Sistemul medical produce anual zeci de mii de tone de deșeuri ce reies din acordarea asistenței medicale. O parte dintre acestea sunt periculoase, cum ar fi cele infecțioase, radioactive sau medicamentoase, cu risc sporit pentru mediul înconjurător. De șase ani, există un regulament sanitar ce descrie modul în care trebuie gestionate aceste deșeuri. Responsabilitatea este pusă pe seama conducerii instituțiilor medicale, care trebuie să identifice soluția optimă și să aloce bani pentru acest proces.
Ne-am propus să aflăm cum se descurcă spitalele și care sunt planurile autorităților care au tangență cu domeniul respectiv, cum ar fi Ministerul Mediului și cel al Sănătății. Timp de câteva zile, am mers la câteva spitale raionale pentru a vedea cum sunt gestionate aceste deșeuri. Dacă unii manageri respectă procedurile și încearcă să respecte regulamentul, alții s-au ferit să ne ofere aceste date de interes public.
Prima oprire în teren am făcut-o la spitalul raional din Hîncești. Prezența noastră însă nu a fost pe placul conducerii instituției.
„- Delegați pe cineva care cunoaște situația. - De ce nu ați sunat, nu puteați să veniți, să anunțați. - Suntem de vreo 40 de minute aici. - Hai să convenim în altă zi și clarificăm. - Nu reușim să venim în altă zi. - Păi și cum ați venit?!”.
După un schimb de replici, am reușit, în cele din urmă, să discutăm cu o persoană delegată de managerul spitalului.
„Conform hotărârii de Guvern referitor la deșeurile medicale, în instituțiile medicale se utilizează patru culori la ambalarea și colectarea deșeurilor. Noi în această sală avem la moment două categorii de deșeuri care se generează. Avem deșeuri menajere, nepericuloase și deșeuri periculoase, infecțioase. Pentru deșeurile nepericuloase este culoarea negru, iar pentru deșeurile periculoase, infecțioase, culoarea galben.
Ambalajele, deodată după ce se generează aceste deșeuri, lucrătorul medical deodată le și sortează. Dacă nimerește la negru o seringă, deodată toată cantitatea se socoate periculoasă, contaminată. Și deja atunci sunt costuri mai mari, riscurile sunt mai mari pentru lucrătorii medicali, pentru pacienți. Este foarte important, ca lucrătorii medicali să separe din start, corect, deșeurile generate în secție”, a spus medicul epodemiolog, Oxana Vrabie.
Mai apoi, deșeurile medicale periculoase sunt duse la depozitul centralizat din cadrul instituției, acolo unde sunt păstrate până la evacuare de către o firmă specializată.
„Aici se află depozitul instituțional pentru colectarea deșeurilor medicale infecțioase, periculoase. - Putem să intrăm? - Da, sigur că da. - Aici sunt seringi? - Da, seringi, perfuzii, bisturiuri, lamele și infecțioase. - Ele de aici sunt ridicate de firmă? - Da, ei le iau, le autoclavează și le transformă în deșeuri menajere. Cea mai bună metodă de dezinfecție este autoclavarea, care distruge și virușii, microbii, sporii. - Aici nu faceți nici o procedură? - Noi doar le ambalăm, le colectăm și le dăm mai departe, ca să excludem riscurile pentru lucrătorii medicali. Cu orice procedură în plus, cresc riscurile pentru lucrători”.
Spitalul raional Hîncești are contract cu o companie specializată pe colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale. Cantitatea de deșeuri generată de acest spital depășește 16 tone de deșeuri periculoase și alte peste 150 de tone de deșeuri solide menajere. Cât despre costurile suportate de spital pentru acest serviciu, reprezentanții spitalului consideră că sunt rezonabile și suportabile.
„Pentru deșeurile periculoase, facem cu ecostatul, pentru deșeurile menajere, avem contract cu firma orășenească și deja deșeurile anatomopatologice pentru care este tot agent economic care le duce la cimitir și le înhumează. - Și în total, aceste trei servicii cât vă costă? - În total, transportul și eliminarea externalizată, costă 766 de mii de lei anual. Doar pentru cele periculoase, v-am spus, 378 de mii de lei anual, costă”.
Întrebați dacă ar fi mai bine să facă pe cont propriu eliminarea deșeurilor, reprezentanții spitalului au fost de altă părere.
„Din punct de vedere al riscurilor, e mult mai ok de externalizat. V-ați uitat că e foarte simplu. Angajații de două ori pe an trec instruirea pe deșeurile medicale. Avem proceduri interne și ei știu ce să facă la fiecare etapă. Comparativ cu anul în care am venit, erau practici mai riscante. Acum, dacă avem un caz de accidentare pe an. Situația s-a ameliorat cu mult”.
La spitalul raional din Nisporeni, am fost întâmpinați cu o retorică agresivă de către conducerea spitalului.
„- Dacă dumneavoastră credeți că noi nu avem ce face acum... - Atunci delegați pe cineva care să vorbească cu noi. - Da, bine, veniți mâine. - Nu puteți astăzi?! - Mâine o să vă dăm toate informațiile necesare. Schimbați, vă rog frumos, tonul, o să vă spunem mâine ce deșeuri medicale avem, ce cantități, cum le gestionăm. - Nu e nimeni astăzi care să ne vorbească? - Astăzi nu, toți sunt ocupați, mâine. Vă lăsăm un număr de telefon și reveniți. - De unde sunteți, de unde sunteți? De la ce televiziune? - De la TV8. - Eiii, v-ați pornit așa prin oraș fără să ne anunțați. Ca atare ne sună înainte. - Noi sunăm de obicei și după ce sunăm, nu mai găsim pe nimeni”.
La două zile distanță, am revenit cu un apel telefonic la conducerea spitalului pentru a primi datele promise. Am lăsat și un mesaj la numărul oferit de directorul adjunct, dar până la momentul publicării acestui material, nu a revenit nimeni.
Astăzi, în Republica Moldova sunt autorizați pentru gestionarea deșeurilor medicale patru operatori economici, afirmă Agenția de Mediu. L-am abordat pe unul dintre cei mai mari operatori din acest domeniu. Însă, nu a reacționat la solicitarea noastră de interviu.
Conform ministrei Sănătății, în baza unor statistici și verificări efectuate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, s-a demonstrat că din procentul de douăzeci la sută de instituții care nu gestionează corect deșeurile medicale, o pondere mai mare o au instituțiile private.
„Ne-am gândi că ei au și mai multe resurse și pentru mine această cifră chiar a fost surprinzătoare, pentru că noi știm că, de obicei, în sistemul public, lucrurile merg mai greu. Pe hârtie, lucrurile sunt puse aș zice perfect. În viață, noi știm că ele nu merg chiar atât de bine. Trebuie să existe o educație a întregii populații a Republicii Moldova, ca să avem grijă de mediul înconjurător, deoarece tot ce producem și aruncăm vine să contamineze apa, aerul, solul și sănătatea omului. Și cu atât mai mult, sistemul de sănătate trebuie să fie foarte corect atunci când vine vorba de prelucrarea propriilor deșeuri”, a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.
Cele mai răspândite metode de tratare sau eliminare a deșeurilor medicale, astăzi, în Republica Moldova sunt autoclavarea și incinerarea sau stocarea lor în depozite. Din păcate, nu de fiecare dată acestea sunt tratate conform regulamentului și ajung să fie aruncate la gropile de gunoi, reprezentând pericol pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.
„În realitate, Ministerul Mediului este alertat de situația cu gestionarea deșeurilor din domeniul medical, noi avem mai multe categorii de deșeuri. Pe partea de medicamente există o procedură, dar ea este temporară și noi suntem într-o discuție permanentă cu Agenția Medicamentelor pentru a găsi soluția cea mai de durată ca să nu provoace anumite daune pentru mediu, dar totodată să nu nimerească întâmplător în folosire secundară către cetățeni sau să fie transmise din mână în mână”, a menționat ministra Mediului, Iordanca Rodica-Iordanov.
Soluția general acceptată și propusă de Ministerul Mediului este aceea de a incinera deșeurile medicale periculoase, pentru a minimaliza riscul pe care aceste deșeuri le prezintă, atunci când sunt transportate și manipulate.
„Deșeurile medicale sunt pasibile pentru a fi incinerate și coincinerate la tehnologii si echipamente specializate, regulamentul va intra curând în vigoare și vom avea aceste incineratoare în cadrul instituțiilor medicale, pentru ca să incinerăm acele deșeuri medicamentoase sau biodeșeuri, umane, de sânge, etc. Suntem într-un proces care necesită studii suplimentare. De asemenea, suntem în discuții cu fondul Națiunilor Unite pentru populație ca să ne ofere suport pentru a procura astfel de incineratoare și sperăm că în viitorul apropiat vom pune primii pași deja pe partea tehnică, să plecăm de la autoclavare, dar să mergem pe incinerarea, distrugerea acestor deșeuri”, a spus ministra Mediului.
„Până acum, din tot acest lanț, lipsea nimicirea prin incinerare, ceea ce este foarte important în sistemul medical. Noi producem foarte multe deșeuri din activitatea instituțiilor. 80 de procente din toate deșeurile produse de instituții medicale sunt deșeuri care se prefac ulterior în menajere. 20 de procente din deșeuri sunt periculoase și pot fi împărțite în mai multe categorii. Ele pot transmite maladii, dar pot fi și deșeuri nocive sau radionucleare. Aici noi trebuie să fim cu un grad de alertă mult mai înalt. Sunt proceduri stricte pentru decontaminarea acestor deșeuri”, a explicat ministra Sănătății.
Există încă probleme mari în acest lanț de gestionare a deșeurilor medicale, la nivelul instituțiilor de sănătate, probleme cunoscute factorilor de decizie și care așteaptă rezolvare.
„În conformitate cu toate regulamentele și hotărârile de Guvern, fiecare instituție trebuie să aprobe și să dețină un plan de management al deșeurilor medicale. Dar nu toate spitalele reușesc și trebuie să recunosc că în țară e o problemă cu gestionarea deșeurilor. Avem nevoie de metode de prelucrare a lor și de distrugere, ca ele din toate tonele astea să rămână într-o masă cât mai mică”, a punctat Ala Nemerenco.
Specialiștii susțin că gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor provoacă un șir de consecințe nefaste, de la un miros neplăcut eliminat de acestea până la poluarea mediului ambiant, creșterea și înmulțirea insectelor, rozătoarelor și viermilor, cauzând transmiterea infecţiilor precum febra tifoidă, holera, HIV și hepatitele de origine virală. Iar expunerea la obiecte ascuțite sau lichide biologice poate duce la rănire sau îmbolnăvire.
Am cerut comentarii la acest subiect și de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, dar deocamdată nu am primit vreun răspuns. Conform Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, în Republica Moldova, există peste 70 de spitale publice, majoritatea o constituie spitalele raionale. Practic, 60% din spitale sunt dislocate în municipiul Chișinău.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
