21 mai 2023, ora 10:20

Statele Unite ale Americii alocă un nou pachet de ajutor Ucrainei în valoare de 375 de milioane de dolari. Acest lucru a fost raportat de șeful Biroului Președintelui Andriy Yermak și de serviciul de presă al Pentagonului.

Pentagonul a anunțat o nouă asistență suplimentară de securitate pentru a răspunde nevoilor critice de securitate și apărare ale Ucrainei, în urma unei întâlniri între președintele american Joe Biden și președintele Volodimir Zelenski în Japonia în cadrul Summitului G7.

Noul pachet de ajutor va include muniție suplimentară pentru HIMARS; obuze de artilerie de calibru 155 mm și 105 mm; rachete ghidate antitanc TOW; Javelin și sisteme antitanc AT-4; vehicule medicale blindate; camioane si remorci pentru transportul utilajelor grele; sisteme de termoviziune; piese de schimb și alte echipamente de teren, potrivit serviciului de presă al Pentagonului.

Liderii țărilor G7, reuniți în cadrul summitului de la Hiroshima, au condamnat războiul „brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei „în cei mai puternici termeni posibil”, catalogându-l o „încălcare gravă a dreptului internațional”, se arată în declarația finală a summitului de la Hiroshima.

Liderii mondiali au cerut „pace justă și durabilă” și și-au reangajat intenția de a oferi Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar.

Totodată, liderii G7 au îndemnat China „să facă presiuni asupra Rusiei pentru a-şi înceta agresiunea” împotriva Ucrainei, subliniind în același timp că doresc relaţii „constructive şi stabile” cu Beijingul și că vor reduce dependențele excesive din lanțurile de aprovizionare critice dinspre China.

Summitul G7 din Japonia a început pe 19 mai, iar liderii țărilor participante discută despre situația din Ucraina, dezarmarea nucleară, afacerile regionale, economia mondială, dar și despre problemele globale precum schimbările climatice, sănătatea și dezvoltarea.

Occidentul a decis sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei de la invadarea Ucrainei în februarie 2022, pentru a o sugruma din punct de vedere economic, inclusiv prin diminuarea veniturilor provenite din petrol, şi pentru a-i perturba industria de apărare.

22 noiembrie 2024, ora 16:09

Austria a fost de acord să ridice veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Decizia a fost făcută în după-amiaza zilei de vineri, 22 noiembrie, la o întâlnire de la Budapesta cu miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei, transmite Euronews.

„Toate criteriile au fost întrunite şi toate barierele care au făcut imposibilă aderarea României la Spaţiul Schengen, au fost eliminate. Asta înseamnă că am convenit că toate cele patru ţări vor munci necontenit ca de la 1 ianuarie România să devină membră a spaţiului Schengen, nu doar pe cale aeriană şi maritimă, dar şi terestră. Decizie pentru care este nevoie de toţi miniştrii de interne ai Uniunii Europene”, a spus premierul Ungariei, în declaraţiile comune cu premierul român Marcel Ciolacu, la Budapesta. 

Oficialul maghiar a precizat că decizia se va lua la Bruxelles, în 12 decembrie, iar preşedinţia ungară va înainta un memoriu ce va fi validat de miniştrii de interne UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „rezultatul pozitiv” al discuțiilor informale care s-au desfășurat astăzi la Budapesta. 

Pe pagina sa de X, Ursula von der Leyen a publicat un mesaj în care menționează că: „Bulgaria și România aparțin în totalitate spațiului Schengen”.

Președinta Comisiei Europene menționează că eliminarea controlului intern la frontierele terestre este „ultima barieră. Decizia formală a Consiliului UE urmează”.

Pe final, Ursula a spus că ar vrea: „Să vedem în 2025 Schengen devenind mai puternic”.