02 mai 2023, ora 14:04

Comisia Europeană propune reînnoirea și extinderea suspendării taxelor și cotelor de import la exporturile moldovenești către Uniunea Europeană – cunoscute sub numele de Măsuri Comerciale Autonome (ATM). Astfel, instituția propune prelungirea măsurilor pentru încă un pentru a sprijini economia Republicii Moldova, care are de suferit în urma agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.

„Acesta este un semnal clar al sprijinului deplin al UE pentru economia Moldovei și ajută la atenuarea situației dificile cu care se confruntă producătorii și exportatorii moldoveni din cauza agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei”, este menționat într-un comunicat al Comisiei Europene.

În timp ce obiectivul ATM-urilor este de a sprijini economia Moldovei, măsurile răspund unor posibile preocupări în sectorul agricol al UE prin includerea unui mecanism de salvgardare accelerată care poate fi activat dacă este necesar pentru a proteja piața Uniunii.

Propunerea urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, în vederea asigurării unei tranziții fără întreruperi de la regimul actual al măsurilor comerciale autonome la cel nou.

Măsurile Comerciale Autonome au intrat în vigoare din 25 iulie 2022. 

Exporturile Moldovei către restul lumii au suferit de pe urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece acestea se bazau adesea pe tranzitul prin teritoriul ucrainean și pe infrastructura ucraineană. 

Potrivit datelor Comsiei Europene, în ultimul an, ATM-urile au sprijinit eforturile Moldovei de a reorienta exporturile prin UE. În general, exporturile din Moldova către UE au crescut de la 1,8 miliarde euro în 2021 la 2,6 miliarde euro în 2022.

„ATM-urile extind în mod semnificativ domeniul de aplicare al liberalizării tarifare în cadrul zonei de liber schimb profund și cuprinzător Uniunea Europeană - Moldova prin suspendarea tuturor taxelor și cotelor restante. Aceasta înseamnă, în practică, că exporturile a șapte produse agricole din Moldova care fac obiectul cotelor tarifare vor fi acum pe deplin liberalizate: roșii, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri”, notează Comisia.

Majoritatea exporturilor moldovenești beneficiază deja de acces fără taxe vamale pe piața UE în temeiul Acordului de Asociere UE-Moldova.

15 iulie 2025, ora 16:00

Circa 2,4 milioane de persoane locuiesc în Republica Moldova, în scădere cu 13,6% față de anul 2014, conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, publicate astăzi. Majoritatea locuiește în mediul urban, iar aproximativ 30% dintre aceștia trăiesc în municipiul Chișinău.

Astfel, ponderea populației urbane a constituit 46,4%, în creștere cu 7,9% față de precedentul recensământ, iar numărul locuitorilor din municipiu s-a mărit cu 7,8%. Alte 53,6% trăiesc în mediul rural, ceea ce confirmă că Moldova este în continuare una dintre cele mai rurale țări din Europa.

După municipiul Chișinău, cu 720,1 mii locuitori, se situează regiunea Centru cu 670,1 mii sau 27,8% și Nord, cu 608,7 mii sau 25,3%. Cele mai puține persoane locuiesc în Sud (306,7 mii sau 12,7%) și în UTA Găgăuzia (103,7 mii sau 4,3%).

De asemenea, după Chișinăul, municipiul Bălți este al doilea ca număr de locuitori – 94,5 mii. La nivel de raioane, cei mai mulți locuitori sunt în Orhei, Ungheni, Ialoveni și Cahul, cu peste 70 de mii fiecare. La polul opus, raioanele Basarabeasca și Dubăsari au cele mai mici populații, sub 22 de mii.

Astfel, comparativ cu recensământul din 2014, în toate raioanele și în municipiul Bălți s-a înregistrat o scădere a populației, în 28 de raioane cu peste 20%. Cele mai mari reduceri sunt în raioanele Ocnița, Leova, Briceni și Cantemir, cu pierderi de aproape 30%. Municipiul Chișinău este singura zonă care a cunoscut o creștere, de 16,8%.

Dintre unitățile administrativ-teritoriale ale țării, cea mai mare proporție a populației urbane se regăsește în municipiile Bălți (96,2%), Chișinău (88,4%) și Taraclia (51,2%). La polul opus, raioanele cu cea mai mică pondere a locuitorilor din mediul urban sunt Cantemir (8%), Criuleni (9,5%) și Telenești (11,3%).

Totodată, cel mai mare oraș al regiunii Nord este Bălți, al regiunii Centru - Ungheni, Sud - Cahul și UTA Găgăuzia - Comrat.

Din punct de vedere al structurii pe sexe, femeile reprezintă 52,8%, iar bărbații 47,2%, o diferență ușor mai mare decât la recensământul din 2014.

Recensământul din 2024 a avut loc între 8 aprilie și 7 iulie și a acoperit 35 din cele 37 de unități administrative de nivel doi din țară. Au fost recenzate 1525 de localități din totalul de 1682, dintre care 55 orașe și municipii, 842 sate și 628 localități mai mici din componența comunelor și orașelor.

TV8.md amintește că la finele lunii ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale Recensământului 2024. Astfel, numărul populației din Moldova în 2024 era de circa 2,4 milioane de persoane, în comparație cu 2,7 milioane în 2014. Totodată, a crescut numărul cetățenilor care s-au declarat români și că vorbesc limba română.