09 iunie 2023, ora 10:23

33,2% din gazele naturale, procurate de Moldova, din ianuarie 2023 și până la sfârșitul lunii mai, au fost achiziționate de la compania ERU (Energy Resources of Ukraine) EUROPE GMBH, al cărui director este Willem Cooppolse, care a consultat Ministerul Infrastructurii în timpul Guvernului Gavrilița și a oferit consultanță la Energocom pentru a organiza licitațiile de procurare a gazelor. 

Informația a fost confirmată de fostul ministru Andrei Spînu și directorul interimar al Energocom, Victor Bînzari, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Deși ERU a câștigat un volum mare de achiziții, potrivit șefului Energocom, Willem Cooppolse nu a fost implicat în licitațiile cu BERD.

„Cooppolse a fost invitat de UE. El a consultat Ministerul. A fost angajat cu Expert-Grup într-un proiect de finanțare a rezilienței energetice din partea Guvernului Olandei. UE l-a adus în primele etape, chiar în octombrie 2021. 

În octombrie 2021, noi negociam cu Gazprom. Când am ajuns aproximativ pe data de 20 octombrie și Gazprom a decis să reducă volumul de gaz, eram pe final de lună, când scădea presiunea și trebuia să cumpărăm ceva gaz, ca să ținem presiunea în sistem. Atunci, a fost adus Coopolse din Ucraina, care lucra inclusiv cu Naftogaz, la fel la recomandarea Comisiei Europene, ca să ne ajute în acea perioadă scurtă, să cumpărăm acea cantitate mică de gaz”, a spus Andrei Spînu.

Directorul interimar al Energocom a dat asigurări că licitațiile au fost organizate legal și că s-a luat în calcul compania care oferea cel mai mic preț la gaz.

„Primele achiziții au fost făcute cu ajutorul domnului William Coopolse, care a ajutat pentru acele achiziții din luna octombrie.

Noi am procurat gaz din sursele B. Companiile care pot participa la aceste licitații trebuie să fie precalificate, în conformitate cu procedura BERD. Au fost precalificate 7 companii, doar acestea au dreptul să participe. Primul indicator - trebuie să aibă o cantitate livrată de 100 milioane metri cubi pentru cel puțin ultimii 3 ani și 50 milioane pentru cel puțin o lună, ca să demonstreze capacitatea acestor companii că sunt serioase. După ce acestea au fost precalificate, la licitație, unica condiție era cel mai mic preț și dacă ERU a oferit cel mai mic preț, noi eram obligați să procurăm de la ei, pentru că nu puteam să cumpăr de la cineva care a oferit un preț mai mare. Toți erau în condiții egale de a participa la licitație.

Transferul de bani nu îl făcea Energocom, transferurile veneau direct de pe conturile BERD către conturile acestor companii. Cooppolse a consiliat Guvernul să ajute Energocom, nu a fost expert la Energocom. El nu s-a mai implicat în proceduri din 2021, pentru că următoarea licitație a fost tocmai în 2022. Mulți din experți pot să fie directori, nu asta e cel mai important, ei au dat cel mai mic preț”, a explicat Victor Bînzari.

„Eu doar sunt bucuros că am reușit să aducem gaz și să furnizăm gaze inclusiv din octombrie 2021 și pe parcursul iernii. Cea mai mare problemă a fost să găsim aceste companii. Cooppolse nu a fost implicat în niciun fel în licitațiile făcute de BERD”, a subliniat Andrei Spînu.

Din ianuarie 2023 și până la sfârșitul lunii mai, cele mai mari cantități de gaze procurate, care au ajuns în Moldova, au venit de la Energocom Otopeni - 36,3% din tot volumul de gaze. Pe locul doi, se află compania ERU (Energy Resources of Ukraine) EUROPE GMBH, care a livrat 33,2%, urmată de Ucrtransgaz - 20%, DXT Commodities - 5,3%, EO Commodities - 5,2%.

Andrei Spînu a explicat și de ce un contract a fost semnat cu Energocom Otopeni și nu cu Energocom Moldova.

„Pentru a putea a putea opera pe piața energetică din România deschis Energocom România. Acesta a fost raționamentul, ținând cont de condiții, era nevoie să deschidem o filială pentru a accesa inclusiv OPCOM, de unde cumpăram energie electrică. În momentul în care s-a semnat acest contract și s-a luat decizia, compania furnizoare nu a dorit să semneze cu o companie din Republica Moldova. În general, traderii din UE sau spațiul european aveau foarte mică încredere în Republica Moldova.

Ținând cont că deja era război, securitatea nu era clară, mulți ne întrebam dacă vom fi capabili să plătim, să transportăm acest gaz. A fost nevoie de un efort considerabil ca noi să convingem companiile mari ca să vină și să lucreze cu Energocom. Nimeni nu știa despre Energocom. Când am ajuns la Guvern în toamna 2021, Energocom nu știa la modul practic cum să facă o achiziție de gaz, cum să transportăm gaz. Acum, Energocom este o companie pregătită, nu suficient, să cumpere gaz din aproape orice sursă, să-l transporte din Grecia, Bulgaria, România, Ucraina, Slovacia și asta s-a întâmplat într-un termen foarte scurt”, a spus Spînu.

23 decembrie 2024, ora 20:39

Scad investițiile în Republica Moldova. Anul trecut acestea au fost cu aproape 40 la sută mai mici decât în 2022. Autoritățile susțin că investitorii nu se grăbesc să aducă bani în Moldova din cauza riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Astfel, pentru a atrage afaceri străine, Guvernul vrea să elaboreze un fond de garantare a investițiilor. Subiectul a fost discutat și la Clubul Presei Economice.

În 2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe în valoare de aproximativ 357 de milioane de dolari. Spre comparație, în 2022 acestea s au ridicat la o cifră record de peste 586 de milioane de dolari, cu 230 milioane de dolari mai mai mult. Scăderea este condiționată de mai mulți factori. Autoritățile susțin că principala cauză a fost frica de o problemă de securitate legată de războiul din Ucraina, dar și crizele energetice frecvente. 

„ Țara care în regiune a scăzut mai tare investițiile decât la noi, este Ucraina și aici este evident o legătură absolut directă. Foarte mulți investitori, chiar sunt sinceră la capitolul ăsta care stau pe stand by, pe pauză. Ei discută cu noi, așteptau să vadă inițial rezultatele alegerilor, rezultatele referendumului. Acum, de exemplu, unii dintre ei așteaptă să vadă ce va face Trump în momentul care intră în oficiu, sunt foarte multe chestii pe care un investitor le așteaptă pentru a lua următoarea decizie”, a menționat directoare Agenția de Investiții, Natalia Bejan.

Chiar dacă în acest an s-a reușit aducerea în țară a 13 proiecte investiționale noi, alți investitori au ales să plece.

„ Sigur că sunt benefice aceste facilități fiscale, dar asta nu este factorul esențial, acesta ar fi factorul cinci, șase în conlucrarea cu investitorii străini. Ei în primul rând caută forță de muncă calificată și dacă nu există forță de muncă calificată poți să dai și eu vă zic că noi avem țări gen Serbia, Macedonia de Nord care alocă direct pentru loc de muncă creat patru, cinci până la zece mii de euro, evident noi nu cred că în următorii zece ani ajungem la așa nivel ca să putem da așa subvenții”, a punctat administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu.

Șefa statului, Maia Sandu recunoaște că ne confruntăm cu această problemă.

„ În toate vizitele mele externe sau aproape în toate vizitele mă văd și cu potențiali investitori dintr-o țară sau alta și ceea ce îmi spun ei este: Ne sunteți foarte simpatici, dar este o mare incertitudine ceea ce se întâmplă în Ucraina și îmi spun iată când o să deveniți stat membru al UE, atunci noi o să venim neapărat”, a declarat șefa statului, Maia Sandu.

Maia Sandu susține că Guvernul lucrează în prezent la un proiect care va permite ca investițiile străine făcute în țara noastră să fie protejate sută la sută de un fond de garantare. 

„Ce face acum Guvernul, o metodă prin care încearcă să atragă investitorii în pofida acestei situații de incertitudine creată de război este să creeze un fond de garanție care să securizeze aceste investiții pentru situația deteriorării securității”, a punctat șefa statului, Maia Sandu.

Experții economici salută inițiativa, însă cred că statul nu va avea capacitatea să garanteze investiții mari.

„NATO plus UE a asigurat România să fie prima în Europa și a patra în lume după investițiile noi atrase în perioada de pre-aderare. Deci poți să spui cum vrei, dacă nu ai garantată securitatea și nu ai rezolvată problema ta, în cazul dat blocul comunitar, nu te ajută. Noi nu putem să avem resurse multe, deci trebuie să cerem suportul altor țări ca ei să garanteze pentru firmele care vin la noi în Republica Moldova”, a menționat expert economic, Veaceslav Ioniță.

Principalele ramuri ale economiei care au beneficiat de investiții străine în 2023 sunt activitățile financiare și de asigurări, peste 35 de procente. Peste 25 la sută din banii străini au mers spre comerțul cu ridicata, cu amănuntul și reparația autovehiculelor, iar peste 18 procente în industria prelucrătoare. 

Stocul total de investiții directe în țara noastră a fost evaluat la sfârșitul anului trecut la 5,4 miliarde de dolari. 84 la sută din acestea sunt deținute de investitorii europeni. În topul cinci al țărilor care dețin cele mai multe acțiuni în afacerile din Moldova se regăsesc: Cipru, Olanda, România, Marea Britanie și Bulgaria.