12 mai 2023, ora 14:38

Declarațiile șefului Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, legate de „relațiile neclare dintre CNA și Procuratura Anticorupție” sunt manipulatoare și reprezintă, în esență, frustrarea instituției. O spune procurorul general interimar Ion Munteanu. În opinia șefului interimar al PG, afirmațiile lui Iulian Rusu sunt legate de insistențele PA și ale PG de a lichida CNA-ul.

„Declarațiile șefului CNA sunt rezultatul promovării de către mine personal și PA a necesității de a lichida această instituție, adică CNA, cu atribuirea resurselor sale către PA, astfel încât să fie creată o structură similară DNA-ului românesc”, a declarat Ion Munteanu, la solicitarea TV8.md.

Șeful interimar al PG a sugerat că făcând aceste declarații, directorul CNA s-a implicat în activitatea organului de urmărire penală. „Aceste fapte, din punctul meu de vedere, urmează a fi apreciate și calificate din punct de vedere legal, inclusiv sub aspect de depășire a atribuțiilor de serviciu”, a explicat șeful interimar al Procuraturii Generale, Ion Munteanu. 

„Este poziția Procuraturii, în esență, este vorba despre faptul că se opune categoric lichidării acestei instituții, care după mine, nu își mai are rostul. De-a lungul timpului, și-a demonstrat ineficiența în investigarea marilor cazuri de corupție, iar în final, toate au fost concentrate la PA”, a mai declarat procurorul general interimar, Ion Munteanu. 

Șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, este nemulțumit de felul în care Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura Generală (PG) colaborează cu instituția pe care o conduce. Declarația a fost făcută în timpul prezentării raportului de activitate a pentru anul 2022, la Parlament.

„Relațiile cu PA și PG sunt neclare în ultima vreme. Ele au fost bune o perioadă, dar în ultima vreme chiar sunt neclare și eu sunt nedumerit de ce. Aș vrea în continuare să fie bune, în special când propunem investigarea cazurilor de spălare a sute de milioane de lei”, a declarat Iulian Rusu. 

„În schimb, când e vorba de un medic prăpădit, care ia 500 de lei, se găsesc și camere de supraveghere. Eu cred că trebuie să ne concentrăm pe cauzele cele mai importante care afectează cel mai mult societatea noastră și să avem vână când ne ocupăm de ele”, a adăugat șeful CNA.

Discuțiile au pornit după ce șeful CNA a fost întrebat despre privatizarea Hotelului Național. 

„Cauza Hotelului Național este o rușine pentru tot sectorul justiției. Ca să ne grăbim, am mobilizat un număr impunător de angajați, am depistat mai multe probe. Aceste informații le-am prezentat colegilor procurori, propunerea noastră de a porni urmărirea penală pe mai multe articole a fost refuzată. Nu consider asta o abordare corectă”, a menționat Iulian Rusu. 

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.