Bahmutul este „iadul pe pământ”, „orașul în care nu există loc viu", spun soldații ucraineni care au trăit teroarea confruntărilor din orașul unde se duc cele mai crâncene lupte contra invadatorilor ruși, transmite corespondentul Agerpres, care a vorbit cu soldați ce au fost peste trei luni în „cel mai fierbinte loc din lume”, citat de Hotnews.
Indiferent dacă a fost zi sau noapte, îngheţ sau mocirlă, frig sau cald, ploaie sau ninsoare, sărbătoare sau zi obişnuită, luni sau duminică, aceştia s-au aflat continuu pe câmpul de luptă, în bătaia artileriei ruseşti.
Au văzut moartea prin ochii lor, însă, şi mai grav, şi-au văzut camarazii ucişi de inamic. Cu moralul scăzut şi cu puterile sleite, îşi găsesc ultimele resurse pentru a ţine piept invaziei de la Răsărit.
„Nu mai există nimic, tot pământul arde”
Astfel de clipe a trăit şi Oleh Sapig, un tânăr locotenent în armata ucraineană. Are 36 de ani, însă ultimele trei luni au fost un coşmar care părea să nu se mai termine.
„Misiunea noastră a fost de a apăra poziţiile din Bahmut, să urmărim inamicul şi să nu permitem duşmanului să ocupe poziţii noi.
Oraşul, practic, nu mai există, este distrus, inamicul atacă constant cartier după cartier, distruge toată infrastructura, populaţie locală practic nu mai există, cei care rămân sunt nevoiţi să îşi caute adăpost în subsoluri şi, în momentul în care ruşii distrug clădirile în subsolul cărora se află ei, trebuie să părăsească oraşul. Situaţia e una foarte complicată.
Cele mai triste momente sunt legate de moartea camarazilor mei. Cei răniţi şi cei morţi. Asta e cel mai greu pentru mine. În al doilea rând e dificultatea evacuării militarilor răniţi, pentru că e foarte dificilă evacuarea unui rănit. (...)
Este greu să transmiţi prin cuvinte ce înseamnă Bahmut. Acolo nu există loc viu. Orice poziţie este complet distrusă, din temelii. Nu mai există nimic, tot pământul arde, din cauza tirului de artilerie, din cauza trupelor de ocupanţi", a declarat, Oleh, care a părăsit prima linie a frontului în cursul zilei de vineri.
Tânărul locotenent, care provine din regiunea Hmelniţki, trăieşte cu speranţa că victoria va aparţine Ucrainei.
„Nu înţelegem pentru ce luptă acei oameni”
Tot vineri a ieşit de pe linia frontului şi Laki, un subofiţer de 30 de ani, pentru care Bahmut a fost o mare încercare a vieţii. El spune că, în perioada în care s-a aflat pe front, a fost martorul unor atrocităţi comise de partea rusă.
„Bahmut este, în primul rând, o cetate. Am opus şi opunem rezistenţă până la final. Au fost folosite foarte multe forţe pentru a putea rezista. Este un exemplu pentru întreaga lume ce se poate întâmpla cu civilii, cu militarii. Bahmut este un exemplu al atrocităţilor comise de ruşi, care sunt agresorii noştri.
Am văzut cum se comportă cu soldaţii noştri, dar şi cu soldaţii lor, cum se comportă cu populaţia paşnică. Cel mai greu este să urmăreşti cum îi pierzi pe cei din jurul tău, să vezi cum se distruge oraşul, cum îl şterg de pe faţa pământului, dispare complet.
Nu înţelegem pentru ce luptă acei oameni, pentru ce au venit la noi, ei nu luptă pentru teritoriu, nu ştiu pentru ce luptă. Ceea ce fac, cum îşi bat joc de propriii soldaţi, decedaţi.
Am avut cazuri când am constatat că, pentru a ne provoca, spânzurau, noaptea, de copaci cadavrele soldaţilor lor ucişi şi noi vedeam asta prin dispozitivele de vedere pe timp de noapte. Îşi creau, apoi, poziţii sub corpurile lor şi de acolo trăgeau spre noi, ca să ne angajăm în luptă", a mărturisit Laki.
„Dacă există iad pe pământ, el este acolo"
Un ofiţer ucrainean a încercat să facă portretul robot al militarului ucrainean care a luptat la Bahmut. Una dintre caracteristicile acestui soldat este că ar reveni pe câmpul de luptă doar din dorinţa de a învinge inamicul rus.
„În primul rând vreau să spun că militarii noştri care se întorc sunt extrem de obosiţi, sunt copleşiţi de emoţii, de cele văzute acolo, de moartea camarazilor.
Resimt toate aceste lucruri, dar vor neapărat să ajungă din nou acolo, pentru a îndeplini misiunile pentru care sunt trimiţi, să îi alunge pe inamici de pe teritoriile noastre. Dacă există iad pe pământ, el este acolo", a precizat locotenent colonelul Yahedka.
Oraşul Bahmut, aflat la 55 de kilometri est de Kramatorsk, este considerat cel mai fierbinte punct de pe harta militară a Ucrainei, un simbol al rezistenţei ucrainene în faţa asalturilor Federaţiei Ruse.
Localitatea este considerată strategică, rămânerea acesteia sub control ucrainean blocând apropierea trupelor ruse de oraşele Kramatorsk şi Sloviansk, oraşe care aveau peste 200.000 şi, respectiv, 120.000 de locuitori.
80% din Bahmut se află sub controlul armatei ruse
„Orice oraş, orăşel ori localitate este importantă pentru apărătorii ucraineni. Observăm că soldaţii noştri resping atacurile, opresc înaintarea inamicului, iar grănicerii fac eforturi deosebite.
Bineînţeles că este greu. Ca militari, toţi înţelegem că e război, însă a fost foarte greu în lumea contemporană să înţelegem că avem ca vecini o ţară agresoare care, prin metode barbare, va purta un război de exterminare a noastră", a precizat ofiţerul de presă al trupelor de grăniceri din estul Ucrainei, locotenent colonelul Ihor Lazogub.
(Locotenent colonelul Ihor Lazogub)
În momentul de faţă, aproape 80% din Bahmut se află sub controlul armatei ruse, iar trupele ucrainene fac eforturi pentru a păstra măcar o parte din oraş.
Populaţia civilă a fost evacuată complet, iar cea mai mare parte din blocurile şi casele acestui oraş au fost distruse în urma luptelor urbane.
În perimetrul localităţii Bahmut mor zilnic sute de oameni, atât din tabăra rusă, cât şi din cea ucraineană, iar alte sute de soldaţi sunt răniţi.
