O femeie din Republica Moldova, mama unui elev, a fost sancționată deoarece colecta bani de la alți părinți pentru ziua de naștere a dirigintei. Este prima hotărâre judecătorească de acest fel, susțin autoritățile, iar părinții și profesorii trebuie să înțeleagă că plățile informale nu sunt „mulțumire”, „cadou”, „sprijin”, ci mită. Potrivit unor estimări ale Institutului de Politici Publice, făcute în 2020, volumul plăților informale în învățământul general depășea 780 de milioane de lei anual. După cum remarcă experții, cel mai grav este că, pe de o parte, cetățenii le cer autorităților măsuri drastice și acțiuni concrete pentru combaterea corupției, iar pe de altă parte, îi obișnuiesc pe copii că „plicul” este o normalitate.
La 3 mai anul curent, urmare a unei decizii judecătorești, o femeie a fost găsită vinovată de încălcarea art. 315 al Codului contravențional „primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material” pentru că a colectat bani de la părinți, într-un grup pe Viber, pentru a-i cumpăra un cadou dirigintei. Din spusele lui Ion Pruteanu, șeful Direcției Educație Anticorupție a Centrului Național Anticorupție, pentru că și-a recunoscut vina, femeia a primit cea mai blândă pedeapsă pentru o astfel de contravenție - 20 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Diriginta tot a încălcat legislația, deoarece primirea unui astfel de cadou este inadmisibilă, spune I. Pruteanu.
Plățile informale, considerate o normalitate
Această decizie a instanței de judecată este un caz unic. De obicei, despre plățile informale în sistemul educațional nu se vorbește deschis, iar instituțiile abilitate sunt reticente să examineze astfel de cazuri, susține directoarea executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”, Ala Revenco. Mai mult decât atât, cei care scot la iveală situații de felul acesta devin ținte ale atacurilor atât din partea unor părinți, cât și a cadrelor didactice. „Dacă nu te supui, ajungi dușmanul întregului colectiv de părinți. Principalele discuții în grupurile de părinți sunt despre sumele care trebuie colectate. Părinții nu discută programul educațional sau ce activități comune ar putea organiza cu copiii, ci „cât strângem”, „pentru cine strângem”, adaugă A. Revenco.
Studiul sociologic „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale”, prezentat de Institutul de Politici Publice în anul 2020, relevă că familiile cheltuiesc pentru educația copiilor aproape la fel de mult cât alocă statul. O parte din acești bani reprezintă anume plăți informale achitate de părinți din varii motive (vezi infograficul). „Nu putem afirma că în Republica Moldova „învățământul este gratuit”, odată ce părinții ai căror copii trec pragul unei instituții de învățământ sunt supuși sistematic presiunilor colectărilor de bani”, constată autorii raportului „Cartografierea cazurilor de corupție”, prezentat în februarie 2023 de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).
Școala nu educă intoleranța la corupție
Autorii raportului menționează că tânăra generație este expusă influenței factorilor de corupție chiar în mediul în care se află zi de zi, ani la rând, iar aceste experiențe le formează comportamente și valori cu care intră în viața matură. Ala Revenco amintește că elevii și liceenii de astăzi care văd plicurile cu bani sau chiar merg la școală cu ele, sunt funcționarii publici, medicii, politicienii de mâine. „Vorbim de toleranță zero față de corupție, dar trebuie să recunoaștem, cu regret, că în școală nu este educată această toleranță zero”, constată experta.
Autoritățile interzic orice plăți în școli și grădinițe, precizând că acestea sunt ilegale. Ministerul Educației și Cercetării a emis încă în anul 2019 ordinul „Cu privire la unele acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului colectărilor plăţilor informale în sistemul educaţional”, în care se menționează că: „Părinții nu trebuie să achite sume ilegale, iar copiii trebuie să se afle la școală într-un mediu bazat pe corectitudine, profesionalism și siguranță, pentru că doar așa ei vor deveni adulți intoleranți la corupție și responsabili de propriile acțiuni. Meseria de cadru didactic este și trebuie să fie o profesie prestigioasă și de onoare, iar acuzațiile de corupție dăunează acestui obiectiv”. Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău la fel a emis mai multe ordine prin care sunt interzise „colectările ilicite de bani sub orice pretext”.
„Corupția în educație se transformă în furtul miliardului”
Experta anticorupție Cristina Ciubotaru consideră că problema plăților informale în școli nu va dispărea atâta timp cât sistemul este subfinanțat, iar salariile sunt mici. În opinia ei, o soluție pentru a elimina impunitatea acestor plăți ar fi ca instituțiile de învățământ să deschidă conturi bancare, iar părinții care doresc, să poată face transferuri anonime. Astfel ar dispărea și senzația că prin aceste plăți părinții, de fapt, cumpără notele copiilor. „Corupția în educație este cea mai periculoasă formă de corupție, pentru că subminează viitorul. Se investesc mulți bani în a preveni corupția. Atunci când copilul vede că cel care plătește are note mari, nu trebuie să-i mai spui nimic, el își învață lecția și o ia ca pe o normalitate. Părinții și profesorii sunt două modele de urmat pentru copil. Când acești doi actori încheie asemenea tranzacții, în rezultatul cărora el primește evaluări nemeritate, va fi foarte greu să dezvățăm mai târziu copilul că nu este bine să fii corupt. El de mic învață că în viață e mai important să plătești decât să meriți. Corupția în educație subminează meritocrația pe viitor. Asta se transformă ulterior în „furtul miliardului”, atenționează experta.
Daniela Ciobanu,
reporteră, Asociația Presei Independente (API)
Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.
