10 mai 2023, ora 12:53

Partidul Socialiștilor intenționează să conteste în instanță toate amenzile aplicate pentru purtarea panglicii bicolore în data de 9 mai. Într-un comunicat de presă, socialiștii acuză poliția că a încălcat legislația, drepturile și libertățile omului, atunci când a întocmit procese verbale. 

„Nu avem nicio îndoială că toți șefii Ministerului Afacerilor Interne și reprezentanții poliției care au întreprins acțiuni ilegale cu ocazia Zilei victoriei, vor fi pedepsiți conform legii”, potrivit PSRM. 

Socialiștii insistă că au fost în drept să poarte panglica Sf. Gheorghe atâta timp cât acest lucru nu a justificat sau glorificat agresiunea militară și crimele împotriva umanității. 

Asta în contextul în care la începutul lunii aprilie, Curtea Constituțională a decis că pentru sancționarea utilizării simbolului negru-oranj, trebuie să se constate că acesta a fost utilizat în scopul justificării acțiunilor de agresiune militară. Înalta Curte a precizat atunci că nu a „legalizat” purtarea panglicii bicolore și a altor simboluri reglementate de legile contestate de deputații socialiști.  

Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.

În cadrul evenimentelor din 9 mai, 180 de persoane au sfidat legea și au purtat panglica bicoloră. În 16 cazuri au fost vizați oficiali, 9 dintre care sunt deputați. Datele au fost oferite de către reprezentanții Poliției. Poliția nu a dat numele oficialilor vizați, însă reporterul TV8 i-a surprins cu panglica în piept pe Igor Dodon, Vladimir Voronin, Alexandr Nesterovschi și alți membri PSRM.

Potrivit sursei citate, încălcări au admis și 5 persoane cu demnitate publică din UTA Găgăuzia.

Astfel, au fost întocmite 15 procese verbale, înmânate 9 citații, iar 7 persoane au fost audiate. Restul persoanelor urmează a fi citate la Poliție pentru documentare.

De menționat că pe parcursul zilei de marți, în cele peste 500 de locații din întreaga țară au participat la evenimente în jur de 43 de mii de persoane.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.