Ministerul finlandez de Externe a anunțat joi că a primit o notă diplomatică din partea Rusiei care acuză un act de vandalism la consulatul său de pe insula demilitarizată Aland aflată în Marea Baltică între Finlanda și Suedia, relatează Reuters, citat de Hotnews.
Helsingin Sanomat, cel mai mare ziar din Finlanda, notează că poliția de pe Aland, insula principală a arhipelagului cu același nume, a anunțat vandalizarea consulatului rusesc miercuri seara târziu.
Potrivit poliției locale, cutia poștală a consulatului și o fereastră a clădirii a fost deteriorată în urma atacului, o persoană sau persoane necunoscute smulgând cutia poștală de pe suportul său și aruncând o sticlă de bere în fereastră, spărgând-o.
Polițiștii s-au deplasat imediat la fața locului și au căutat persoane suspecte în zonele înconjurătoare însă șefului poliției locale, Johan Pawli, a declarat că ofițerii investighează cazul ca pe un act obișnuit de distrugere.
Finlanda sugerează că Rusia face din țânțar armăsar
Presa finlandeză notează că acest caz a căpătat amploare internațională după ce TASS, una dintre agențiile de presă ale statului rus, a raportat incidentul, susținând că un grup de persoane fi aruncat un „dispozitiv sonor exploziv” în curtea consulatului și că acesta ar fi pus în pericol „viața și sănătatea” misiunii diplomatice.
„Până acum, informațiile poliției sunt în contradicție cu cele spuse de presa rusă”, mai notează jurnaliștii de la Helsingin Sanomat.
Ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a declarat că Rusia a cerut în nota transmisă ca autoritățile finlandeze să ia măsuri pentru a proteja consulatul.
Consulatul rusesc din localitatea Mariehamn supraveghează respectarea demilitarizării insulei Aland, Moscova obținând dreptul de a înființa o misiune diplomatică aici prin tratatul de pace încheiat în urma Războiului de Iarnă (noiembrie 1939-martie 1940).
Incident diplomatic după vizita lui Zelenski în Finlanda
Acesta este primul incident între Finlanda și Rusia după aderarea țării nordice la NATO în data de 4 aprilie, el survenind imediat după o vizită-surpriză făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki.
Vorbind la o conferință de presă susținută alături de președintele finlandez Sauli Niinisto, Zelenski a spus că unul dintre motivele pentru care a călătorit la Helsinki a fost că Ucraina dorește la rândul ei să devină un membru cu drepturi depline al alianței militare.
Președintele ucrainean a citat exemple de succese pe câmpul de luptă care au fost apoi urmate de noi ajutoare militare acordate Ucrainei.
„De aceea sunt sigur că vom avea în curând avioane. Pentru că în curând vom conduce o ofensivă, iar după ea sunt sigur că ni se vor da avioane. Aș prefera să fie invers, pentru că ne-ar fi mai ușor, dar este așa cum este și suntem recunoscători pentru tot”, a spus președintele ucrainean. „Avem nevoie de ele. Chiar avem nevoie de ele”, a subliniat el cu referire la avioane ale aliaților occidentali.
Niinisto a temperat însă afirmațiile sale, declarând că Finlanda nu poate dona avioane de luptă Hornet fabricate în SUA pentru că sunt vechi și puține alte țări din Europa au modele similare, așa că nu ar avea sens să se construiască un lanț de servicii.
Zelenski își va continua turneul diplomatic joi în Olanda, unde este așteptat să vorbească la Haga.
Putin a spus că Moscova nu este deranjată de aderarea țărilor nordice la NATO
Finlanda a solicitat oficial începerea discuțiilor de aderare la Alianța Nord-Atlantică în data de 15 mai a anului trecut, ca reacție la invazia rusească din Ucraina. Suedia a depus cererea de aderare la o zi după vecina sa nordică.
Vorbind despre renunțarea celor două state nordice la neutralitatea lor istorică, președintele rus Vladimir Putin a declarat la sfârșitul lunii iunie că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia, după ce acestea se alătură alianței militare.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a precizat că nu este „nicio problemă” pentru Rusia, dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO. „Nu avem probleme cu Suedia și Finlanda, așa cum avem cu Ucraina”, a spus Putin la o conferință de presă pe care a susținut-o la Așgabat în timpul unei vizite oficiale în Turkmenistan.
„Dacă Finlanda și Suedia vor, lăsați-le să se alăture. Este treaba lor, se pot alătura oriunde doresc", a adăugat el.
Anterior, pe 14 mai, Putin i-a transmis președintelui finlandez Sauli Niinisto că ar fi o „greșeală” ca Helsinki să abandoneze statutul de neutralitate și să adere la NATO. Putin a mai spus că nu există niciun fel de amenințare la adresa securității Finlandei, adăugând că o eventuală schimbare a politicii sale externe ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor bilaterale.
Atât Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO în data de 5 iulie a anului trecut.
Însă aderarea Suediei este blocată de opoziția Turciei și a Ungariei, negocierile cu guvernul președintelui Recep Erdogan intrând în impas în contextul în care Turcia se pregătește de alegeri legislative și prezidențiale care ar putea duce la o schimbare a puterii la Ankara.
„Avertismentul” Rusiei după intrarea Finlandei în alianță
În pofida asigurărilor date de președintele Vladimir Putin, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexandr Grușko, declarat în prima reacție a Moscovei față de formalizarea mutării că Rusia își va întări capacitatea militară în regiunile sale de vest și nord-vest, ca răspuns la aceasta.
„O parte din măsuri au fost deja anunțate. Ne vom consolida potențialul militar în direcția vest și nord-vest. În cazul în care forțele și echipamentele altor țări ale NATO vor fi staționate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei”, a declarat adjunctul lui Serghei Lavrov.
Fostul premier finlandez Sanna Marin a declarat în luna mai a anului trecut că Finlanda nu vrea ca NATO să desfăşoare arme nucleare sau să înfiinţeze baze militare pe teritoriul său chiar dacă va deveni membră a alianței.
Ea a precizat că chestiunea desfăşurării de arme nucleare sau deschiderii de baze NATO în Finlanda nu face parte din negocierile de aderare ale țării sale cu Alianţa Nord-Atlantică.
„Şi nici nu cred că există vreun interes în desfăşurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO în Finlanda”, a subliniat fosta șefă a guvernului de la Helsinki.
Un sondaj de opinie realizat la începutul acestui an în Finlanda arată că aproape jumătate dintre finlandezi se opun înființării unei baze militare a NATO pe teritoriul național.
