08 mai 2023, ora 13:02

S-a răzgândit la nici două luni după ce i-a fost acceptată cererea de demisia din sistem. Este vorba despre judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună, președinte interimar al instanței. 

CSM urmează să examineze joi, 11 mai, cererea magistratului de retragere a cererii de demisie și revocare a Hotărârii CSM din 16 martie 2023. 

Am încercat să obținem o reacție de judecătorul Anatolie Minciună. „Este dreptul meu să depun cerere de demisie, la fel cum este și dreptul meu să mă răzgândesc...Poate m-am grăbit”, ne-a spus Minciună.

Membrii CSM au acceptat în 16 martie demisia magistratului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună. Acesta a părăsit atunci inclusiv fotoliul de președinte interimar al instanței de apel. Acum, acesta solicită să fie restabilit atât în fotoliul de judecător, cât și la șefia interimară a Curții de Apel Chișinău.

Anatolie Minciună a fost desemnat președinte interimar la Curtea de Apel Chișinău în martie 2022, după plecarea din funcție a lui Vladislav Clima. 

Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis tânărul Sorin Paciu.

Tot în 16 martie a fost aprobată și cererea de demisie a lui Virgiliu Buhnaci, și el magistrat la Curtea de Apel Chișinău, numit în funcție în anul 2017. 

În 14 februarie, CSM a acceptat demisiile judecătorilor de la CSJ Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM - Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton. 

În 23 februarie, a fost înregistrat al doilea val de plecări. Printre cei care au ales să plece se numără și Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ. 

08 martie 2026, ora 13:00

Deși Republica Moldova a făcut progrese semnificative la nivel de politici și drepturi în domeniul pieței muncii în ceea privește egalitatea de gen, înregistrăm regrese la capitolul implicarea femeilor în politică și în funcții de conducere. Totuși, cea mai îngrijorătoare constatare a raportului sunt percepțiile greșite și stereotipurile, alimentând discriminarea, inegalitatea de gen și barierele de comunicare. Cel puțin asta arată rezultatele Indexului Egalității de Gen 2026. 

„Femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere și o altă percepție care este destul de frecvent promovată este că este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei. Aceste percepții cu regret nu sunt doar fraze, dar se transpun în mod evident în acte de violență care sunt împotriva femeilor, ori percepție de inferioritate, necesitatea de a fi mai supuse, înrăutățesc cu mult cauzele de violență”, a menționat directoarea de programe, CPD, Alexandra Ermolenco.

Sunt doar unele din concluziile Indexului Egalității de Gen 2026, prezentat, tradițional, în ajun de 8 martie. Cea mai îngrijorătoare constatare a raportului este stagnarea indicelui Percepții și Stereotipuri. Aproape 70 la sută dintre persoanele intervievate susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă, iar puțin peste 60 la sută consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria”. Alți aproape 30 la sută din cetățeni cred că „femeile nu au ce căuta în politică”, o creștere semnificativă față de acum 5 ani.

„Se atestă o creștere alarmantă a discursului de ură în bază de prejudecăți de gen, printre altele prin intimidarea sistematică a femeilor din politică, prin atacuri misogine, prin insulte și prin campanii de discreditare. Astfel, societatea pierde voci, experinețe și perspective esențiale”, a subliniat președinta Platformei pentru Egalitate de Gen, Cristina Snegur.

Contrar tendinței generale, domeniul Politica a scăzut față de anul trecut. Declinul este cel mai vizibil în cadrul Cabinetului de Miniștri, unde ponderea femeilor a coborât de la 24% la 21% într-un singur an. Cel mai mare salt a fost înregistrat în domeniul Pieței Muncii. Această dinamică pozitivă este rezultatul direct al reformelor demarate în 2022, care au inclus flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului și extinderea serviciilor de creșă. Astfel, rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani a crescut cu 13% în ultimii doi ani, ajungând la peste 50 la sută. Unii oamenii pe care i-am întâlnit astăzi pe străzile din capitală au păreri împărțite când vine vorba de rolul femeii și al bărbatului în societate.

„Suntem egale cu bărbații, dar totuși trebuie să fim alintate și respectate de bărbați. Nu observați în familie diferențe?-Nu”.

„Trebuie să ne debarasăm de așa gânduri pentru că femeia a devenit foarte puternică, uneori muncește chiar și mai mult decât un bărbat”.

Părerile sunt împărțite și când vine vorba de funcțiile de conducere.

„Absolut egal, cred că femeile sunt egale, au aceleași drepturi și posibilități”.

„În factorul decisiv, în societatea noastră sunt probleme care nu pot fi rezolvate de către femei, ci doar de bărbați?-De ce spuneți asta?-Pentru că uneori este nevoie de o decizie mai fermă, într-o situație mai critică.-Credeți că femeile nu sunt capabile?-Sunt capabile, dar nu sunt înzestrate cu aceste abilități”.

Indexul Egalității de Gen 2026 este realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare(CPD), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și cofinanțarea Suediei, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”. Acesta este realizat în baza datelor furnizate de către Biroul Național de Statistică.