08 mai 2023, ora 21:33

În contextul Summitului Comunității Politice Europene care va avea loc la 1 iunie Republica Moldova „va avea parte de o atenție fără precedent”, a afirmat ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, în cadrul emisiunii „Новая неделя” cu Anatolie Golea de la TV8. Oficialul UE a menționat că evenimentul este „o șansă pentru Moldova de a se arăta în realitate, astfel încât reprezentanții conducerii de vârf ale altor țări să judece Moldova nu numai după titlurile presei, care de multe ori se concentrează doar pe probleme”.

„De la summitul Comunităţii Politice Europene, care va avea loc în Republica Moldova la 1 iunie, trebuie să ne aşteptăm la o atenţie fără precedent pentru Moldova. Desigur, nu există nicio legătură directă cu Uniunea Europeană, întrucât nu doar ţările UE participă la aceasta. Dar acesta este unul dintre mecanismele de îmbunătățire a înțelegerii de către cei mai înalți reprezentanți ai diferitelor țări, inclusiv țările UE, ce este Moldova, încotro vă îndreptați și cine sunteți.

Pentru că, judecând după titlurile presei străine, uneori pare că există mai multe probleme decât sunt de fapt. Dar când ajung oamenii, au o cu totul altă impresie”, spune Mazeikis.

Potrivit acestuia, pe lângă prezentarea internațională a Moldovei ca stat, Summitul va arăta cetățenilor țării seriozitatea intențiilor autorităților și realitatea perspectivei europene.

„Cred că acest lucru este și mai important din perspectivă internă. Sunt în dialog cu diverse forțe politice din Moldova și nu toate au legătură cu Uniunea Europeană. Sunt partide care și-au indicat clar direcția și sunt acei care evită răspunsul, referindu-se la opinia alegătorilor.

Acesta poate fi un factor puternic dacă atât alegătorii, cât și partidele politice spun clar că sunt pentru integrarea europeană”, susține ambasadorul.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru coordonarea politică între țările europene de pe întreg continentul. Scopul său este de a promova dialogul politic și cooperarea în probleme de interes comun, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității continentului european.

Astfel, la 1 iunie, la Chișinău, sunt așteptați aproximativ 50 de președinți și șefi de guverne, precum și conducătorii Uniunii Europene. Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Comunitatea Politică Europeană a fost creată în 2022, la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron.

25 februarie 2026, ora 11:42

Mai multe numiri și demisii au fost aprobate în ședința de astăzi a Guvernului. Dumitru Vreju a fost numit secretar de stat la Ministerul Justiției, iar Nicolae Vutcariov a fost numit director al Inspectoratului de Stat al Muncii. Totodată, Iulian Contenco a demisionat din funcția de director adjunct interimar al Agenției Moldsilva.

„Suntem fermi convinși că valorile și energia sa vor aduce o valoare adăugată și un plus Ministerul Justiției”, a declarat ministrul Vladislav Cojuhari despre candidatura noului secretar de stat, din 26 februarie 2026.

Șeful Justiției i-a mulțumit ministrei de Interne, Daniella Misail-Nichitin, pentru sprijinul și suportul acordat în alegerea candidaturii lui Dumitru Vreju.

„E foarte bine când un ministru mulțumește altui ministru”, a comentat premierul Alexandru Munteanu.

Totodată, candidatura lui Nicolae Vutcariov a fost propusă de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

„Având în vedere experiența sa managerială, dar și capacitatea de a gestiona procesele complexe, considerăm că dispune de toate competențele necesare pentru a exercita funcția”, a declarat ministra.

Vutcariov deține experiență profesională în domeniul prevenirii și combaterii corupției și a activat anterior în mai multe instituții cheie ale statului: Serviciul Vamal, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție.

De asemenea, la două instituții care au trecut din subordinea Guvernului în cea a Ministerului Educației, au fost reconfirmate candidaturile Aureliei Hanganu în funcția de director al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare și ale lui Veaceslav Reabcinschii la conducerea Agenției pentru Relații Interetnice.

Totodată, Aliona Castraveț este noul director general adjunct în domeniul fitosanitar al Agenției Naționale pentru Siguranța Publică.

Miniștrii au mai votat și două demisii în cadrul ședinței. Este vorba despre Iulian Contentco, care pleacă din funcția de director adjunct al Agenției „Moldsilva”, în legătură cu transferul într-o altă funcție, și Veaceslav Boldu, eliberat din funcția de șef adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în baza cererii de demisie.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului, șase persoane au fost demise din funcție, iar alte persoane au fost sancționate în urma controalelor inopinate efectuate la ocoalele din Întreprinderea Silvică Chișinău. Verificările au relevat tăieri ilegale, precum și diferențe semnificative între stocurile de lemn înregistrate și cele existente în teren. În plus, s-a constatat că au fost achiziționate automobile noi, în condițiile în care întreprinderea înregistra datorii la salarii și impozite de peste 5 milioane de lei.

„La Ocolul Silvic Criuleni a fost constatată o lipsă de 130 metri steri de lemn de foc, iar la Ocolul Silvic Vadul lui Vodă o lipsă de 160 metri steri. Tot la Vadul lui Vodă au fost identificate surplusuri necontabilizate de 105 metri steri de lemn de foc și 10 metri steri de lemn de lucru, ceea ce indică deficiențe semnificative în evidența și controlul masei lemnoase. La Pepiniera Bălțata au fost înregistrate pierderi financiare de peste un milion de lei, generate de nerespectarea cerințelor fitosanitare obligatorii. De asemenea, s-a constatat că materialul semincer era păstrat în condiții necorespunzătoare”, se arată în comunicat.

Totodată, s-a constatat că anumite lucrări silvice au fost raportate ca fiind executate, deși nu fuseseră realizate în teren. Astfel, suprafața afectată de aceste raportări fictive include 17 hectare la Vadul lui Vodă, 11 hectare la Criuleni și 5 hectare la Ghidighici.