Deși forfota e uriașă, majoritatea cumpărătorilor spun că încearcă să găsească produse calitative, la un preț accesibil, pentru a se încadra în bugetul de care îl au.
„Ca fiecare creștin, avem părinți morți, trebuie. Noi am întâlnit Paștele pentru noi, pentru sufletul nostru, dar pentru dânșii tot trebuie să facă câte ceva".
„Pomana arată după buzunarul fiecăruia, cineva o face mai pompoasă, cineva o face mai simplă".
„-Așa și ce intenționați să cumpărați? Vedem că ați luat mai multe pahare...
-M-a rugat cineva, eu deja m-am pregătit, dar fiind prin apropiere, am luat, pentru că, aici îmi par prețurile accesibile".
„-Suntem în căutare.
-Vă uitați la veselă...
-Da, la veselă, să dăm de pomană, pentru că ne facem și noi datoria, cum au făcut-o părinții noștri, așa ne strădui și noi să o facem".
Dacă unii își fac plinul de cumpărături, alții încearcă să prindă măcar o oră două fără ploaie pentru a face ordine la mormintele celor pe care îi vor pomeni în următoarele zile. Le îngrijesc și sădesc tot felul de flori.
În satul Boghenii Vechi, raionul Ungheni, localnicii de dimineață au venit să trebăluiască pe la cimitir, printre aceștia se numără și soții Parascovia și Vasile Cojocari. I-am surprins cu unelte în spate, făcând curățenie pe lângă morminte, spun că Paștele Blajinilor este o sărbătoare de suflet, cât despre pomene, soții ne-au mărturisit că darurile lor vor fi modeste, dar din inimă.
„Pomana se face simplu, ca să fie primită, dar care este pentru fudulie, aceea nu este pomană adevărată.-Dar când ziceți sinceră, ce ar trebuie să nu lipsească?- Un ștergărel, o pască, ouă, o cănuță, așa mai simplu".
„Și noi degrabă aici o să venim, pentru că suntem bătrâni.-Și ce ar trebuie să dea de sufletul vostru, cei care o să rămână?-Cea am dat și noi de suflet, aceea o să ne dea".
„Mă gândesc că cu cât e mai modestă pomana, cu atât e mai multă lumină pentru cel care s-a petrecut".
Asta este și povața Bisericii- să-i pomenim cu gândul și cu fapte bune pe oamenii trecuți în lumea celor drepți și mai puțin să ne axăm pe lucrurile materiale. Preoții spun că moldovenii exagerează oferind drept pomană obiecte scumpe și că la cimitir e bine să venim doar cu simbolurile Învierii.
„Sufletul nu are nevoie de material, sufletul are nevoie de fapte".
De Paștele Blajinilor, credincioșii merg la mormintele celor apropiați, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele îi comemorează pe cei trecuți în neființă oferind diferite lucruri întru pomenirea lor.
