22 mai 2023, ora 13:07

În Republica Moldova, sunt la moment 16 041 persoane cu HIV, dintre care doar 10 777 persoane își cunosc statutul. Totodată, 5264 persoane infectate cu HIV nu sunt luate la evidență și nu beneficiază de tratamentul antiretroviral disponibil, fiind, în același timp, o sursă de infecție. 

Statistica a fost prezentată de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în contextul Zilei mondiale de comemorare a persoanelor decedate de SIDA 

Agenția precizează că testarea și depistarea persoanelor infectate cu HIV este una din intervențiile prioritare în răspunsul la infecția cu HIV.

Potrivit sursei citate, vârsta medie a persoanele depistate cu infecția HIV în ultimii ani este de 40 ani și se atestă o creștere a numărului de cazuri în localitățile rurale, iar calea de transmitere predomină cea heterosexuală.

Pentru a stopa răspândirea acestei infecții, cu suportul Fondului Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, se implementează diferite servicii inovative de prevenire, diagnostic și tratament. Astfel, sunt disponibile servicii gratuite de testare rapidă pe bază de sânge capilar, realizate de sectorul non-guvernamental prin intermediul farmaciilor și clinicilor mobile.

De asemenea, se desfășoară diferite activități de prevenire pentru grupurile – cheie ale populației, care geografic acoperă tot teritoriul Republicii Moldova. În anul 2022, de aceste acțiuni au beneficiat peste 30 mii de persoane din grupurile cu risc sporit de infecție, inclusiv persoanele utilizatoare de droguri intravenos – 16963, lucrătoarele sexului comercial – 7764, etc.

Sunt disponibile servicii de tratament antiretroviral, tratament a infecțiilor oportuniste și co-infecțiilor, îngrijirea şi suportul persoanelor care trăiesc cu HIV, prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt, profilaxia pre și post expunere și se realizează conform protocoalelor naționale, elaborate în baza ultimilor recomandări ale OMS și UNAIDS. În prezent, beneficiază de tratament antiretroviral – 7 857 de persoane.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?