Peste 30 de persoane: medici, asistente și personal medical din Rezina, figurează într-o cauză penală în care s-a stabilit că pretindeau bani pentru eliberarea gradelor de dizabilitate. Atât autoritățile, cât și experții admit că acesta nu este un caz singular și că există corupție în domeniul asistenței sociale. Chiar dacă nu aici este „marea corupție”, totuși, astfel de cazuri subminează încrederea cetățeanului în instituțiile statului.
Urmărirea penală în cauza cu genericul ,,certificatele de dizabilitate Rezina” a fost pornită în februarie 2020 în baza denunțului unui cetățean care s-a plâns că angajații structurii teritoriale pentru determinarea dizabilității și capacității de muncă pretindeau bani ca să-i acorde grad de dizabilitate. Au fost documentate 20 de episoade privind pretinderea și acceptarea banilor.
În februarie 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată ultimii patru figuranți ai cauzei penale, 28 de inculpați care figurează în același dosar fiind deja condamnați. Dintre aceștia, un medic a fost amendat cu 100.000 de lei, o asistentă medicală – 112.500 de lei, registratoarea Biroului de înregistrare și arhivare al Consiliului pentru Determinarea Dizabilității şi Capacității de Muncă a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, mai multe persoane fizice au fost condamnate la închisoare cu suspendare pe termene de la trei luni la doi ani sau cu amenzi.
Reexaminarea gradelor de invaliditate fără termen
Acesta este cel mai cunoscut caz de corupție în sistemul de asistență socială, dar autoritățile sugerează că nu ar fi singurul. Într-un comentariu pentru Asociația Presei Independente (API), Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că în unele localități se constată o pondere a persoanelor cu grad de dizabilitate fără termen care depășește media pe țară: „Informațiile și sesizările de la autoritățile cu funcții de control și de la cetățeni relevă atribuirea neîntemeiată a gradelor de dizabilitate”.
În acest context, Ministerul anunță că a inițiat elaborarea proiectului unui act normativ pentru instituirea „măsurii speciale de control a corectitudinii stabilirii gradului de dizabilitate fără termen”. Astfel, persoanele respective vor fi invitate la examinări profilactice și de tratament în mod individual, iar cheltuielile vor fi acoperite de stat. Instituția precizează că anumite categorii de persoane vor fi exceptate de la această măsură specială de control, printre acestea sunt cele imobilizate la pat și copiii.
„Solicitarea sau confirmarea gradului de dizabilitate este un proces cu riscuri mari de corupție”, se constată și în raportul de cercetare „Cartografierea cazurilor de corupție”, publicat în februarie 2023 de Asociaţia pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER. Autorii recomandă implementarea mecanismelor decizionale digitale în acordarea ajutorului social, astfel încât să fie diminuat factorul uman în luarea decizilor de acordare/respingere a gradului de dizabilitate.
Ministrul promite controale riguroase
Acordarea gradelor de dizabilitate este doar unul din domeniile asistenței sociale cu riscuri de corupție. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat recent la Radio Moldova că a dispus controale în raioanele unde se atestă o pondere mai mare a șomerilor decât media pe țară.
„Suntem într-un proces de fortificare a capacităților instituționale ale Inspecției Sociale. Vom îmbunătăți metodele de control, vom extinde echipa, vom crește salariile ca să ne asigurăm că toate resursele în domeniul protecției sociale sunt utilizate conform destinației”, a afirmat ministrul.
Este strigător la cer când de ajutor social beneficiază cei cu „pile”
Stabilirea și monitorizarea ulterioară a utilizării ajutorului social sunt elemente foarte importante pentru credibilitatea și integritatea procesului, a comentat pentru API Lilia Ioniță, experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, care în 2021 a publicat raportul „Acordarea ajutorului social în trei regiuni ale Republicii Moldova: eficiența și integritatea procesului”.
„Marea corupție nu afectează direct cetățenii, însă în cazul alocării ajutoarelor sociale consider că e vorba de corupție uzuală, care afectează direct persoana și îi creează sentimente de nedreptate și suspiciuni privind neglijența și abuzuri din partea autorităților. Nedreptatea și suspiciunile, la rândul lor, duc la neîncrederea în autorități, în eficiența și corectitudinea lor. Situațiile când de ajutor social beneficiază persoane apte de muncă, unele plecate peste hotare, dar cu „pile” la primărie sau la direcția de asistență socială, sunt strigătoare la cer”, consideră experta.
Potrivit Biroului Național de Statistică, din 2009 până în 2023, numărul beneficiarilor de alocații sociale de stat a crescut cu peste 60% - de la 48,3 mii, la 78,7 de mii, în timp ce numărul populației scade. În același interval de timp, mărimea medie a alocației s-a majorat de aproximativ 6,5 ori - de la 200 de lei în 2009, la 1.323 de lei la 1 ianuarie 2023. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în anul 2022 - cu aproape 500 de lei față de 2021.
Daniela Ciobanu, reporteră, Asociația Presei Independente (API)
Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.
