04 mai 2023, ora 10:17

Primarul Ion Ceban se arătă indignat de perchezițiile care au loc la persoane publice din cadrul Direcției Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău, inclusiv la șeful Boris Gîlca, care au loc în ziua Forumului Social Urban. Într-un live făcut pe Facebook, edilul Capitalei susține că toate aceste acțiuni au drept scop de a distrage atenția de la forum și sunt niște „bule de săpun supte din deget”.

„Pentru a distrage atenția de la acest eveniment important de pe 4, 5, 6 mai, unde vom ieși și în teren. Gîlca este și moderator... În an sunt 365 de zile ar fi putea sa o facă oricând, ei au ales azi anume, pentru a dezbata atenția... bule de săpun supte din deget”, a declarat Ceban.

Totodată edilul Capitalei susține că nu se ascunde, iar dacă cineva va trebuie să răspundă, atunci o va face în mod obligatoriu: „Să fie citat la CNA, noi nu ne ascundem, venim cu mare drag. Dar toate show-urile cu intrări ca în filmele ca la Hollywood, cred ca au plictisit lumea”.

Totodată, primarul mai susține că perchezițiile din dimineața zilei de 4 mai, sunt un răspuns și la întrebarea sa pentru guvernare, pusă acum două zile: „Unde se cheltuie acel miliard care a venit anul trecut în Moldova, despre care a vorbit Charles Michel?”

„Dintr-un miliard de euro, Chișinăul ar putea deveni un oraș mai modern decât Ljubljana. Aceasta e prima întrebare, iar răspunsul a venit peste două zile cu mascații la Direcția Sănătate, cu delapidări din fonduri externe”, a conchis Ceban.

Echipa TV8.md a solicitat un comentariu de la PAS. 

„Ion Ceban este deranjat că nu poate mânca liniștit la restaurantul de pe acoperișului unui hotel de lux din Capitală sau vrea să redirecționeze atenția cetățenilor și mass-mediei de la faptul că în aceste zile cheltuie 3.506.470 lei din banii publici pentru propriul PR politic? Instituțiile și organele de drept sunt independente și acționează conform legislației. Acuzațiile lui Ion Ceban sunt pur politice și de victimizare”, au declarat cei de la PAS.

Amintim că în dimineața zilei de 4 mai oamenii legii au descins cu percheziții la mai multe adrese din Chișinău, inclusiv la persoane publice din cadrul Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău. CNA și procurorii anticorupție desfășoară acțiunile de urmărire penală într-un caz de delapidare a fondurilor externe, destinate refugiaților. Informația a fost confirmată pentru TV8.md de reprezentanții CNA.

26 noiembrie 2024, ora 23:33

Republica Moldova ar putea începe discuțiile de aderare la UE, pe subiectele justiție, securitate, achiziții publice, statistici și control financiar, în primăvară. Până atunci Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport referitor la screeningul legislației, care s-a finalizat recent. Cu toate că ne mișcăm mai repede decât se aștepta, Maia Sandu și mai mulți experți atenționează că parcursul european al țării noastre nu este ireversibil, iar instituțiile statului trebuie să depună mai mult efort pentru a informa cetățenii în acest sens. Opiniile au fost exprimate în cadrul celui de-al zecelea forum privind aderarea europeană a Republicii Moldova. 

Potrivit autorităților, Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport după ce țara noastră a încheiat recent screeningul la cele cinci capitole care fac parte din compartimentul valori fundamentale. Acestea se referă la justiție, securitate, achiziții publice, statistici și control financiar. Printre priorități sunt justiția, dezvoltarea economiei și securității, afirmă șefa statului care a îndemnat toată societatea civilă să se implice activ în procesul de integrare europeană.

„ Suntem într-o cursă cronometru, fereastra de oportunitate se poate închide la un moment, iar interferențele externe cresc constant. Dorința Kremlinului de a transforma Moldova într-o zonă gri sau o gubernie este puternică, Dacă nu acționăm acum, peste zece ani ne vom regăsi tot aici, discutând despre integrarea europeană”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Experții prezenți la forum, susțin că societatea este divizată, fapt demonstrat de rezultatele de la referendum și alegeri prezidențiale. 

„ Ultimele evenimente cu alegerile, inclusiv din România din acest weekend arată că dacă noi o să ne relaxăm, dacă o să considerăm că noi avem dreptate și nu ar trebui să avem o preocupare de a implementa sau de a convinge cetățenii, atunci lucrurile nu se vor întâmpla, suntem în fața unor turbulențe extraordinare”, fost premier al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Ambasadorul Uniunii Europene, Janis Mazeiks susține că cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o mai mare claritate în ceea ce privește cursul ireversibil al aderării la UE.

„ Nu este doar despre ce este scris în Constituție, trebuie să fie fapte concrete și determinare ca negocierile să fie făcute rapid. Asta este o întrebare la care trebuie să răspundă toate forțele politice și să explice ce exact au în vedere când spun că susțin aderare la UE”, a zis ambasadorul Uniunii Europene, Janis Mazeiks.

Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan, susține că, Uniunea Europeană califică rezultatele alegerilor ca pe o victorie împotriva atacurilor Federației Ruse și va depune și mai multe eforturi pentru a păstra Moldova pe calea europeană.

„ Da, a fost dificil, da rezultatul a fost strâns, dar să nu uităm, obiectivul Federației Ruse a fost ca acest referendum să eșueze, dar el a reușit. Federația Rusă nu și-a atins obiectivul, a eșuat și acum dorește ca noi acum să punem sub semnul întrebării rezultatul remarcabil al cetățenilor RM de a se exprima cu majoritate pentru integrarea în UE și nu trebuie să punem această victorie sub semnul întrebării”, a spus deputatul Parlamentului European, Siegfried Mureșan. 

„ Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au făcut ce nu au putut să facă partidele politice. Să asigure o voce clară cu privire la viziunea noastră de țară și cred că Constituția noastră care acum este revizuită și are această prevedere foarte clară devine un instrument puternic în mâna cetățenilor”, a zis director IPRE, Iulian Groza. 

Experții consideră că cea mai importantă sarcină a autorităților este să comunice mai mult și mai eficient cu cetățenii.

„ Probabil trebuie să mergem de la poartă la poartă mai des, să discutăm cu fiecare cetățean și să explicăm ce înseamnă UE, ce înseamnă participare, ce facem la nivel local și central. E nevoie de efort, vreau să vă zic că fără implicarea tuturor nu se va reuși, nu există atâta capacitate la funcționari”, a spus secretar de stat, Cancelaria de Stat, Ana Calinici.

Amintim că, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Oficial negocierile de aderare au început în luna iunie 2024 cu screeningul legislației. În total, țara noastră va trebui să îmbunătățească legislația la 35 de capitole. Țara noastră urmează să primească din partea UE 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani pentru implementarea planului de creștere economică.