Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele fostului președinte al Parlamentului, Andrian Candu, a ajuns pe linie moartă. La mai bine de un an de când Andrian Candu a contestat la Curtea de Apel Chișinău actul ANI, în baza căruia a fost pornită ancheta penală, lucrurile bat pasul pe loc. Mai exact, dosarul a fost suspendat. Cum s-a întâmplat acest lucru, aflați la Cutia Neagră PLUS.
Urmărirea penală a început în baza unui act al Autorității Naționale de Integritate, care în martie 2022 a constatat caracterul nejustificat a peste 4 milioane de lei folosiți de Candu la procurarea unor imobile de la nașul său de cununie, dar și partener de afaceri, Vladimir Plahotniuc.
În vara lui 2019, la o săptămână de la fuga lui Plahotniuc din R. Moldova, Andrian Candu a cumpărat de la nașul său un apartament de 234 de metri pătrați din blocul de pe strada Bulgară. Candu locuia aici, de mai mult timp, pentru că Plahotniuc îi dase locuința în folosință gratuită. Pentru apartament, dar și două garaje și un spațiu nelocativ de 134 metri pătrați, Candu i-ar fi plătit nașului 6,2 milioane de lei.
Controlul ANI a stabilit că familia Candu nu ar fi avut o asemenea sumă pentru achiziția apartamentului. Solicitat să dea explicații la ANI, Andrian Candu a declarat că Plahotniuc îi datora încă din 2016 trei milioane de lei, incluse în costul apartamentului. Iar cealaltă parte de bani, Plahotniuc ar fi acceptat să o primească mai târziu.
Condițiile de rambursare a datoriei de către Candu lui Plahotniuc au fost indicate într-un antecontract de vânzare-cumpărare a apartamentului, semnat la 3 mai 2019, prezentat la ANI. Dar inspectorul de integritate nu a acceptat documentul, deoarece nu era autentificat notarial. De asemenea, datele Poliției de Frontieră au scos la iveală faptul că Andrian Candu nu era în R. Moldova la data semnării antecontractului. În plus, în contractul de vânzare a imobilului era scris negru pe alb că prețul a fost achitat de cumpărător în numerar până la semnarea contractului.
După perchezițiile din vara anului trecut, efectuate de procurori în dosarul de îmbogățire ilicită, Andrian Candu a declarat că mai multe dintre constatările ANI ar fi eronate și le-a contestat în instanță.
Contactat de reporterul Cutiei Negre, avocatul Vladislav Roșca, care apără interesele fostului deputat PD, a precizat că s-a dispus o expertiză contabilă, care nu se știe când va fi gata, pentru a putea fi reluat procesul de judecată.
Am încercat să-l găsim pe Andrian Candu pentru comentarii la aproape un an de când procurorii i-au percheziționat casa, dar acesta nu ne-a răspuns nici la apeluri, nici la mesaje.
Și Procuratura Anticorupție a refuzat să ofere detalii despre acțiunile întreprinse pe parcursul anului în cadrul anchetei.
Procurorul general interimar Ion Munteanu susține că finalitatea dosarelor de îmbogățire ilicită depinde mult de investigațiile paralele efectuate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Anticorupție. Iar procesul se tărăgănează din cauza volumului mare de lucru.
Ion Munteanu: „În momentul pornirii urmăririi penale și atribuirii statutului de bănuit persoanei în privința căreia există probe că este implicată într-o faptă de îmbogățire ilicită, PA intervine cu solicitarea către ARBI pentru desfășurarea investigațiilor financiare paralele. Acum legea ne permite menținerea persoanei în calitate de bănuit pe un termen de 6 luni. De obicei, în acest termen ARBI-ul nu este gata să furnizeze procurorului la solicitare un raport argumentat, bine lucrat pentru a identifica toate bunurile care fac obiect al îmbogățirii ilicite. Asta este prima problemă cu care ne confruntăm în examinarea acestui fel de cauze penale. În momentul în care noi nu reușim să finisăm investigațiile financiare paralele și ARBI-ul nu reușește să emită Procuraturii raportul respectiv suntem în situația de a scoate persoana de sub urmărire penală. Aici ARBI-ul încetează investigația. Nu are posibilitatea legală de a continua investigațiile în privința persoanei în lipsa unui statut de bănuit sau învinuit. Pe de altă parte, nici noi nu avem probe suficiente în multe cazuri pentru a înainta învinuirea. Și atunci, încercăm cumva să ne încadrăm în termenul de 6 luni.
Datele oferite de ARBI la cererea Cutiei Negre atestă faptul că instituția a fost „bombardată” anul trecut cu solicitări pe cazuri de îmbogățire ilicită.
Pe parcursul anului 2022, în adresa ARBI au fost trimise 56 de delegații, în timp ce între anii 2019-2021 au fost numai 24 de adresări ale Procuraturii. Până acum, ARBI a reușit să pregătească rapoartele financiare doar pe o treime dintre cazuri.
În ultimii patru ani, în cadrul dosarelor de îmbogățire ilicită, au fost aplicate sechestre pe 11 mașini, 37 de imobile și alte bunuri în valoare totală de 44 de milioane de lei.
