06 mai 2023, ora 17:12

Șeful Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate din cadrul Primăriei Chișinău, Boris Gîlca, vizat în dosarul de delapidare a fondurilor destinate refugiaților, a fost eliberat din izolatorul CNA, însă are interdicția de a părăsi țara.

Informația a fost confirmată pentru TV8 de către reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Amintim că ieri, Boris Gîlca a depus cererea de demisie din funcție. Cel puțin asta afirmă primarul Capitalei, Ion Ceban.

„Doar un om corect putea face acest gest pentru a nu fi pătată imaginea instituției și cea personală. Eu nu accept această cerere. Nu cred în investigațiile Power Point ale CNA în raport cu domnul Gîlca”, a scris Ceban pe pagina sa de Facebook.

Ceban anunța că îi va suspendat din funcție pe durata anchetei pe funcționarii din cadrul Direcției municipale de sănătate și asistență Socială, cu excepția lui Boris Gîlca, vizați în dosarul de delapidare a fondurilor externe destinate refugiaților. Iar dacă se va demonstra vinovăția acestora, îi va demite.

Doi angajați ai Direcției municipale de sănătate și asistență Socială au fost reținuți pentru 72 de ore în urma celor 24 de percheziții efectuate în dimineața de 4 mai pe mai multe adrese din Capitală, într-un caz de abuz de serviciu și delapidare a fondurilor externe, destinate refugiaților. Printre ei, și șeful Direcției, Boris Gîlca. Potrivit CNA, în urma verificărilor au fost depistate mai multe cutii cu produse alimentare, obiecte și produse de igienă, electrocasnice, veselă și saci pentru dormit. 

Bunurile ar fi fost delapidate în complicitate cu responsabilii Centrului de plasament temporar pentru refugiați, situat pe str. Studenților din Chișinău. 

Dimineață, primarul Capitalei, Ion Ceban și-a vărsat indignarea pe Facebook, acolo unde a scris că colegii săi ar fi hărțuiți și a acuzat PAS că ar sta în spatele descinderilor. De cealaltă parte, reprezentanții formațiunii politice vizate de acuzații au dat asigurări instituțiile de drept sunt independente și acționează conform legislației. 

Centrul de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău, destinat plasării temporare a refugiaților din Ucraina în legătură cu conflictul militar, a fost creat în 24 februarie 2022. 

CPTR este finanțat din contul alocațiilor bugetare, precum și din alte surse de finanțare care nu contravin legislației, în principal susținerea financiară fiind din partea organizațiilor neguvernamentale, iar activitatea acestuia fiind administrată de către structura teritorială de asistență socială în coordonare cu administrația publică locală.

13 martie 2025, ora 22:35

Unul din zece moldoveni trăiește cu o boală cronică de rinichi, însă din cauză că simptomele se manifestă când maladia deja a avansat, aceasta este depistată prea târziu. Numai în 2024, peste 800 oameni de la noi din țară au fost diagnosticați cu o boală renală cronică și au beneficiat de dializă sau hemodializă. De la an la an, situația se agravează, spun cei de la Agenția Națională de transplant. Lista cu pacienții, care așteaptă un rinichi nou, a crescut de la 8 la 18, anul acesta, iar și mai îngrijorător este faptul că acești oameni vor rămâne în așteptare ani buni, așa cum instituția efectuează cel mult 3 intervenții pe an. De Ziua Mondială a Rinichiului, medicii ne îndeamnă să ducem un mod sănătos de viață și să mergem regulat la controale.

„Nu am avut niciun simptom. Deodată am venit la spital și mi-au găsit boala și mi-au spus că trebuie să fac dializă. Eram tanc, am avut 80 de kilograme și acum am rămas cu nimic”.

În 2019, Alexandru a fost diagnosticat cu o boală cronică la rinichi care i-a dat întreaga viață peste cap. Medicii i-au spus că rinichii lui nu mai pot filtra sângele, astfel că funcția a fost înlocuită cu ședințele de dializă pe care le face de două sau chiar trei ori pe săptămână. Afecțiunea de care suferă bărbatul a fost depistată la etapa în care fără această procedură, el nu ar supraviețui. Acum îi pare rău că în tinerețe nu a pus mai mult accent pe sănătate.

„Să lepede paharul și tutunul. Să lucreze mai conștient. Să se păzească de răceală. Să nu ridice tare mult greu. Un voinic sănătos poate să ridice până la 50 de kilograme. Dar noi dacă eram tineri, umblam cu sacul de 100 sau 80 de kilograme în spinare. Cum erau vremurile atunci”.

Tot în secția de nefrologie de la spitalul Republican am întâlnit-o și pe Margareta Frunză, originară din raionul Florești. A aflat despre faptul că suferă de o boală cronică la rinichi acum trei ani, iar cel mai mare regret pe care îl are este că nu s-a adresat la timp la medic.

„Nu m-am adresat la vreme și tot lăsam de azi pe mâine. Tot mă durea și mă durea. Acum când mă ajunge, atunci vin. Primesc picurături și vreo șapte injecții. Sunt foarte dureroase”.

Există cazuri în care stabilirea unui tratament pentru pacienții cu boli cronice la rinichi este îngreunată de alte afecțiuni de care suferă aceștia.

„Cu rinichii îndeosebi, să fim atenți de cantitatea de lichid pe care o consumăm. Este nevoie de asta. În cazul meu e mai complicat deoarece inima nu stă bine cu cantități mari de lichid, iar rinichii vor mai mult. Trebuie să fiu atentă ca să pot echilibra funcția acestor două organe”.

„La moment în secție sunt peste 30 de pacienți internați. Numărul lor crește, adresabilitatea este mare. Permanent suntem în surplus de pacienți, anume pentru că în ultimul timp cresc cazurile de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabetul zaharat. Toate aceste boli au și un răsunet renal. Adică dau complicații la rinichi”, a menționat medic specialist nefrolog, Tatiana Răzlog.

În cele mai dese cazuri, la debut, bolile cronice la rinichi sunt asimptomatice, de aceea medicii ne recomandă să trecem controalele de rutină cel puțin o dată pe an. La apariția primelor simptome însă, nu este cazul să lăsăm ca ele să se agraveze.

„Simptomele cele mai frecvente sunt discrete și nu sunt specifice pentru rinichi, cel mai frecvent. Adică ar fi oboseală cronică, o paliditate a tegumentelor, senzație de greață, scădere ponderală. Iar simptomele specifice care ar acompania boala cronică de rinichi. Adică specifice bolii de bază, sunt durerile de spate sau dureri lombare, dereglările de urinare, urina schimbată la culoare, hipertensiunea arterială ridicată la pacienții în special tineri”,  a subliniat medic specialist nefrolog, Tatiana Răzlog.

Pentru a ne menține rinchii sănătoși, medicii ne recomandă să bem suficientă apă, să facem mișcare, să reducem consumul de sare și să nu administrăm medicamente fără recomandările specialiștilor.

„De exemplu, greutatea corporală, tensiunea arterială, consumul excesiv de sare, consumul inadecvat de medicamente, consumul de alcool, fumatul. Toți acești factori care ar putea să dezvolte boala cronică de rinichi, noi putem să-i influențăm, adică depind de noi”, a punctat medic specialist nefrolog, Tatiana Răzlog.

Datele internaționale arată că boala cronică de rinichi se află pe locul 8 în topul al cauzelor de deces la nivel global și se estimează că până în 2040 aceasta ar putea urca pe locul 5. Cifrele mai arată că între 5,3 și 10,5 milioane de persoane au nevoie de dializă sau transplant, la nivel global pentru a supraviețui. Anul trecut, în țara noastră, în lista de așteptare a celor care au nevoie de un rinichi nou a fost completată cu 10 pacienți care s-au adăugat la alții opt care își așteaptă rândul deja de câțiva ani. 

Șeful Agenției Naționale de Transplant a declarat pentru TV8 că începând cu anul 2020, atunci când a început pandemia Covid-19, numărul de transplante renale a scăzut din cauza lipsei de donatori, tendință care s-a păstrat până în prezent, iar instituția efectuează cel mult 3 intervenții de acest tip, pe an.