13 februarie 2023, ora 10:58

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a oferit detalii legate de planul Federației Ruse de a destabiliza situația în țară, răsturnarea actualei puteri și înlocuirea acesteia cu una fidelă Kremlinului. Potrivit șefei statului, care face trimitere la informațiile furnizate de către serviciile secrete ucrainene, planul presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști pregătiți militar. 

„Planul Rusiei nu este unul nou, tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar nu și-au atins obiectivul datorita intervenției prompte din partea instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri”, a spus Maia Sandu. 

„Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, cu atac a unor edificii ale statului și luare de ostatici, prin acțiuni violente, mascate sub proteste, care ar urma să forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a adăugat șefa statului. 

Potrivit președintei, documentele primite de la partenerii ucraineni demonstrează „o bună documentare a locațiilor și a aspectelor logistice, pentru organizarea activităților subversive”.

„Planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent. Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegru. În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor, mai mulți veterani și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc. Scopul este răsturnarea ordinii constituționale și schimbarea ordinii legitime pe una ilegitimă, care să pună țara la dispoziția Rusiei, inclusiv pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei”, a mai menționat Maia Sandu.

Șefa statului a dat asigurări că instituțiile responsabile lucrează asupra prevenirii acestor provocări.

„Încercările Kremlinului de a aduce violența în țara noastră nu vor reuși”, a subliniat președinta. 

„Cer instituțiilor să dea dovadă de vigilență maximă, Parlamentul trebuie să adopte în cel mai scurt timp proiecte de lege care vor oferi SIS și Procuraturii instrumente pentru a combate eficient riscurile la adresa securității țării. Siguranța cetățenilor și securitatea țării sunt preocuparea noastră principală. Vom face tot pentru a ne proteja cetățenii, pacea și ordinea publică”, a declarat Maia Sandu. 

În 9 februarie, în cadrul unui tur în Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că serviciile de spionaj din Ucraina au interceptat planurile serviciilor secrete ale Rusiei de a distruge Republica Moldova. 

Președintele ucrainean a menționat că a informat-o despre acest lucru pe președinta țării noastre, Maia Sandu. În aceeași zi, Președinția și SIS au confirmat că au recepționat informația.

SIS a dat asigurări că toate instituțiile statului lucrează în plină capacitate și nu vor permite provocări.

24 noiembrie 2024, ora 08:23

Noua ediție a editorialului „Verde-n ochi” cu Mariana Rață este despre război și pace. Săptămâna aceasta s-au împlinit 1000 de zile de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. „Operațiunea specială” plănuită pentru trei zile de generalii de război ai lui Putin s-a transformat într-un război lung și istovitor pentru ambele părți. Spre surprinderea întregii planete, Ucraina rezistă cu stoicism împotriva ursului turbat, înnebunit după miros de sânge.

Cele 1000 de zile de război au arătat întregii lumi că eroii adevărați sunt oameni simpli care ascund în ei curaj și îl expun în situații extreme. Am văzut asta în persoana grănicerului ucrainean Roman Gribov de pe insula Șerpilor. Cel care a trimis la origini corabia militară rusă care i-a cerut să se predea. Am văzut asta în persoana soldatului voluntar ucrainean  Olexandr Mațievschi, împușcat în Bahmut, în față. Iar ultimele sale cuvinte au fost „Glorie Ucrainei!” Cei mai mulți dintre acești eroi, unii necunoscuți publicului larg, au fost uciși. 

În cele 1000 de zile de război, rachetele, tancurile, dronele criminalului de la Kremlin au luat viața a peste 25.000 de civili. Oameni simpli, ca noi, care au fost omorâți când dormeau în casele lor, mergeau la magazin sau la serviciu, își duceau copiii la plimbare sau la grădiniță. Printre cei uciși se găsesc și 660 de copilași. 660 nu este o cifră. Sunt bebeluși - fetițe și băieței nevinovați, cărora Putin și generalii lui le-au furat viața. Numărul acestor îngerași crește cu fiecare zi de război.

Cele 1000 de zile de război nu sunt doar despre vieți pierdute. Chiar dacă, desigur, asta este cea mai mare pierdere a unui stat. Pagubele provocate de armata lui Putin în Ucraina se ridică la circa 500 de miliarde de dolari. O bună parte din infrastructura vecinei noastre este făcută praf. Vor fi necesari zeci de ani pentru a șterge urmele distrugătoare lăsate de monstrul de la Kremlin.

Între timp, în Moldova, fiecare al treilea cetățean continuă să creadă că crimele de război comise de Rusia în Ucraina sunt justificate. Spălați pe creier de propaganda rusească și de coloana a cincea a Moscovei, mulți dintre creștinii moldoveni mai cred că o moarte de om poate fi justificată de un argument manipulator și abstract ca „denazificarea”.

Zilele acestea am urmărit reacțiile speriate ale publicului la știrile despre dronele rusești căzute în Moldova. Oamenii erau revoltați de ce autoritățile nu îi protejează, de ce nu se face nimic pentru a doborî aceste obiecte până ca ele să ajungă la pământ. Atunci când pericolul trece hotarul și ajunge lângă casa ta începi să îl tratezi cu mai multă responsabilitate. 

Cam așa a fost și în Ucraina. Războiul le-a oferit o lecție dură fanilor lui Putin din țara vecină. Printre cei morți și răniți se găsesc laolaltă și dintre cei care l-au admirat, și dintre cei care îl detestau. Rachetele și dronele rusești au lovit și case în care trăiau pro-ruși. În loc de salam de o rublă și înghețată de 5 copeici, „russkii mir” le-a adus distrugeri și moarte. 

Astăzi, 80 la sută dintre ucraineni își doresc aderarea țării lor la UE și NATO. Pentru ei, aceste două organizații politice sunt echivalentul vieții și al salvării. 

„Vorbind cu Donald Trump i-am spus: Care este soluția - fie Ucraina va avea arme nucleare și atunci aceasta este apărarea noastră, fie ar trebui să avem un fel de alianță. Astăzi nu cunoaștem alianțe mai eficiente decât NATO. Țările NATO nu sunt în război. Țările NATO nu duc un război. Toți oamenii din țările NATO sunt în viață - slavă Domnului. Acesta este motivul pentru care alegem NATO, nu armele nucleare. Alegem NATO”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În 2012, UE a obținut Premiul Nobel pentru Pace, în semn de recunoaștere pentru contribuția sa la promovarea păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa. Grație UE, Europa s-a transformat dintr-un continent al războiului, în unul al păcii menținute de peste 70 de ani. Nu există o altă parte a lumii care să trăiască mai mult de jumătate de secol în pace.

Rusia, pe de altă parte, în ultimii 50 de ani a fost implicată direct în cel puțin 7 conflicte miliare, dintre care în patru în calitate de stat agresor. Cât despre NATO, cea mai bună recenzie i-o oferă însăși frica și obsesia lui Putin legată de Alianța Nord Atlantică. Principiul NATO de apărare colectivă descurajează toți potențialii agresori. Or, un atac asupra unui membru este întâmpinat cu un răspuns unificat, căruia cu greu i-ar putea face față orice inamic.

Faima proastă pe care Rusia și-a câștigat-o pe arena internațională face ca niciun alt stat al lumii, să nu și-o dorească nici ca aliat, nici ca dușman. Toți cei care astăzi îi sunt alături lui Putin, sunt aliați de conjunctură, ajunși lângă el mai degrabă de nevoie, decât din simpatie. Este și cazul lui Alexandr Lukașenko. În 2010, liderul de la Minsk acuza public Rusia că tratează celelalte state aliate drept niște cobai. 

Nici măcar Ilan Șor, ascuns astăzi sub laba ursului, nu are încredere în promisiunile pe care le face Moscova. Ascutați ce spune el despre asta în urmă cu 10 ani. „Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că…Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică.  Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau”, declara Șor într-un apel telefonic cu Veaceslav Platon.

În concluzie, vă întreb verde în ochi, cum vă doriți să trăiți? În pace și siguranță în familia UE, sau într-un spațiu al războiului în care viața unui om valorează exact cât un glonte.