Blocat în umbra lui Recep Tayyip Erdogan de-a lungul întregii sale cariere, liderul opoziţiei Kemal Kilicdaroglu crede că a venit timpul să pună Turcia pe un nou drum şi să anuleze o mare parte din moştenirea celui care domină politica turcă de aproape două decenii, relatează Reuters și hotnews.
O alianţă formată din şase partide de opoziţie l-a desemnat pe fostul funcţionar public, serios şi uneori combativ, drept candidatul său pentru a-l înfrunta pe Erdogan la alegerile din 14 mai, considerate poate cele mai importante din istoria modernă a ţării, potrivit news.ro
Sondajele de opinie arată, în general, că Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, are un avantaj şi este chiar posibil să câştige, poate chiar din primul tur, după o campanie incluzivă în care a promis soluţii la criza costului vieţii, principalul factor care a erodat popularitatea preşedintelui în ultimii ani.
Kilicdaroglu a promis o revenire la politicile economice corecte şi la sistemul parlamentar de guvernare, precum şi la independenţa sistemului judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa. De asemenea, Kilicdaroglu propune relaţii ceva mai calde cu Occidentul.
Planul de redresare al opoziţiei vizează reducerea inflaţiei, care a atins 85% anul trecut, chiar dacă se aşteaptă să aducă turbulenţe în continuare pe piaţa financiară şi, eventual, să provoace o ultimă cădere dintr-o serie de prăbuşiri ale monedei naţionale.
"Ştiu că oamenii se luptă ca să se descurce. Cunosc costul vieţii şi lipsa de speranţă a tinerilor", a declarat Kilicdaroglu la un miting electoral. "A venit timpul pentru schimbare. Este nevoie de un nou spirit şi de o nouă înţelegere", spune principalul contracandidat al lui Erdogan.
OMUL POTRIVIT LA MOMENTUL POTRIVIT
Criticii spun că Kilicdaroglu - dispreţuit de Erdogan după ce a suferit înfrângeri electorale repetate în calitate de preşedinte al Partidului Republican al Poporului (CHP) - nu are puterea adversarului său de a mobiliza publicul şi nu reuşeşte să ofere o viziune clară pentru o eră post-Erdogan.
El încearcă să se bazeze pe triumful opoziţiei din 2019, când CHP a învins Partidul AK al lui Erdogan la Istanbul şi în alte oraşe mari, în alegerile locale, datorită sprijinului din partea alegătorilor din alte partide de opoziţie.
Chiar dacă va învinge, Kilicdaroglu se confruntă cu provocări pentru a menţine unită o alianţă de opoziţie care include naţionalişti, islamişti, laici şi liberali. Alegerea sa drept candidat a venit după o dispută de 72 de ore în care lidera celui de-al doilea partid ca mărime, Meral Aksener de la IYI, s-a dat la o parte în cele din urmă.
Kilicdaroglu "prezintă o imagine total opusă faţă de Erdogan, care este o figură polarizantă şi un luptător care îşi consolidează baza de alegători", spune Birol Baskan, autor şi analist politic stabilit în Turcia. "Kilicdaroglu pare în mai mare măsură un bărbat de stat, încercând să unifice şi să ajungă la cei care nu votează pentru ei. Aceasta este magia lui şi este foarte greu de făcut în Turcia", explică analistul. "Nu sunt sigur că va câştiga, dar el, Kilicdaroglu, este omul potrivit la momentul potrivit", consideră Baskan.
Sondajele de opinie sugerează un scrutin prezidenţial şi parlamentar strâns, care va decide nu doar cine conduce Turcia, ci şi ce rol poate juca pentru a atenua conflictul din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Mulţi se întreabă dacă Kilicdaroglu îl poate învinge pe Erdogan, cel mai longeviv lider al ţării, a cărui carismă de campanie a contribuit la obţinerea a peste o duzină de victorii electorale. Dar analiştii spun că Erdogan este mai aproape ca niciodată de înfrângere, în ciuda acaparării presei, a instanţelor şi a cheltuielilor publice record ale guvernului pentru ajutor social înainte de vot.
Opoziţia a subliniat faptul că iniţiativa lui Erdogan de a reduce ratele dobânzilor a declanşat criza inflaţionistă care a devastat bugetele gospodăriilor. Guvernul spune că politica sa a stimulat exporturile şi investiţiile ca parte a unui program de întărire a lirei.
VINDECAREA VECHILOR RĂNI
Înainte de a intra în politică, Kilicdaroglu a lucrat în Ministerul de Finanţe şi apoi a prezidat Instituţia de Asigurări Sociale a Turciei în cea mai mare parte a anilor 1990. În discursuri, Erdogan denigrează frecvent performanţele sale în aceste roluri.
Fost economist, Kilicdaroglu a devenit deputat în 2002, când AKP-ul lui Erdogan a ajuns pentru prima dată la putere. Kilicdaroglu reprezenta CHP, partidul de centru-stânga înfiinţat chiar de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, care s-a luptat să ajungă dincolo de bazele sale laice, către conservatori.
Kilicdaroglu a vorbit în ultimii ani despre dorinţa de a vindeca vechile răni ale confruntării cu musulmanii devotaţi şi cu kurzii.
El s-a distins ca un luptător împotriva corupţiei din cadrul propriului partid CHP, apărând la televizor pentru a denunţa dosare ce au dus la demisii de profil înalt. La un an după ce a pierdut candidatura la Primăria din Istanbul, Kliicdaroglu a fost ales lider al partidului, în 2010, fără a avea opoziţie. La acea convenţie a partidului, un cântec de campanie a răsunat într-o sală arhiplină, descriindu-l drept un om "curat şi cinstit". Purtând o cămaşă cu dungi şi un sacou negru, Kilicdaroglu le-a spus susţinătorilor: "Venim să protejăm drepturile celor săraci, ale celor oprimaţi, ale muncitorilor şi ale celor care trudesc".
Alegerea sa a alimentat speranţele partidului pentru un nou început, dar de atunci sprijinul pentru CHP nu a reuşit să depăşească 25% din electorat. Partidul AK al lui Erdogan a obţinut 43% la ultimele alegeri parlamentare din 2018.
Cu toate acestea, unii consideră că Kilicdaroglu a reformat în linişte partidul şi a înlăturat "kemaliştii" care îmbrăţişau o versiune rigidă a ideilor lui Ataturk. În acelaşi timp, el a promovat membri consideraţi mai apropiaţi de valorile social-democrate europene.
Criticii spun că nu a reuşit să aducă flexibilitate unui CHP static, dar, în cele din urmă, s-a impus drept candidat la preşedinţie în faţa altora, deşi aceştia obţinuseră rezultate mai bune în confruntările directe cu Erdogan.
GHANDI KEMAL
Născut în provincia estică Tunceli, Kilicdaroglu este un Alevi, un grup minoritar care urmează o credinţă ce se inspiră din tradiţiile musulmane şiite, sufite şi populare anatoliene. Luna trecută, el a recunoscut în mod deschis acest lucru pe reţelele sociale, încercând să atenueze orice atac politic, având în vedere că alevii, prin credinţa lor, intră în contradicţie cu majoritatea musulmană sunnită a ţării.
Poreclit de presa turcă "Gandhi Kemal" din cauza unei asemănări aparente cu liderul indian, el a captat atenţia publicului în 2017, când a lansat "Marşul pentru justiţie", întins pe 450 km, de la Ankara la Istanbul, în urma arestării unui deputat CHP.
În campania electorală, în oraşul Van, cu populaţie majoritar kurdă, mii de oameni s-au adunat pentru Kilicdaroglu, care a primit sprijinul marelui Partid Democrat al Poporului, prokurd, chiar dacă acesta nu face parte din principala alianţă a opoziţiei.
"N-am fost la alegerile din 2018, dar de data aceasta voi vota pentru Kemal Kilicdaroglu. Ascensiunea islamiştilor radicali mă motivează", a declarat Faruk Yasar, în vârstă de 27 de ani, un tehnician kurd din provincia sud-estică Batman.
ATITUDINEA FAŢĂ DE RUSIA
Kemal Kilicdaroglu a declarat vineri că partidul său are dovezi concrete despre implicare Rusiei în difuzarea de conţinut online "deep fake" înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică. Într-un interviu acordat Reuters, el a spus că este inacceptabil ca Rusia să intervină în afacerile interne ale Turciei, dar a adăugat că, dacă va deveni preşedinte, va menţine bunele relaţii ale Ankarei cu Moscova.
Turcia, membră NATO, depinde în mare măsură de importurile de energie, iar Rusia este cel mai mare furnizor al său. Săptămâna aceasta, două surse au declarat pentru Reuters că Ankara a amânat până în 2024 plata către Rusia a unei facturi de 600 de milioane de dolari pentru gaze naturale, ceea ce subliniază amploarea relaţiilor - consolidate sub Erdogan - cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Întrebat de ce a scris, joi, pe Twitter că Rusia este responsabilă pentru conţinutul online fals - o mişcare îndrăzneaţă din partea lui Kilicdaroglu -, liderul opoziţiei a răspuns: "Dacă nu aş fi avut (dovezi concrete), nu aş fi scris pe Twitter".
Partidul său nu a contactat Ambasada Rusiei pe această temă, iar el nu a dat detalii despre ce conţinut online este vorba.
"Considerăm că este inacceptabil ca o altă ţară să intervină în procesul electoral din Turcia în favoarea unui partid politic. Am vrut ca întreaga lume să fie conştientă de acest lucru, de aceea am făcut acest apel în mod deschis printr-un tweet", a declarat Kilicdaroglu în interviu.
Un candidat prezidenţial din partea unui partid mai mic, Muharrem Ince - fost rival al lui Kilicdaroglu în cadrul partidului CHP - s-a retras joi din cursa electorală, invocând un fals realizat online care i-a adus prejudicii de imagine. Şi el a dat puţine detalii.
Rusia a mai fost acuzată în trecut de ingerinţă în alegerile străine, inclusiv în Statele Unite, lucru pe care Moscova îl neagă.
Kremlinul a negat amestecul în alegerile din Turcia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că persoanele care i-au transmis astfel de acuzaţii lui Kilicdaroglu sunt mincinoase şi că Rusia preţuieşte enorm legăturile sale cu Turcia.
Fost funcţionar public, în vârstă de 74 de ani, Kilicdaroglu a confirmat în interviul pentru Reuters că Turcia, care are legături comerciale, economice şi turistice strânse cu Rusia, va urmări un echilibru fin în relaţiile cu Moscova. "Nu dorim să ne rupem relaţiile de prietenie, dar nu vom permite interferenţe în problemele noastre interne", a declarat el.
ATITUDINEA FAŢĂ DE UCRAINA
Kilicdaroglu a mai spus că va face presiuni pentru o altă iniţiativă de pace între Rusia şi Ucraina, după o încercare eşuată a lui Erdogan în 2022. Cu toate acestea, a adăugat el, "ar trebui să spunem clar că nu considerăm că este corect ca o ţară să ocupe o altă ţară".
Turcia face un exerciţiu de echilibru diplomatic de când Rusia a invadat Ucraina. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are legături strânse atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a trimis drone militare pentru a ajuta Ucraina.
Întrebat dacă va susţine extinderea NATO dacă va fi ales preşedinte, el a răspuns: "Bineînţeles", fără să detalieze. "Ne vom menţine relaţiile cu NATO în acelaşi cadru ca şi în trecut", a adăugat Kilicdaroglu, în condiţiile în care Suedia încă aşteaptă ratificarea candidaturii la NATO din partea Ankarei.
Turcia, spune Kilicdaroglu, va urmări o politică externă orientată spre pace, care să acorde prioritate interesului său naţional şi să acţioneze în conformitate cu lumea modernă.
CUM REACŢIONEAZĂ PIEŢELE
Kilicdaroglu susţine că aprecierea înregistrată joi pe bursă de activele turceşti indică faptul că pieţele cred că alianţa sa de opoziţie va câştiga scrutinul de duminică. Joi, principalul indice bursier al Turciei a închis cu aproape 7,9% mai sus, în timp ce swapurile pe riscul de credit au scăzut.
Alegerile pun faţă în faţă viziunea lui Erdogan privind o economie puternic gestionată, care a înregistrat o inflaţie galopantă şi o lira în cădere liberă, şi promisiunea lui Kilicdaroglu de a reveni la o politică economică de piaţă liberă. "Vedem deja că există o uşurare în interiorul şi în afara ţării, deoarece a devenit clar că voi fi ales preşedinte", a declarat Kilicdaroglu, adăugând că pieţele au încredere că alianţa sa va guverna prin politici raţionale.
"Acest lucru dă o mare încredere cercurilor financiare interne şi externe. (Mişcările pieţei de joi) au fost primii paşi ai acestei încrederi. De asemenea, costurile de împrumut ale Turciei vor scădea", susţine Kilicdaroglu.
"Trebuie să numim în fruntea băncii centrale pe cineva în care cercurile financiare au încredere. Acesta este primul lucru pe care îl vor vedea investitorii străini. În plus, vom asigura independenţa băncii centrale" - promite contracandidatul lui Erdogan.
