Trenul nu va trece prin Lunca Prutului de Jos încă cel puțin 5 ani. Atât ar putea dura reabilitarea tronsonului Cahul-Giurgiulești, închis vara trecută din cauza alunecărilor de teren din satul Văleni. Costul lucrărilor a fost estimat la 50 de milioane de lei, dar autoritățile spun că nu au acum acești bani. Cât ministerul Infrastructurii caută resursele financiare necesare, transportatorii de mărfuri sunt nevoiți să meargă prin Ucraina, iar asta înseamnă riscuri, dar și costuri mult mai mari.
Directorul general Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, susține că, odată cu suspendarea traficului pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești, transportul de mărfuri a fost redirecționat prin Ucraina. Asta a determinat o bună parte din companiile importatoare să renunțe la transportul de marfuri pe calea ferată, din cauza barierelor administrative și a tarifelor foarte mari la traversarea segmentului ucrainean.
„Înainte de producerea acestui incident, toți importatorii și exportatorii moldoveni foloseau doar această linie de cale ferată, care asigura conexiunea dintre Giurgiulești și Cahul, continuând spre alte destinații, cum ar fi, în principal, Chișinău sau nordul țării. Acum sunt doar două companii care folosesc transportul feroviar, iar unica soluție la momentul actual este linia de cale ferată spre Reni care traversează de două ori frontiera moldo-ucraineană”, a menționat directorul general al Danube Logistics, Mathias Von Tucher.
Astfel, după avarierea tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești, companiile transportatoare de mărfuri sunt nevoite să tranziteze teritoriul Ucrainean pe un segment de cale ferată de 30 de kilometri, care pune în pericol securitatea mărfurilor și a personalului. Și tot din această cauză, importarea mărfurilor din Federația Rusă pe cale feroviară a devenit imposibilă. Directorul general al CFM afirmă că mărfurile rusești, când trec prin Ucraina, sunt supuse riscului sechestrării.
„Încărcând vagoanele în Giurgiulești cu îngrăsăminte de proveniență din Rusia sau Belarus, riscăm să le avem blocate alături în Reni. Iar dacă era să fie operațional tronsonul spre Cahul, atunci nu era nevoie să intram pe teritoriul Ucrainei”, a menționat directorul general, ÎS „Calea Ferată a Moldovei, Oleg Tofilat.
Reabilitarea tronsonului afectat ar putea dura, în cel mai bun caz, cel puțin cinci ani, iar suma totală a costurilor ar putea depăși 50 de milioane de lei, susține directorul CFM.
Reabilitarea acestui sector sau remedierea problemelor unde s-a surpat, este vorba de circa 450 de metri, care s-au dat in jos cu 6/7 metri, cheltuind acolo circa 50 milioane de lei, recuperarea va fi probabil în jur de 5 ani”, a spus Tofilat.
Autoritățile nu știu, însă, când vor începe lucrările, deoarece nu au banii necesari.
„Identificăm acum alte surse financiare pentru a repara și acel tronson pentru că și el este important, face parte dintr-un lanț valoric mult mai larg și sperăm să anunțăm în curând sursa pe care am identificato pentru a acoperi aceste surse financiare”, a conchis ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Liliana Dabija.
Traficul feroviar pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești a fost suspendat în luna august, anul trecut, în urma alunecărilor de teren, care s-au produs în localitatea Văleni. Istoria acestei căi ferate a început în vara anului 2007, când guvernarea comunistă de atunci, în frunte cu Vladimir Voronin, a decis să acorde construcției o importanță majoră pentru asigurarea securității economice a țării. Din această cauză, sătenii din circa 10 localități din Lunca Prutului au fost convinși să-și vândă pământurile. Subiectul a fost abordat anterior și în cadrul emisiunii „Moldova Gândește”. Localnicii, cu care a vorbit echipa TV8, au afirmat că acest tronson de cale ferată a fost construit cu mai multe încălcări. Sătenii spun că șinele și traversele se află pe locul unei râpe mari, care, înainte de construcție, a fost acoperită.
„Nu prea ne-am bucurat, de parcă s-a stricat toată priveliștea. Tare mai treceau încărcate trenurile. Aici unde s-a dărâmat a fost o râpă mare, când cu bătrânii noștri. Calea ferată pe izvor a fost așezată. Au pus pavaj, dar de la o vreme a început să se lase”.
Potrivit publicației Mold-Street, și un audit al Curții de Conturi din 2012 a constatat o serie de încălcări la construcția tronsonului de cale ferată. Verificările au scos la iveală faptul că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei.
