02 mai 2023, ora 18:02

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție șapte magistrați din prima instanță și de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la ședința de marți, 2 mai. La concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la CSJ s-au înscris 14 aspiranți. Doar jumătate au convins CSM în urma interviurilor. 

Este vorba despre magistrata de la Orhei, Veronica Cupcea, Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puică de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la aceeași instanță, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți. 

Cei șapte își vor exercita funcția începând cu 10 mai 2023, pentru un termen de 6 luni. 

Ceilalți șapte candidați - Veronica Cupcea, Irina Țonov, Valeriu Arhip, Alexandru Gafton, Dumitru Fujenco, Igor Mânăscurtă și Nelea Budăi au fost respinși. 

Magistrații au fost transferați temporar pentru „a acoperi” criza din cadrul CSJ care a început în luna februarie, când CSM a acceptat demisiile mai multor judecători de la CSJ. Astfel, și-au dat demisia magistrații Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM - Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton. 

A demisionat și membrul CSM, Anatolie Galben, care este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, și-au anunțat plecarea judecătorul Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ. Membrii CSM au acceptat și demisiile judecătorilor CSJ Dumitru Mardari și Nicolae Craiu. În prezent, au rămas să activeze 3 judecători CSJ.

26 decembrie 2025, ora 19:30

Ministerul Educației anunță deschiderea consultărilor privind integrarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în cadrul Universității Tehnice a Moldovei. Această inițiativă nu este însă susținută și de dascălii de acolo care se împotrivesc fuziunii. Ministrul Educației spune că a respectat cerințele cadrelor didactice și se arată convins că integrarea va atrage investiții, dar și mai multe oportunități pentru studenții din sudul țării.

„Acum că hotărârea de Guvern este publicată, urmează procesul de avizare a acestuia, iar așteptarea noastră este ca până la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie să fie votată această decizie în guvern. În continuare suntem în așteptarea opiniilor pentru a o îmbunătăți”, a explicat ministrul Educației, Dan Perciun.

Dan Perciun dă asigurări că integrarea universității de la Cahul în UTM ar aduce investiții, programe noi și stabilitate pe termen lung.

„Prin această integrarea să vină mai multe resurse, mai multe competențe, să devină mai atractive studiile la Cahul, să poată face mai bine față provocărilor naționale, dar și concurenței acerbe a Universității din Galați și astfel să dăm continuitate, acestei comunități academice pentru o perioadă lungă de timp”, a subliniat ministrul Educației, Dan Perciun.

Mai exact, ceea ce își propune ministerul este ca la Cahul să fie creat un Centru Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Conform proiectului, acesta va funcționa ca o structură academică integrată în UTM, cu un rol regional clar și cu o autonomie universitară extinsă. Vor fi alocați anual cel puțin 10 milioane de lei, timp de patru ani, pentru investiții în infrastructură, dotări și modernizare. 

În pofida acestor argumente, profesorii de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și administrația publică locală și-au exprimat dezacordul în privința integrării instituției în structura Universității Tehnice a Moldovei și insistă că aceasta trebuie să rămână autonomă. 

Am solicitat o reacție de la rectorul universității din Cahul, însă acesta nu a răspuns la apeluri, în timp ce prorectorul Ion Ghelețchi ne-a declarat, printr-un mesaj, că fuzionare nu este decât un act politic. Zilele trecute, cadrele didactice de acolo au organizat și un protest în fața instituției.

În prezent, universitatea din Cahul are peste o mie de studenți, dintre care peste 800 la licență și 155 la master. Peste jumătate dintre studenții de la licență urmează studii fără frecvență și doar 320 studiază la zi. Totodată, doar aproximativ patru din 10 absolvenți eligibili din Cahul aleg să studieze local, față de o medie națională de circa 60%.