20 mai 2023, ora 16:03

Oficialii din Republica Moldova se așteaptă ca rușii să încerce din nou să schimbe puterea cu forța. Declarația a fost făcută de ministra de Interne, Ana Revenco, într-un interviu pentru Digi24. Șefa MAI a mai spus că „în relația cu Rusia nimic nu s-a schimbat. Un singur lucru a rămas constant: incertitudinea și instabilitatea”.

„Dacă deschideți orice manual de destabilizare veți găși exact toate elementele care au fost încercate la Chișinău. Prin aceste acțiuni violente care să producă haos, să producă panică, să producă frică ar fi putut să producă violente inclusiv în raport cu anumite instituții ale statului. Sunt atrase persoane cu antecedente penale, sunt atrase persoane și cu experiență în domeniul militar, care au slujit unor forțe obscure. Sunt și de cetățenie rusă, ucraineană, inclusiv din republica Moldova. Aceste persoane au fost arestate , se află în custodia statului.

Sunt deja trei incidente în care după bombardamentele federației ruse în Ucraina, bucăți de rachete au fost găsite și pe solul republicii moldova. Când au loc aceste bombardamente există riscul survolării spațiului aerian al Republicii Moldova de rachete rusești. Vom rămâne vigilenți pentru că știm cu certitudine un lucru: în relația cu Rusia nimic nu s-a schimbat. Un singur lucru a rămas constant: incertitudinea și instabilitatea”, a declarat ministrul de Interne al Republicii Moldova, la Digi24.

TV8.md reamintește că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit detalii legate de planul Federației Ruse de a destabiliza situația în țară, răsturnarea actualei puteri și înlocuirea acesteia cu una fidelă Kremlinului. Potrivit șefei statului, care face trimitere la informațiile furnizate de către serviciile secrete ucrainene, planul presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști pregătiți militar. 

„Planul Rusiei nu este unul nou, tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar nu și-au atins obiectivul datorita intervenției prompte din partea instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri”, a spus Maia Sandu. 

Potrivit președintei, documentele primite de la partenerii ucraineni demonstrează „o bună documentare a locațiilor și a aspectelor logistice, pentru organizarea activităților subversive”.

Ulterior, Ministerul rus de Externe a catalogat aceste afirmații ca fiind unele „absolut nefondate.”

„Astfel de afirmații sunt absolut nefondate. Sunt construite în spiritul tehnicilor clasice care sunt adesea folosite de Statele Unite, alte țări occidentale și Ucraina. Mai întâi acuzații cu referire la informațiile secrete care nu pot fi verificate, apoi sunt folosite pentru a justifica propriile acțiuni ilegale.

Kremlinul susține că adevăratul scop al Kievului, care a lansat dezinformarea despre „planul rus de destabilizare a Moldovei”, este atragerea Chișinăului într-o confruntare dură cu Rusia. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.