O declarație de tipul Pactului Snagov, semnată astăzi în Republica Moldova, ar fi un „fake politic”. Cel puțin asta consideră fostul prim-ministru Ion Sturza, potrivit căruia, la moment, nu există un consens național larg în societate, în ceea ce privește integrarea europeană. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 4 mai a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
„Foarte puțini au citit acea declarație și au înțeles contextul, vorbim de anul 1995, de România, care trebuia să decidă din considerente istorice și geopolitice în ce parte o ia și atunci, decizia prin consens foarte larg a fost că țara se va dezvolta într-un sistem democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului, economia de piață, bazată pe proprietatea privată. Ăsta a fost miezul, mulți consideră că a fost doar o declarație de integrare europeană sau NATO, asta a fost a doua parte, ca element de politică externă.
Ar fi fost util s-o facem în anii 90. Astăzi cu cine s-o semnezi? În România, exista și în societate, și în clasa politică un consens larg, la noi, nu cred că este. Evident că sunt partide, dar din păcate, pentru ele și pentru noi, au un rating foarte jos, ar fi parte a unei ecuații, dar nu rezolvă problema de fond a unui consens larg național”, a spus Sturza.
Ex-premierul crede că ar trebui să conlucrăm cu aleșii locali și să încercăm a atrage mai multe persoane în favoarea procesului de integrare europeană.
„Trebuie să lucrăm foarte mult cu UTA Găgăuzia, cu nordul Moldovei, cu opozanții politici, să-i convingem. Toate sondajele arată că noi nu depășim 50%, orice declarație nu rezolvă problema astăzi și mai degrabă, ar fi un fake politic.
Noi am exagerat separându-ne foarte strict pe criterii geopolitice, fără a-i coopta la guvernare, în procesele economice, politice, dându-le de înțeles că voi sunteți ruși, corupți și că noi suntem fără voi și acum am rămas doar noi. Eu nu văd altă soluție decât de a conlucra cu aleșii locali. Să încercăm cumva să-i „corupem” și să-i atragem în acest proces, fiindcă la toți le place Europa”, a punctat Ion Sturza.
TV8.md reamintește că în 1995, pe malul lacului Snagov, a fost semnată o Declaraţie în care 14 partide dintre cele mai importante din România au anunțat că au ajuns la un consens în ceea ce priveşte integrarea europeană şi euroatlantică a ţării. Acest Pact a anihilat disensiunile dintre partide și deblocat calea României spre integrarea în UE.
Recent, Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Capitalei, Ion Ceban, a propus ca aderarea Republicii Moldova la UE să devină idee națională, iar partidele să adopte un pact pro-european, după modelul Pactului de la Snagov, semnat de partidele din România în 1995. Despre aceasta, Ion Ceban a anunțat în cadrul unei conferințe de presă.
Liderul MAN a citit și textul pactului propus.
„Semnatarii pactului își exprimă angajamentul față de dezvoltarea Republicii Moldova prin dezvoltarea valorilor democratice, stat de drept, pluralism politic, separarea puterilor, alegeri libere și respect pentru drepturile omului, inclusiv a minorităților naționale”, a menționat Ceban.
Solicitat de TV8, analistul politic Ion Tăbîrță a spus că această inițiativă nu are sorți de izbândă în Republica Moldova.
„Această inițiativă este salutabilă, dacă să privim aspectele sale teoretice. Dar la modul practic, din păcate, Republica Moldova este o societate divizată și nu există acest consens că proiectul pro-european sau integrarea europeană ar putea să să fie un proiect de țară, așa cum a fost în România. Această inițiativă a lui Ceban în Republica Moldova nu are sorți de izbândă, deoarece avem partide geopolitice pro-ruse și tot timpul le-am avut. Cu atât mai mult că, spectrul politic din Moldova era definit reieșind din clivajul geopolitic.
Probabil, Ion Ceban realizează acest lucru că în Moldova nu se poate, cel puțin la moment dat, să fie realizat acest consens, dar pentru a-și demonstra pro-europenismul său, vine cu astfel de inițiativă, știind din start că nu are sorți de izbândă. De aceea, mai degrabă este un pact sau acțiune politehnologică decât un mesaj care ar avea succes în practică”, a declarat Ion Tăbîrță.
