Din cele 31 de pepiniere silvice permanente, doar una singură are un sistem modern de irigare. Este vorba de cea localizată în Telenești. Pentru că nu sunt dotate corespunzător și cu tehnologii învechite, mulți puieți, care ajung să fie plantați, nu rezistă. În consecință, din unele păduri nu rămâne nici urmă. Pe de altă parte, autoritățile centrale și-au propus să împădurească circa 100 de mii de hectare noi, conform Planului Național de Împădurire. Recent, și-au mărit ambițiile și de la 100 de mii de hectare au ajuns la 145 de mii. 

Pentru asta ar avea nevoie de circa jumătate de miliard de puieți. De unde-i vor lua? Și din ce bani? Cu aceste întrebări, ne-am adresat agenției Moldsilva și ministerului Mediului. Am aflat că se planifică amenajarea a trei pepiniere regionale, în centrul, nordul și sudul țării. Pe an, ar urma să producă aproximativ 65 de milioane de puieți. Dacă se vor găsi resurse financiare suficiente, acestea ar urma să folosească tehnologii și utilaje moderne, pentru a mări șansele de supraviețuire a copacilor. 

Autoritățile au planuri mari pentru pădurile Moldovei. Prin Programul Național de Împădurire, se urmărește ca, în zece ani, să fie împădurită încă 15% din suprafața țării în condițiile în care, în momentul de față, doar 11% din suprafață este acoperită cu păduri. Deși inițial se vorbea despre 100 de mii de hectare, zilele trecute, Ministerul Mediului a mărit suprafața cu încă 45 de mii de hectare. Ca proiectul să nu se prăfuiască prin sertarele oficialilor și să prindă viață, e nevoie de aproximativ un miliard de euro. 

Pentru ca planul ambițios de împădurire să prindă rădăcini, e nevoie de mulți bani, de terenuri disponibile pentru a fi transformate în păduri și, desigur, de puieți, crescuți în pepiniere moderne. Pentru asta, Ministerul Mediului are în plan să reorganizeze pepinierele de stat, prin crearea a trei centre regionale, la nord, centru și sud, care să producă puieții specifici zonelor respective, în numărul necesar. 

„Ca să avem suprafețe mari de pepiniere și acestea să producă puieți destui, este nevoie ca să fie modernizate. Aspectele de irigare, obligatoriu, acuma ele nu sunt irigate, numai trei avem cu sisteme de irigare și acelea au rezistat condițiilor climatice din vara anului 2022. 

Ele trebuie să fie computerizate, asta ar însemna inclusiv când se toarnă apa, controlul trebuie să fie automatizat, ținând cont de factorii climatici din zona. Noi trebuie să avem un management logistic foarte bine pus la punct ca noi să cunoaștem cantitățile de puieți produși, care sunt zonele care trebuie să fie acoperite, care este categoria de puiet, cum se combină unee cu altele. Acesta este exercițiu de lungă durată. Evident că vom merge pe acea bază seminceră și pe semințele pe care le avem în Republica Moldova”, ne-a spus ministra Mediului, Rodica Iordanov. 

Procedura de identificare a pepinierelor care vor fi modernizate este în plin proces. Acestea vor fi alese după mai multe criterii: suprafața de teren, surse de apă, capacitate de irigare și altele. 

„Nu este cazul să atribuim pepinierele, care reprezintă o speranță destul de mare pentru procesul de împădurire în Republica Moldova, la întreprinderile care nu au experiență, nu au făcut față până în momentul de față, sau sunt mai mici, au fost create pentru tipuri de pădure mai mici. Se va lua în considerare și experiența acelor angajați care lucrează la întreprinderile silvice”, a zis Iordanov.

O altă problemă majoră cu care se confruntă autoritățile, pe lângă identificarea pepinierelor capabile să producă un număr mare de puieți, este proasta întreținere și dotare a acestora și lipsa terenurilor necesare pentru a înființa noi plantații de puieți. 

„Nu trebuie să așteptăm ca primii doi, trei ani, vom avea plantați câte 10.000 de puieți anual, din simple motive. Ne-am ciocnit cu o situație stagnantă în ceea ce ține de domeniul silvic în Moldova. Foarte mulți ani nu s-au făcut mari investiții în domeniu silvic, atât în echipamente cât și în tehnologii. Foarte mulți ani s-a lucrat pe principiile vechi. Respectiv, nu avem terenuri suficiente, nu avem semințe sau puieți suficienți pentru a merge in acei 10.000 anual”, a explicat ministra.

Și fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, consideră că e nevoie de tehnologii moderne pentru a crea pepiniere care să producă puieți rezistenți: „Noi oarecum lucrăm cu niște metode arhaice în sistem”.

Conform Moldsilva, în cele trei pepiniere regionale se va produce aproximativ 80% din materialul săditor necesar pentru proiectul național de împădurire. În momentul de față, din totalul de 31 de pepiniere permanente cu o suprafață cumulativă de aproape 900 de hectare, doar una singură are sistem de irigare modern care a fost realizat în cadrul unui proiect, finanțat de partenerii externi. Celelalte 30 nu dețin sisteme de irigare sau au sisteme învechite sau care nu corespund nevoilor actuale. 

Pepiniera de la Bălțata, care se află în gestiunea Întreprinderii Silvice Chișinău, este una dintre cele mai mari pepiniere, care va oferi puieți pentru zona de Centru. Are o suprafață disponibilă pentru însămânțare de aproximativ 20 de hectare. Am discutat cu Vasile Reniță, șeful pepinierei, despre situația de astăzi a pepinierei, de unde își procură semințele și care sunt nevoile cele mai urgente. 

„Semințele noi le colectăm, aici pe loc, avem stejar, stejar roșu, stejar pufos. Salcâmul la un an de zile îl plantăm, el crește mai repede. Glădița la doi ani, paltinul la doi ani. - Cam care e procentul de germinare la semințe? - Undeva 70- 80 procente”.

În momentul de față, în pepinieră se execută lucrări de curățare a terenurilor care au fost abandonate ani de zile, în scopul extinderii suprafeței de însămânțare a acestei pepiniere și a creșterii capacității de producție a puieților: „Dacă ne uitam încolo, pământul e pârlogit, e moștenit de la fostele conduceri. Cu conducerea actuală, am început să curățăm pământul acela, să pregătim solul”.

Conform spuselor șefului pepinierei, anul acesta, de aici ar urma să plece spre plantare circa patru milioane de puieți, din toate speciile plantate. 

Problema cea mai mare a pepinierelor este lipsa irigării. Din această cauză, anual există pierderi de material săditor. La Bălțata există un iaz de 34 de hectare care aparține pepinierei. Însă, în trecut, a fost dat în arendă unor persoane. Pe acest caz există un litigiu la momentul de față, prin care se încearcă readucerea iazului în administrarea pepinierei. 

„Nouă ne trebuie irigare, în primul rând, trebuie să curățăm iazul, aici trebuie investiții, și probabil le vom avea. Fără irigare nu facem nimic, degeaba te chinui dacă nu ai irigare. Aștepti de sus, dar nu se știe”, spune Vasile Reniță. 

Pe terenurile nou lucrate, defrișate și curățate, semințele vor ajunge în sol peste aproximativ un an și jumătate, deoarece pământul are nevoie de o perioadă de pauză, după terminarea tuturor lucrărilor de pregătire. 

Cum spuneam mai sus, doar una din cele 31 de pepiniere permanente deține un sistem modern de irigare. E nevoie de mulți bani pentru a le dota pe toate. Și de mai mulți bani este nevoie pentru a duce la bun sfârșit întregul program de împădurire. Pentru a identifica și obține această sumă colosală, autoritățile vor sta cu mâna întinsă la partenerii externi, care dețin experiență în desfășurarea unor asemenea programe. 

„La momentul de față, lucrăm cu Banca Mondială pentru un proiect nou care va asigura inclusiv dezvoltarea pepinierelor și va dezvolta baza seminceră. Semințele de plante autohtone, rezistente la schimbări climatice și mai ales, acestea să fie în stoc. Să nu existe riscul de a nu fi proces de fructificare și respectiv nu vom avea semințe pentru împăduriri. Un alt partener este Agenția Franceză de Dezvoltare.

Moldsilva semnează un acord cu Agenția de Susținere și Dezvoltare Slovacă, avem un proiect cu Agenția Austriacă de Dezvoltare. Republica Turcă a promis că ne susține pe partea de sud. Avem parteneri cu care lucrăm și avem o promisiune de a conlucra în următorii ani”, a menționat ministra Mediului.

În acest program național de împădurire, vor fi incluse și ONG-urile, și pepinierele private, care pot aduce un aport important la acest proiect. 

La sudul Moldovei, la marginea satului Popeasca, în raionul Ștefan Vodă, am găsit o pepinieră privată. Andrei Slisarenco gestionează o pepinieră de aproximativ două hectare unde crește puieți de frasini, castani, arţari, plopi, nuci. Acesta s-a arătat interesat de un parteneriat cu statul, dar dorește o claritate în legislație. 

„Ar trebui să fie în primul rând un cadru legislativ, prevăzut anume pentru chestia asta. Din câte am studiat legea cu privire la semințe, în care se prevăd chestiile de formare a pepinierelor, acolo nu e clar cum se formează pepiniera, cum se înregistrează, este nevoie de un pașaport, nu e nevoie. Am avut un caz în care am aplicat la un grant, și în cerere era nevoie de pașaportul pepinierei. Am căutat în legislație cum se eliberează, ce organ îl eliberează, nu am găsit în legislație și...”, a spus bărbatul.

Pe de altă parte, directorul adjunct de la Moldsilva susține că pașaportul poate fi obținut de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Revenind la discuția cu Andrei, aflăm că bărbatul și-ar dori să schimbe sistemul de irigare, pentru a-l înlocui pe cel improvizat de el. În felul acesta, și-ar spori producția. 

„Cred că da. Pe suprafața asta pe care o avem noi, de două hectare, dacă este sistem de irigare se pot crește un număr mare de copaci. În comparație cu altă suprafață mai mare unde nu este irigare și se seamănă rândurile mai rare ca să ajungă umiditatea pentru copaci”, a subliniat proprietarul pepinierei.

Conform planurilor autorităților, aceste pepiniere regionale ar trebui să fie funcționale la capacitate maximă până în anul 2026. Iar costurile pentru modernizarea și dotarea unei pepiniere regionale se ridică la aproximativ 3 milioane de euro. Până în primăvară, Ministerul speră să deschidă licitațiile de proiecte, unde pot aplica instituțiile publice, administrațiile publice locale, persoanele juridice și persoanele fizice, deținătoare de terenuri, pentru a le împăduri cu sprijinul autorităților. 

„Noi asigurăm cu parte financiară, evident că vom include agenția Moldsilva pentru asigurare cu puieți, cu tot procesul, supraveghere, inclusiv cu amenajamentele silvice ulterior. Am pregătit tot terenul și vrem ca cel târziu în luna martie să lansăm tot procesul”, a precizat Rodica Iordanov.

Un reportaj de Constantin Niculae.

Imagine de Vlad Glinjan, montaj de Constantin Niculae